Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Ochiul de aramă

Am crezut că nu mai pleacă
toamna cea cu ochi de aramă

E cerul arămiu afară
și habar n-am de unde
mi-e gândul plin de ploi mărunte
de parcă nu-mi este toamnă
cu mușcături de gutuie
pândite de ochiul de aramă
ca în alte dăți...

Ciudat, azi îmi pare
că plouă cu gândul tău în mine
iar mici tristeți se pierd în ape limpezi
când îmi culegi iubirea de pe sacre lespezi

Iar din uitare
toamnă-ploaie
tu mă lepezi

Acum cred că nu mai pleacă
toamna cea cu ochi de aramă
doar un pic mă lasă hoața
iar apoi întinde brațul
și mă cheamă...

Jalea despărțirii vara o străpunge
ochiul de aramă stă ascuns și... plânge.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Rodica Nicoleta Ion

Taina

Taina! Nimeni nu-i în mine,
Frunzele foșnesc, mi-e teamă,
Căci aleargă toamna... Cine
Te-a chemat?! De-acum, ia seamă!

Îmi cresc muguri de aramă
Peste tâmplele-nsorite...
Am pe brațe, scumpă doamnă
Toate-aducerile-aminte...

Îmi sunt brațele-mpietrite...
Plâng potecile pustii,
Goale-s visele și gândul...
Trecător, nici tu nu vii!

Strigă clopot de aramă,
Eu tânguiesc de dor...
Ai venit la mine, toamnă!
Trist și singur sunt... mi-e dor!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Toamna

E toamnă-acum în calendar
Și-afară-i peisaj de aramă,
Concert de frunze pe trotuar
Trist, încununat de-o dramă.

În imaginea cea arămie
Cad frunzele fără o vină.
Iar pe strada mică, pustie
Toamna plânge și suspină...

poezie de (20 august 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana DrosuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Toamnă de aramă

E toamna-mbrăcară-n aramă,
Copacii au freza vâlvoi
În vântul suflând melodramă,
Asudă pământul de ploi.

E toamna mereu mai bătrână
Din munte coboară stihii
Iar norii cu straie de lână
Au tâmple deja argintii.

Nici soarele galben-lămâie
Nu pare a fi prea voios,
Dă iarna prin cer cu tămâie
Să fie omătul pufos.

În sobe începe să joace
Prin lemne un foc jucăuș,
Ne trecem ușor în cojoace
Cum poartă de-o viață Lăbuș.

Se face o noapte senină,
Sclipește a brumă pe jos,
Să vină o vară-lumină
Că frigu-i atât de tăios!

poezie de
Adăugat de Ioan Ciprian MoroșanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Elena Bulancea

Și dusă-i vara, s-a așezat iar toamna
Cu ale ei culori, arome dar și brume.
Ne bucurăm să îi vedem aramă...
Mai trece un an cu rele și cu bune!

catren de (2016)
Adăugat de AțunelSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

Glossa ploilor de toamnă

De-azi noapte plouă liniștit...
Bate ploaie mocănească,
Frunze bat la geam șoptit,
Timpuri vechi m-așteaptă-acasă.
Râu de lacrimi șipotind,
Dans de ramuri, plâns și teamă
A gutuie mirosind...
Vii din nou, iubită toamnă!

De-azi noapte plouă liniștit...
Și-n noi lumina se ascunde...
Toamna-n tufișuri s-a pitit
Și bat la geamuri ramuri ude.
Altele-n viață scormonesc,
În a-ntunericului plasă.
Eu, ca un prunc rătăcesc
Și nu știu unde sunt acasă.

Bate ploaie mocănească,
Zboară-n vaiete de vânt
Frunza cu lucirea arsă,
Peste pietre de mormânt.
Cad grei stropi pe caldarâmul
Gri și-n nenutite ploi,
Plânge-n liniște românul...
Plânge lacrima din noi.

Frunze bat la geam șoptit
O aleasă sindrofie...
Ploi de versuri s-au ivit
Pe o coală de hârtie.
Dorm cuvinte-n palma mea –
Un surâs de trandafir,
Cad petale de peltea
Peste frunțile cu mir.

Timpuri vechi m-așteaptă-acasă,
Azi sunt tot mai obosit,
Amitirea, ca o mască,
Timpul vieții mi-a cernit.
Merg cuvintele în șiruri,
Cartea vieții s-a deschis,
Bate vântul frunza – triluri...
Viața este doar un vis.

