* * *
Lumina ce să fi fost
îi puteam fi pereche
chiar când se făcea vânt
nimic mai simplu să-i fi fost căzută pe aripi,
precum odinioară sălbaticii ademeniți
cu mărgele de sticlă și tot ce-mi imagina lumii;
atunci nu știam decât păcatul de-a muri
și el părea să-mi respire ultima dată viața,
atât de inofensivă lui, apoi, adunată în eros primar
ca-n apropierea totalei învingeri,
țipător, colorat și crud, lunecos
precum un pântece de șarpe
ce ne-nghițea egal,
dar viclenindu-mă femeie,
vechiul dans, adierea ori răvășirea
și șoapta dorinței de altele,
cum totuși putea îndestula în mine;
... i-am tot lunecat așa o vreme sângele
și am continuat a vorbi cu ridurile lui
atât de singure
și, în tot ce nu deslușea,
i le-am netezit, preschimbată astfel,
pentru șarpe, gloria iubirii de el și femei
și pentru o lumină ce să fi înflorit...
poezie de Ana Ștefănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre femei
- poezii despre șerpi
- poezii despre vânt
- poezii despre vorbire
- poezii despre viață
- poezii despre sânge
- poezii despre moarte
- poezii despre iubire
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Șerpii
Copil fiind, de șerpi eu m-am temut
Și de-i vedeam prin iarbă un fior
Mă săgeta din creștet până-n tălpi,
Apoi, crescând, pe toți i-am cunoscut.
Cu ei, eu am crescut și m-am jucat
La sân i-am pus și i-am hrănit cu lapte,
Cu miere, cu blândețe și prin fapte
I-am făcut mari, de jos i-am ridicat.
Încolăciți pe mine i-am ținut
I-am respectat și sângele le-am dat
Și haina de pe mine mi-au purtat...
Mai mult de-atât, i-am pus în așternut!
Și-a venit vremea să îmi fie de-ajutor,
Atunci și-au arătat limbile-n furcă
Și colții cu veninul de năpârcă
În carne s-au înfipt... cu darul lor...
Și n-am murit... nici bine nu mi-a fost...
Și-am delirat tot digerând veninul,
Când de cucută plin mi-a fost tot vinul
Dar chiar și asta a avut un rost...
Să crezi în om... în șarpe... e totuna
Dezamăgirea e atât de mare
Pe cât e amăgirea, lungă, tare...
Lume cretină, nu mai face pe nebuna!
poezie de Petrică Conceatu din Facebook, 8 septembrie 2018 (8 septembrie 2018)
Adăugat de Petrică Conceatu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre vin, poezii despre vestimentație, poezii despre miere, poezii despre lactate, poezii despre jocuri, poezii despre frică sau poezii despre creștere
Nimic din viața mea trecută
Nimic din viața mea trecută nu-mi mai aparține,
Orele-au trecut în zbor precum visele efemere
La care-am renunțat sau ele-au renunțat la mine,
Dar imaginile lor sunt păstrate foarte bine
În ale memoriei cotloane și unghere.
Orice va fi să vină, deocamdată nu există,
Cum ar putea atunci să-mi aparțină?
Prezentul e tot ce am, cu mine coexistă,
Iar atât timp cât stai lipit de-a lui tulpină
Phyllis, e-n întregime-a ta, vioaie și-optimistă.
Așa că nu mai tot pomeni de inconstanță,
Inimi false, jurăminte încălcate, vise scrum!
Printr-o minune s-a transformat în viață,
Viața ta, acest minut lung pe care-l trăiești acum,
E vorba de-un dar, darul cu care cerul te răsfață.
* Phyllis personaj legendar din mitologia greacă, fiica unui rege trac. Sinucigându-se din dragoste pentru Demophon, regele Atenei și fiu al lui Tezeu, erou al războiului troian, s-a transformat într-un alun înflorit.
poezie de John Wilmot, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre visare
- poezii despre timp
- poezii despre monarhie
- poezii despre existență
- poezii despre vinovăție
- poezii despre trecut
- poezii despre război
Cel mai simplu
într-adevăr, am primit s-alegem orice poveste:
una a noastră, alta și-a lor;
nimic obișnuit, spuneai; nimic obișnuit, bănuiam că e;
eu făceam loc printre valurile tale
când ieșeai cu câte o alta, de hotar ce-aș fi putut înțelege
și doar ce se făcea cu o treaptă mai sus;
uneori, altele îți erau în lucru, precum cărțile mele
despre cele mai vechi amintiri, așa cum te-am învățat,
chiar și cea care ne-nsoțea, de știam ori nu;
sigur ne putem străbate orice poveste
chiar și-n lung și chiar și-n lat, să stăm și-n drum
și-n pragul ei și-n orice sfere și mai înalte decât noi.
cel mai simplu dintre toate ne este simplu
și așa cum se-arată:
cu gutui la masa de seară... aceea care ne așteaptă
și cu flori din orice anotimp
încât nimic să nu sfârșim și niciodată.
poezie de Ana Ștefănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre superlative, poezii despre înălțime, poezii despre învățătură, poezii despre seară, poezii despre gutui, poezii despre graniță, poezii despre flori, poezii despre cărți sau poezii despre anotimpuri
Un erou
Era sărmanul atât de nătăfleț și de zbrehui!
