Fericirile dor
Fericirile dor,
precum gheața ce taie prin gingășia primăverii
când toată renașterea așezată pe ram
rămâne în câteva palme pline de flori
iar crengile goale....
fără odor!
Doare iubirea
când râsul, sărutul
se pierd în distanțe
atingerile-rafale de vânturi,
suflete pribege ce poartă un dor,
doar lacrimi rămase
prin visele în care mai știm
ce gust avea fericirea
când prin îmbrățișările calde
trăiam sublimul că putem să ne fim!
Dor si visurile toate,
speranțele puse în fericiri viitoare,
emoții, trăiri, dorința de bine
toate în lacrimi scăldate
în ziua când realizezi că....
fericirea doare!
poezie de Georgeta Șuta
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre fericire
- poezii despre visare
- poezii despre crengi
- poezii despre vânt
- poezii despre sărut
- poezii despre suflet
- poezii despre râs
- poezii despre primăvară
- poezii despre iubire
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
* * *
Nu se poate să nu mă doară viața,!
Doare că exist, doare și în vis,
Și când sunt fericit, să nu pierd...
Fericirea și focul din inima mea!
Doare chiar mângâierea gândului tău,
Trecutul ce mă însoțește și... viitorul,
Pământul și tot cerul și... Noi!
Dor cuvintele, mai ales cele nespuse,
Tăcerea, timpul ce nu mai e timp
Doare unde-am ajuns, dor ochii de plâns
Și obrajii, râul de lacrimi, marea plină de sare!
Doare sărutul pierdut, dorința prezentă,
Clipa absentă, TU și mai... absentă,
Viața înainte de... viață și dimineața!
Doare că nu există uitare, doare....!
Doare, durerea-i chemare de viață
E lupta cu mine, e ziua de mâine,
E visul din noaptea târzie e....
Sărutul pe tâmpla timpului meu!
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre timp, poezii despre viitor, poezii despre viață, poezii despre existență, poezii despre uitare, poezii despre tăcere sau poezii despre trecut
Dureri
Mă doare pieptul când inspir
Din floarea mea mucigăită
În mine-s ghimpi de trandafir
Și ghimpi îmi cresc ca o ispită
Mă doare capul de nebun
Înnebunit mult prea devreme
Mă dor nebunii din prejur
Mă dor și ale lor blesteme
Mă dor picioarele de mers
Spre locul plecat mai departe
Mă doare luna și-al ei stres
Când noaptea ei o strâng în brațe
Mă doare totul și nimic
Mă dor cuvinte-ncrucișate
Mă doare când primesc un plic
De îl deschid, ce mă mai paște
Mă doare piatra când o calc
Mă doare urcând povârnișul
Mă dor tăcerile cu tâlc
Mă doare însuși infinitul
Mă doare și acum când scriu
Pe-o foaie ce-i mototolită
Prin ridurile ei mă știu
O poezie scrijelită
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre nebunie, poezii despre trandafiri, poezii despre stres, poezii despre poezie, poezii despre picioare, poezii despre noapte sau poezii despre infinit
Doru-i dor atunci când doare
Du-mă, dorule, acolo
Unde dorul nu mai doare,
Du-mă unde știi că nu-i
Înspre dor nici-o cărare!
Du-mă, dor, poartă-mă-n codru
Printre pomii desfrunziți
Să le-alin sufletu-n geamăt
Că-s de doruri bântuiți!
Du-mă, dorule, și-mi poartă
Pașii dorului din mine
Unde crezi că voi găsi
Un alt dor să mă aline!
Du-mă, dor, prin lacrimi verzi,
Printre frunzele în jale,
Prin păduri fără de urmă,
Doar sub pași a mea cărare!
Dor nebun, făr' de astâmpăr,
Poartă-mă pe unde crezi
Că mi-oi stinge focul greu
Sorbind roua din livezi!
Du-mă și pe lacu-ncins
Când îmi arde doru-n noapte
Să-l înec și-apoi să-l plâng
Printre hohotul din șoapte!
Și cu lacrime de nufăr
Să-l jelesc a mia oară,
Iar cu-al tremurului glas
Să-l mângâi ca să nu-l doară.
Du-mă, dor, pe unde știi,
Peste lume, peste mare!