Râu de lacrimi șipotind,
Râu de verbe și de temeri,
Ne trezim îmbătrânind,
Râu de plângeri printre semeni.
Bate inimă de clopot,
Toamna-n noi s-a deșteptat,
Trec secundele în ropot
Peste ceru-ndoliat.

Dans de ramuri, plâns și teamă,
Chipuri triste, umeri goi,
Doar o cruce de aramă
Și-o mulțime de nevoi.
Fruze,-n verbe clătinate,
Ploi de vis în călimară,
Toamnă dincolo de moarte,
Toamnă-n noi, toamnă-n afară.

A gutuie mirosind,
Toamna – o fecioară-n gri,
Se aude iar foșnind...
În papucii aurii,
Trece-n grabă pe cărări...
Stau bătrânii la fereastră,
Plâng, cu gândul, uneori,
La întoarcerea acasă.

Vi din nou iubită toamnă...
S-a răcit cafeaua-n ceașcă!
Pe sub muguri de aramă
Trece iute o caleașcă.
Fragezi pași troznesc pe stradă...
Picuri duși pe umeri dragi...
Se aude o baladă,
Plânge ramură de fagi.

Vi din nou iubită toamnă,
A gutuie mirosind,
Dans de ramuri, plâns și teamă,
Râu de lacrimi șipotind.
Timpuri vechi m-așteaptă-acasă,
Frunze bat la geam șoptit,
Bate ploaie mocănească...
De-azi noapte, plouă liniștit.

poezie de din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Toamna cu aromă de gutuie

Cu aromă de gutuie,
cu must dulce din budană,
Toamna către munte suie
ca o frumoasă codană.
Poartă-n brațe crizanteme,
mere roșii în ciubere.
În veșminte arămii
ruginește frunza-n vii.
Rămân copacii desfrunziți,
câmpul intră în tăcere.
De muncă, oameni obosiți
odihnesc pe lăvicere.
Toamna asta arămie
încet pleacă de la noi.
Pădurea este pustie,
cerul plumburiu dă ploi.
Pleacă toamnă, vine iarnă,
anotimpuri se rotesc,
Amintiri încep să cearnă
bunicii când povestesc.

poezie de (1 octombrie 2019)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Corina Mihaela Soare

Un sentiment frugal

Se duce toamna, vântul m-apasă
Îmi spulberă și zilele din an,
În poartă un trandafir îmi plânge,
Îi dau dreptate, soare nu mai am.

Începe-a ninge-n ochi cu toamna gri,
E pe sfârșite verdele din noi,
Pe-alei din ani veni-va timp târziu
Și ierni ce le-am aduce amândoi.

Mi-e dor de mare, de talazul ei,
Pe fire de nisip aș desena
Să uit de ploi, de vânt și de ninsori
S-aduc iar vara-ntreagă-n viața mea.

Mi-ești vara ce-a trecut din calendar,
Te-am decupat din gândul meu de ieri,
Încerc să-ngheț un sentiment frugal
Și să-l acopăr, să nu mi-l oferi.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Te iubesc

Pe pragul gol, coboară luna,
Își lasă voalul de aramă
Iar stelele îi țes cununa
Prin adieri, ce o destramă.

Pictează geamul cu privirea,
Croiește drum prin frunze vii
Ce îi cunosc nemărginirea
Și se prefac în aripi mii.

Se zbat cireșiii în livadă
Iar cerul pare un abis...
Ecoul zărilor mă cheamă
Prin lacrimile unui vis.

Pășesc pe clipe, nu îmi pasă
Că timpul geme uneori,
Iar anii goi din nou m-apasă,
Simțind durere până-n zori!

Ajung la poarta nopții grele,
Doar luna-n prag m-a întâlnit
Acoperind urmele mele...
Tăcerea-ncet m-a-mbătrânit!

Privind în gol, îmi las privirea
În palme arse de amar,
Tot căutând în gând puterea
trezesc la viață iar.

Atunci, o ușă se deschide
Iar gândul meu ușor tresare
Simțind potecile aride
Și buzele cu gust de mare!

pierd prin versuri risipite
Dar ochii tăi, întâlnesc...
Pe zidul zării învechite
Ți-am scris cu lacrimi,, te iubesc"!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

Glossă de sfârșit de vară

Ascultă! Cântă chitara
Și codrul vuiește de plâns,
Pleacă, oh, pleacă și vara
Și păsări și vise și râs.
Se-aprind sub jăratice ploi,
Focuri de frunze și teamă,
Tăcuți, ne-afundăm în noroi,
Schimbăm fericirea în dramă.

Ascultă! Cântă chitara
Și păsări se-nalță spre cer,
Se pierde în cețuri și vara,
Sub umbre de vis și mister.
O flacără-i vara și arde
În rugi de tăceri și dorinți...
E azi atât de departe,
Iar noi suntem triști și cuminți.

Și codrul vuiește de plâns,
Se-ascunde în ochiul de jar
Și soarele iar a apus
Și curge un râu diafan.
E râul cu pești de argint,
E râul cu valuri de miere.
Sub pleoape, târziu adorit,
Simt frunza din ramuri cum geme.

Pleacă, oh, pleacă și vara,
Mătăsuri de taină și jar,
Chihlimbărie și rece,
Toamna se-apropie iar.
Copaci ruginii peste deal
Și rod de gutui aromate,
E toamnă în suflete iar
Și vara-i atât de departe.

Și păsări și vise și râs...
Un râu în aval ai plecat
Și fluturi de stele am strâns
Și vară, din nou te-am iertat.
În cupa trecutelor zări,
Un "X" călător și stingher,
Un vuiet de plâns și ninsori,
M-am pierdut și eu în eter.

Se-aprind sub jăratice ploi
Azi clipe și vreascuri de vară,
Rămânem tăcuți amâdoi,
Ne-ascundem la margini se seară.
Un râu spre aval te tot pierd,
Oh, vară, dereme-ai plecat!
Zadarnic te chem și te iert,
Zadarnic mereu te-am iertat...

Focuri de frunze și teamă,
Poem-razelit reclădesc,
Cad ploi de cenușă și-aramă,
Tăcut, peste trupul lumesc.
Trec îngeri aripa să-și 'moaie
În arșița verii târzii,
Să uite durere din ploaie
Și nopțile iar vineții.

Tăcuți, ne-afundăm în noroi,
Un gând reumatic ne doare,
De sângeri, uitatele ploi,
Aleargă mereu după soare.
Ciorchinii de stele cobor
În casele slab luminate,
Oh, vară, de tine mi-e dor
Și plâng după tine în noapte.

Schimbăm fericirea în dramă,
Inundă vulcanice ploi,
Pădurea-n copaci de aramă,
Sfielnic se-apleacă spre noi.
Cioplitele umbre îngână
Un cântec cu versul ciuntit,
Pădure, pădure bătrână,
Mereu, tot mereu te-am iubit.

Scimbăm fericirea în dramă,
Tăcuți, ne-afundăm în noroi,
Focuri de frunze și teamă
Se-aprind sub jăratice ploi.
Și păsări și vise și râs...
Pleacă, oh, pleacă și vara
Și codrul vuiește de plâns.
Ascultă! Cântă chitara...

poezie de din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mărturisire

E toamnă iar și iar mă dor cocorii
Ce pleacă zgribuliți de vânt și ploi,
Săgeata lor îmi sângerează zorii
Ce i-am visat de-atâtea ori în doi.

Bucăți de jar, de lună și smaralde
Cad de pe crengi văzduhu-agonizând;
Lumina toamnei a-nceput să-mi scalde
Și sufletul și gândul, rând pe rând.

Au adunat gutuile lumină,
Ciorchinii sufletului s-au brumat,
Doar plugul rațiunii îmi dezbină
Dorințele de ce-am realizat.