Doar murind de dor simțit-am
Doru-i dor atunci când doare.
poezie de Angela Mihai
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dor, poezii despre păduri, poezii despre verde, poezii despre rouă, poezii despre plâns, poezii despre nuferi sau poezii despre frunze
Dor
Dor,
ce toarce în mine fiecare celulă
în căutarea firului mătăsos
ce ne unește,
fin ca mătasa în trăiri
dar dur prin atingerile
ce nu mai vin,
fac toate celulele din mine
sa strige plângând
ce tare...
dor!
poezie de Georgeta Șuta
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dor
Mi-e dor de ea, mi-e dor nebun de ochii ei
Mi-e dor s-alerg cu fata mea prin munți, în văi
Dor ca să stau cu ea lungit pe țărm de mare
Dor s-o dansez, dor s-o iubesc, dor de uitare
Mi-e dor să dorm și s-o visez, iar la trezire
Mi-e dor să văd că este încă lângă mine
Dor mi-e s-aud doar vocea ei catifelată
Dor s-o ating, dor să o gust, dor s-o am toată
Mi-e dor să știu că e a mea pentru vecie
Mi-e dor să fac mereu cu ea o nebunie
Dor să o mușc și să o simt cu-nfrigurare
Dor să o văd, dor de-un surâs, și dorul... doare!
poezie de Dan Mitrache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre văi, poezii despre voce, poezii despre somn, poezii despre ochi sau poezii despre munți
Când te doare...
Când te doare, eu mă dor,
Cu durerea-ți mă-nfior,
Ridic brațele-n tăcere
Să-ți aduc o mângâiere
Dinspre soarele-răsare,
Dintr-o lacrimă de floare...
Când zâmbești ard în cuvânt
Zbuciumul de pe pământ
Și mă rog lui Dumnezeu
Ca să-ți fiu înger mereu,
Când te doare, să mă dor
Doinei mele din popor...
Ochi trăit pentru ochi scos
Dintr-un lujer de prisos,
Că în limba mea de dac
Toate vorbele au leac,
Când te doare, eu mă dor
Os cu vână din popor!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre zâmbet, poezii despre religie, poezii despre flori, poezii despre cuvinte sau poezii despre Dumnezeu
Cuvinte care dor
Cuvinte care dor, așa eu vă numesc,
Căci știți doar să loviți și repede plecați,
Cu aripi ca de ghimpi, tăiați și-nsângerați
Tot ce găsiți în cale și fără remușcare
Vă-ntoarceți, iar acolo, de unde ați plecat.
Și dor nu mi-e de voi, căci dor acele lacrimi
Ce dâră las în urmă, cu gust amar și sec,
Și degetele dor, când frânte sunt de jale
Și dor îmi este-atunci, de soare și de ploi,
Să spele și usuce ce ați lăsat în urmă
Atunci când pe la poartă la mine ați bătut,
Căci n-am știut că dor, de voi, n-o să-mi mai fie
Cuvinte care dor, degeaba mai veniți.
poezie de Forgaci Ioan
Adăugat de aer nelu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ploaie, poezii despre degete, poezii despre aripi sau poezii despre Soare
Știi?
Acum nu mai mă dori Tu!
Acum mă doare lumea!
Lumea toată la olaltă!
Ma doare timpul,
Cel trecut, cel prezent!
Cel încă nevenit!
Mă dor durerile în piept,
Mă dor ochii secătuiți,
Mă arde un dor de prea mult timp,
Mă fierbe, îmi fierbe sângele în vene!
Stii....?
Mă dor chiar anotimpurile toate!
Nopțile și visele, diminețile!
Mă dor că nu au fost ale noastre!
Mă dor zilele și lacrimile!
Mă doare tot, tot răul din mine!
Mă doare chiar și binele!
Și... și nu știu ce să mai cred,
Ce să mai.... aleg?
Când nu mai e ce-alege!
Mă doare ce-i dincolo de Noi,
Ce-i dincolo de viață,
Dincolo de moarte!
Mă doare teama de eternitate!
Mi-e teamă să nu mă pierd!
Dar cum să mă mai pierd,
Când sunt pierdut demult!
Și totuși mă bântuie un gând!
Mă bântuie o teamă!
De-acum, demult!
Sau dintr-o altă viață?
Dintr-o altă lume?
Îmi pare totul lipsă,
Totul un pustiu
Și sună a gol dintr-un....
Prea plin!
Și totuși nu-i un vis,
Și totuși suntem Noi!
Și totuși mă doare vina...!