Și iar te-adun, te chem de peste vreme,
Cu miezul bun cad nucile din gând;
Simt toamna în văzduh, dar nu te teme,
Am să te-aștept mereu, ca azi, oricând.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Îmi este toamnă

Îmi este toamnă acum de tine
îmi este dor
de dor păgân
și-mi plange toamna flori pe sân
Îmi este toamnă acum de noi
și te găsesc părtaș la ploi
sălbatic
și frumos
creștin
... mai vii în cerul unui crin?
Îmi este toamnă nemiloasă
ține trează la ferastră
... și te găsesc la mine-n zori
creștin
sălbatic
și frumos
... mai vii în toamna unui Eros?
De tine'mi este toamnă acum
divin e cerul
cer de scrum
când eu întreb ca o nebună
.... mai vii in toamna mea de lună?!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

Glossa copacilor goi

Dansează sufletul în noi,
Cad ploi la margine de geam,
Copaci, de astăzi iar sunt goi,
S-a scuturat frunza din ram.
E geamul pleoapă în amurg
Și-nchis e între cruci de ram,
În mine și-n afară plâng,
De plâns nici stele nu mai am.

Dansează sufletul în noi,
Chihlimbării poteci mi-apar...
Împerecheați doi câte doi,
Se-aprind îndrăgostiți de jar.
Flori ruginii se-aprind pe ram –
Un suflet într-un dans etern...
Și noi am fost... și noi eram,
Taina aceluiași însemn.

Cad ploi la margine de geam,
Cad ploi în noi, este târziu,
Cad iarăși frunzele din ram,
Eu iarăși toamnă am să fiu.
Rubin din tainicul apus
Și șerpuielnicul oftat,
Deodat' în mine s-au ascuns.
Eu plâng și râd... s-a înserat!

Copaci, de astăzi iar sunt goi,
Toamna-n firimituri se strânge,
De plouă lacrima din noi,
Lumina-n albe râuri curge.
Ca niște lampioane trec
Și lin se pierd, se pierd în zare,
În suflet vânt sunt și-am să plec
Chiar dacă sufletul doare.

S-a scuturat frunza din ram,
Plouă în suflete și-n noapte
Cicatrici și plăgi mai am...
Cioburi de clepsidră sparte.
Sângerândă în aval,
Bate inima în noapte.
Toamnă dacă nu eram,
Nu m-aș fi născut din șoapte.

E geamul pleoapă în amurg,
Iar eu o umbră risipită,
Mi-e dor de voi, în mine plâng,
Nu-mi este inima-mpietrită.
E somn de vânturi peste cer,
Vuiet... și inima mi-e goală,
Căci flori și ramuri iarăși pier.
Parfumul de gutuie-amară...

Și-nchis e între cruci de ram,
Chiar trupul zărilor plăpânde,
Toamnă, tu azi îmi bați la geam
Cu degete de ploaie ude.
Prin părul tău de catifea
Lucesc iar muguri de aramă,
Ne-nchide-n umbre vremea rea,
Dar te iubim, frumoasă toamnă!

În mine și-n afară plâng,
Cenușa-n fulgi de jar se-mparte,
În brațe toamnă-am să te strâng,
Să ne-nfrățim până la moarte.
Se-nalță-n noi nămeți de ger
Și ramul tremură-n oglindă,
De al genunilor blestem,
Mai curge-o lacrimă în tindă.

De plâns nici stele nu mai am,
E doliul risipit în noapte.
Stau și privesc... Pe lângă geam
Trec râuri lungi de frunze moarte.
S-a stins și ultimul poem,
E iar explozie-n cuvinte,
Azi îți las ultimul însemn,
Apoi voi adormi cuminte...

De plâns nici stele nu mai am,
În mine și-n afară plâng,
Și-nchis e între cruci de ram...
E geamul pleoapă în amurg...
S-a scuturat frunza din ram,
Copaci, de astăzi iar sunt goi,
Cad ploi la margine de geam,
Dansează sufletul în noi.

poezie de din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ion Diviza

8 aprilie - Ziua Internațională a Romilor - "Românul are șapte vieți În pieptu-i de aramă!..."

Aflat-au niște rromi isteți
am în pieptu-mi șapte vieți
Și noaptea, fără pic de teamă,
Ciordiră pieptu-mi de aramă!

epigramă de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Lorena Craia

La mal de cristal

E parcă
O barcă
La mal
De cristal

Și-n barcă
Încearcă
Să suie
-o gutuie,

Gutuie
Gălbuie,
Ești lună
Străbună,

Gutuie
-amăruie,
Ești lună
Cunună!

În mijloc
De foc –
Un miez
De orez,

Pe margini –
Paragini,
Aramă
Și-alamă

De toamnă,
Ce toarnă
Cu ploi
În puhoi

Și valul,
La malul
De sticlă,
Despică

Scoicile –
Doicile
Lumii
Și lunii.