Vina de a te iubi!
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre frică, poezii despre zile, poezii despre vinovăție, poezii despre sânge sau poezii despre prezent
Iubirea pierdută
Iubirea-mi e pasărea c-o aripă frântă
Ce șchioapătă cerul și plouă cu lacrimi
Și-o doare, tot plânge, se simte înfrântă
Și invocă moartea să scape de patimi.
Vânturile-o poartă peste munți și ape
Gândurile-o dor și visele-i sunt crude
Speranțele moarte-au început să-i sape
Un mormânt în norii-n care se ascunde.
Înfruntă furtuna din ce în ce mai rece
Razele de lumină nu se mai văd de nori,
E toamnă târzie și-o lovește când trece
O frunză ce-ntreabă de-un plop prin călători.
Coboară-mpreună pe joase tărâmuri
Se reazemă de scoarța unuii vechi arțar
Și privesc prin zarea bătută de vânturi
Către-al dragostei nevăzut hotar.
Se culcă... și frunzele bătute de vânt
Se-alătură noilor căzuți pe pământ
Toate dragostea o cântă și le doare-atunci când
Un fulg lipsit de milă se-apropie... dansând.
poezie de Andrei Lupu
Adăugat de Andrei Lupu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înfrângere, poezii despre început, poezii despre toamnă sau poezii despre păsări
Mi-e dor de tine
Când ploaia-și lasă pașii reci
Peste islazuri și poteci,
Când cerul gri în umbră ține
Și răul, și un strop de bine,
Mi-e dor de tine!
Când trenul șuieră în gară
Și doi-trei călători coboară,
Când pe fereastră văd doar șine,
Una se duce, alta vine...
Mi-e dor de tine!
Când drumul nu se mai termină
Și am sau nu am nicio vină,
Când totul pare trist pe lume,
Iar starea asta n-are nume,
Mi-e dor de tine!
Când nu mai am în lacrimi sare
Și altă zi abia tresare,
Când nu aud decât suspine
În clipe de iubire pline.
Mi-e dor de tine!
Când mă trezesc, într-un târziu,
Peronul gării e pustiu.
Înnod eșarfa cu buline
Și scriu pe un caiet cu rime:
Mi-e dor de tine!
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre gări, poezii despre tristețe, poezii despre trenuri sau poezii despre bine și rău
Se uscă vise
Octombrie mi-a pus la tâmplă teci,
pline de vise
ce viața mi le-a retezat,
atârnă peste umeri
parcă-s puse la uscat
precum ciorchinii plini de struguri
zemoși și grei,
în cuie așezați pe grinzi,
la buna-n casă
după ce toamna i-a brumat!
Sunt teci ce taie prin piele
și visele mă dor,
rămân doar răni deschise
cerșind un ajutor,
bruma sărează amintiri
lăsând în urmă noastră ceață
și clipele cu noi ce nu mai vin,
uscă visele din teci
din noi in jur.... doar ce a fost odată!
poezie de Georgeta Șuta
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre struguri, poezii despre promisiuni, poezii despre brumă, poezii despre amintiri sau poezii despre ajutor
De ce?
De ce, când e soare, eu văd totu-n ceață?
De ce, când e ceață, eu ard totu-n soare?
De ce fericirea n-alintă, ci doare?
De ce moartea-și are rostul ei în viață?
De ce lumea bună e doar o... scursură?
De ce orizontul pe toți ne-amăgește?
De ce floarea vieții în noi se-ofilește?
De ce fericirea nu lasă, ci fură?
De ce sufăr, oare, când altul iubește?
De ce iubesc oare propria-mi durere?
De ce m-asurzește clipa-mi de tăcere,
Când un val la țărmuri prin ochi se topește?
De ce cred în visuri, când visul mă minte?
De ce nu-mi las somnul să-și facă lucrarea?
De ce-mi este-aproape mereu depărtarea?
De ce nu-mi las dorul să treacă-n cuvinte?
De ce caut timpul în larg de oceane?
De ce stâmpăr munții c-o lacrimă-amară?
De ce, doar prin lacrimi, un rău se repară?
De ce-mi bate pulsul din nou în timpane?
De ce eu am parte doar de uși blocate?
De ce plec în lume pe cărări imunde?
De ce merg de-o viață și n-ajung niciunde?
De ce toate-n soartă-s mereu ocupate?
De ce-mi umplu viața cu trăiri confuze?