La mal
De cristal
E-o barcă
Și parcă...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

* * *

Petale-ntre petale
Doar ochiul meu veghează.
O luntre printre punte
Vâslește și urmează...

Vin ape peste ape
Și-n valuri se destramă,
O bucurie mică
Speranțe noi izvoară!

Prin clocotul de gânduri
Broboane se așază,
La rădăcina brumei
O taină lăcrimează!

Semeț ca toți semenii,
Prin dangăt de aramă
Ne mai răsună un clopot,
La viață el ne cheamă!...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Balzac

Dragostea este un falsificator de valori, care schimbă mereu bănuții de aramă în monede de aur, dar care adesea își preface monedele de aur în simpli bănuți de aramă.

în Fata bătrână
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba franceză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Fr.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
Oana Frențescu

În aerul gol

în aerul gol
pot semăna cuvinte pe brațul tău
făcând din el o ramură cu frunze
ultima silabă ți-o așez pe buze

pot aduna amiaza din albastru
eliminând aroma ei de posacă toamnă
și strigătul din frunzele de aramă

pot lega plecările din ochi
de echilibru formelor precare
ale lucrurilor născute în lumină
de mâinile ce se căznesc
s-aducă cerul mai aproape

de dansul surd al ochilor de lună

te voi alege prada gândurilor mele
împodobindu-te ca pe un singur pom

în aerul gol miroase a veșnicie
a rai și a uitare.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nelu Vasile

Rondelul unui sexagenar

Vin din Baia de Aramă!...
Am stat acolo doar un an,
La Târgu-Jiu sunt azi gorjean,
Eu și-ai mei, de bună seamă..
N-accept înjurături de mamă,
Tot ce vă spun nu e cancan:
Ins din Baia de Aramă,
N-am stat acolo nici un an.

Groza'V mi-s în epigramă,
Recunoscut sunt pe deplin,
Oamenii-n cor aclamă
Zorindu- să-nchin cu vin
Adus din Baia de-Aramă!...

acrostih de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Titina Nica Țene

Plouă, pic, pic, pic

Plouă, plouă, pic, pic, pic!
și nu-i nici un strop de soare,
cerul negru cerne picuri
prin ochi de strecurătoare.

Frățiorul meu cel mic
este tare supărat
și mânuța-și răsucește
în păru-i cârlionțat.

Nu-nțelege de ce mama
nu îi ia în seamă drama,
când el vrea case joace
cu ghetuțele-n băltoace...

O întreabă serios:
-Cine a bătut, azi, cerul,
de s-a supărat pe noi
și plânge acum cu ploi?

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Un strop de vesnicie" de Titina Nica Țene este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -11.56- 8.99 lei.

In amurgul astei veri...

In adancurile noptii
Lacrimi grele-mi curg,
Ducandu-se in departare
Al nostru verii amurg.

In al verii amurg
Eram asa de sus,
Dar acum toamna mi te-a luat,
Departe mi te-a dus.

Asa cum floarea are nevoie,
De raza cea de Soare,
Tot astfel am si eu nevoie,
De tine ca de mare.

Soarelui ii e dor de tine,
Iar marii de noi doi,
Curand ne vom revedea iubire,
Si vom fi numai noi.

Vara si toamna le-am pacalit cu tine,
Acum sunt singur langa foc,
Dar nu mai esti cu mine.

Poate eu am fost de vina,
De tu deodata te-ai dus,
Toamna mi te-a luat deodata,
Si departe mi te-a dus.

Acum e toamna,
Iar langa mine,
Acum tu nu mai esti,
Si-astept acum sa ne revedem,
Sa imi mai spui povesti.

In noptile de vara/toamna,
Noi ne iubeam cu amor,
Iar acum eu sunt singur,
Si mor de al tau dor.

Si atunci cand ai mei ochi,
Din nou o sa te vada,
Mi se vor lumina,
Precum o zi calda de vara.

poezie de (20 decembrie 2009)
Adăugat de Adrian Cătălin MunteanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info
Cineva are nevoie de răspunsul tău: Unde găsesc fișa de lectură a operei "Cărăbușul de aramă" de Lucian Blaga? Fii primul care răspunde!
Direcționează
3,5%
către Asociația Culturală Citatepedia!

Citește detalii »

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!