De ce oare altul n-are loc de mine?
De ce îmi e rău, în loc să-mi fie bine?
De ce greu mă doare un sărut pe buze?
De ce-mi fug de mine când n-am ce-mi mai face?
De ce nu las timpul să treacă cuminte?
De ce tac, când totu-i potop de cuvinte
Și nu îmi las dorul să sufere-n pace?
De ce n-am, la toate, răspunsuri valide?
De ce caut zarea prin zări fără zare?
De ce fac din noapte o rază de soare?
De ce iau din soare doar miezul fierbinte?
De ce scriu, în mine, doar pagini uitate?
De ce-mi ard în palme doar focuri de gheață?
De ce-mi prind destinul c-un capăt de ață?
De ce mă lumină doar miezul de noapte?
De-aș ști de ce-s astea întrebări vitale
Și de ce lumina în ochi se aprinde,
De ce îndoiala pe om îl cuprinde,
Aș fugi de mine, mi-aș pieri din cale.
De-aș ști de ce gândul cade iar pe gânduri,
De-aș ști de ce clipa se trece-n uitare,
De ce-n zorii zilei o speranță moare,
Aș ieși din mine, m-aș preface-n vânturi.
M-aș duce-n nisipuri ca un vânt de dune,
Aș iubi-ndoiala ca pe-o zână rece,
Aș trăi iubirea ca pe-un dor ce trece
Și doar cu uitarea, uitând, aș rămâne.
Dar cum toate astea n-au vreo rațiune
Și nu poți prin viață s-alegi altă viață,
Arzi, prin suferință, globul tău de gheață...
Omul una face, gândul alta-i spune.
poezie de Gheorghe Văduva
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină sau poezii despre gânduri
Când ne va fi greu și vom fi triști, o să te țin în brațe și o să te alint, și o să iau durerea ta asupra mea. Când plângi tu, plâng și eu, și când te doare pe tine, mă doare și pe mine. Și împreună să încercăm să stăvilim toate șuvoaiele de lacrimi și toată disperarea, și vom reuși să străbatem drumurile pline de gropi ale vieții.
Nicholas Sparks în Jurnalul unei iubiri
Adăugat de georgi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre plâns, citate despre viață, citate despre tristețe sau citate despre durere
Mi-e dor
Mi-e dor de vară și mi-e dor de Soare,
De plaja prinsă-n cuie de aramă,
Când tu pășești prin nopțile amare
Și-mi mângâi clipa înnorată, mamă!
Mi-e dor de vară și de nepătruns...
Mi-e dor de stele, de copilărie,
Căci ploile tăcerii m-au pătruns.
Mi-e dor să fiu un fulg de păpădie!
Mi-e dor de pace și de infinit,
De pașii alergând prin universuri
La care să visez n-am îndrăznit...
Doar scormonesc în ele după versuri...
Mi-e dor de val, mi-e dor de albatroși,
De răsărit și de apus deodată...
Mi-e dor, mi-e dor de ochii tăi frumoși,
Mi-e dor de voi, de ia înflorată.
Mi-e dor de vară, de iubiri
Și de grădina cu trifoi,
Mi-e dor de lumea noastră toată...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre versuri, poezii despre plajă, poezii despre pace sau poezii despre nori
Și mă doare...
și mă doare seninul din ziua de luni
și mă doare-nghețata cu gust de căpșuni
și mă doare ninsoarea ce cade pe deal
și mă doare un ritm de copite de cal
și mă doare un susur șoptit de pârâu
și mă doare un verde din lanul de grâu
și mă doare un cântec din zeci de viori
și mă doare polenul din galbene flori
și mă doare un zâmbet rămas pe o poză
și mă doare romanul citit la veioză
și mă doare un vin demisec de Cornari
și mă doare mireasma de tei seculari
și mă doare căldura din zilele lungi
și mă doare cămașa cea neagră cu dungi
și mă doare un zumzet cu gust de prisacă
și mă doare ecoul de pași care pleacă
și mă doare apusul din seara de joi
și mă dor kilometrii ce stau între noi.
poezie de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vioară, poezii despre tei, poezii despre seară, poezii despre ritm sau poezii despre ninsoare
Mi-e dor
Mi-e dor de părul tău frumos,
Mi-e dor nespus de fața ta,
Mi-e dor de glasul tău duios,
Mi-e dor de frumusețea ta.
Mi-e dor de felul tău copilăresc,
Mi-e dor de lacrima sărată a ta,
Mi-e dor de râsul drăgăstos,
Mi-e dor de gingășia ta.
Mi-e dor nespus de tine, draga mea,
Mi-e dor de sărutul tău duios,
Mi-e dor de veselia ta.
Mi-e dor de tot ce-a fost frumos.
poezie de Corneliu Culman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre frumusețe, poezii despre păr sau poezii despre copilărie
Mereu sub neuitare
Mi-e dor de ce ai fost odată
Demult, prin anii noștri de liceu,
De zâmbet fain, priviri de fată
Că-n gându-ți rătăceam doar eu.
Mi-e dor să mai dansăm prin ploi
Iar tălpile să urce-n lung cărarea,
Mi-e dor mereu, mi-e dor de noi
Pe luncă să ne prindă înserarea.
Mă tot rebesc aducerile-aminte
Prin iernile când lângă mine stai
Și-ți înșiram, din dragoste, Cuvinte
Pe cea albastră sanie cu cai...
Departe-mi ești de mine și de sat,
Tot mai departe-i ziua revederii,
De noi, mereu, ne-am tot îndepărtat...
Scrisorile-au sporit culmea durerii.
Mi-e dor de tine, de anii de liceu
De zilele când de la ore mai fugeam
Și nu ne speriam de dam de greu;
Ce tineri, Doamne și ce fericiți trăiam!
Mi-e dor să-ți umplu pocalul de cuvinte
Ori de vin roșu ca-n fostele vacanțe,
Mi-e dor de tine ca de cele sfinte...
Prin neuitare ne cheamă circumstanțe!
poezie de Eugen Coța
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vin, poezii despre vacanță, poezii despre tinerețe, poezii despre săniuș, poezii despre sfinți sau poezii despre sfințenie
Curge dor în ploi de stele
Roua-n talpa mea desculță
astăzi dorul mi-l ațâță
dor de ploaie și izvoare
și-alte tehne curgătoare.
Dor de cer cu stele-aprinse
când sta luna în culise
și prin voalul de-ntuneric
gura gurii-i era petic.
Când prin voal de perle, sânii,
precum vedrele fântânii
săturau buzele-ncinse
cu săruturi interzise.
Săturau buze și trupuri
sărutări cu gust de purpuri
iar când ploi ne erau hramuri
închinam iubirii lamuri.
Iar când ploi plouau plăcere
tot trecutul de durere
se sfărma precum o zală
lăsând Clipa siderală.
Se zdrobește roua'n gleznă
sufletu-mi iese din beznă
și din dor dus la extreme
rup tăcerea... cu noeme...
Când stă luna în culise
mie-mi plouă'n stele... vise!
poezie de Iolanda Șerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sâni sau poezii despre stele căzătoare
Și eu...
Se-așterne seara liniștită pe obrazul meu
Și tu te-așterni ușor prin visele-mi de dor,
Te privesc mereu de parc-ai fi vreun zeu
Când pleci, în vis, îți simt sărutul acrișor.
Dar tu privești cumva din hăul inimii mele
Pe care-l lași mereu când din vis îmi pleci,
Îți simt fiorul cum mă furnică pe sub piele
Până și visele fără tine par mereu mai reci.
Și eu, eu te aștept să vii ca un fulg de nea
Să te prind apoi în palme chiar de te-ai topi,
Te voi ține în pumn aproape de inima mea
Cu lacrimi de dor la tine eu mă voi gândi.
poezie de Valentina Banică
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre inimă, poezii despre prăpăstii sau poezii despre furnici
Mi-e dor
Mi-e dor de mine și de noi
când desenam prințese pe foi.
Mi-e dor de pașii tăi prin noroi,
mi-e dor de amândoi și de ploi.
Mi-e dor de atâția oameni,
mi-e dor de-asemeni
de visele noastre neterminate,
mereu în zori imaginate.
Aș vrea să schimb cuvântul dor.
să-i spun mai bine, ador.
Un simplu "a" în fața lui dor.
ce sentiment cuceritor...
Mi-e dor de atâtea secunde
pe care le-am împărtit la doi,
în prima secundă vorbeam eu,
apoi citeam pe buzele tale
ocupate cu buzele mele... ador.
poezie de Alin Zamfir
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre secunde, poezii despre schimbare sau poezii despre imaginație