Îi făcea pe oamenii superiori,
Care nu știau nimic de aripile lui,
Să-i râdă-n nas și asta nu de puține ori;
Ei nu știau, dar coroana din laur și bronz întunecat
Era deja-împletită pentru capul lui cârlionțat.
Naiv și copilăros părea în comportare,
Iar ei spuneau" Viitorul lui e zero absolut."
Viitorul lui! Când au venit acele zile,-îngrozitoare,
S-a aruncat în focul viu de la început
Și și-a tăiat drum de-a dreptul spre gloria măreață
Înainte ca ziua-i să coboare dincolo, în ceață.
Iritase pe înțelepții zilei măruntă vină!
Atât de slabă-i părea mintea, neștiutoare.
Acum, toți își scoat pălăria și se înclină
Când îi aud numele, cerând iertare,
Fiindcă niciodată n-au bănuit acel curaj,
Nici n-au văzut eroul ascuns sub camuflaj.
Nu contează deloc cum trăim, în ce noroi,
Dacă murim cum moare-un vultur, nu o cioară.
Iar tu, cel croit pentru fapte mari, iartă-ne pe noi
Pentru judecata aceea de odinioară!
Azi gloria te înfășoară ca o mantie și te desparte
De noi, oamenii obișnuiți, temători de moarte.
poezie de Katharine Tynan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre eroism, poezii despre înțelepciune, poezii despre întuneric, poezii despre început, poezii despre zile sau poezii despre vulturi
Mihai: Ah, Luci... Nu știu ce să-ți spun... Dar zău că nu e bine!
Lucian: Off, da, știu că nu e bine. Dar ce pot face? N-am nici o putere. Sunt atât de neputincios... Și atâția ani pierduți degeaba? Opt ani din viața mea, de iluzii, de speranțe, totul dus, din cauza lui Sid... Cine și-ar fi putut imagina?! Bine, poate că și eu am greșit, dar... Uff, mai bine făceam cum îmi spunea mama și rămâneam acasă; renunțam la misiunea asta afurisită... Era mult mai simplu! Fără complicații inutile! Ce rost au toate astea?! Comandantul misiunii... Halal! Sunt jalnic!
Mihai: Uff, Luci... Zău, nu vorbi astfel!
Lucian: Dar cum altfel ai vrea să vorbesc? Când pierd totul printre degete? Când nimic nu-mi merge bine?! Situația îmi scapă de sub control. Încerc să mă amăgesc că încă aș avea vreo șansă, dar văd bine că mă amăgesc doar... Ce-mi rămâne? Nimic. Cu Lia n-am nici o șansă. Probabil n-am avut niciodată, doar așa credeam eu...
Mihai: Ba ai, dar trebuie să-i vorbești. Să-i spui odată ce simți pentru ea! Nu-i atât de dificil. Dacă eu am putut, cu Ly, nu văd de ce n-ai putea și tu; mai ales tu, Luci! Zău așa...
Lucian: Da, tu nu vezi ce ar putea fi atât de dificil; normal, pentru tine e greu de înțeles... Cum să-i spun?! De ce? Să mă refuze din nou? Să mă respingă, ca de fiecare dată? Pentru a câta oară? Ce folos?!
Mihai: Ah, de asta te temi tu?
Lucian: Păi, m-a respins de atâtea ori; nici măcar nu mai țin minte de câte... Mi se pare normal să-mi spună, categoric, "nu"... Dar, nu contează. Mă retrag în rezervă, să n-o lăsăm pe Ly să aștepte prea mult.
Mihai: Da, bine, mergi. Mă găsești tot aici.
Lucian: Tu, cu computerele astea... Nu poți să stai mult timp departe de ele!
Mihai: Obișnuința, Luci. Obișnuința... Și în plus, pasiunea!
Lucian: Bine. Revin imediat.
replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre vorbire, citate despre timp, citate despre viață, citate despre mamă, citate despre imaginație, citate despre greșeli, citate despre frică, citate despre degete sau citate despre calculatoare
Răstignire
Am strigat oamenilor, "Voi fi crucificat!"
Și ei au spus, "De ce trebuie să fie sângele tău pe capul nostru?"
Și eu am răspuns, "Dacă nu crucificând pe cei altfel decât voi,
Cum veți putea fi ridicați în slavă?"
Și ei m-au ascultat, iar eu am fost răstignit.
Și răstignirea mi-a adus pacea.
Iar când atârnam spânzurat între cer și pământ
Ei au ridicat privirile ca să mă poată vedea
Și-au cunoscut slava pentru întâia oară, pentru că până atunci
Privirile lor nu se mai înălțaseră spre cer niciodată.
Dar, cum stăteau privindu-mă, unul a strigat,
"Ce anume încerci să salvezi?"
Iar altul, "Pentru care cauză te sacrifici pe tine însuți?"
Al treilea a spus,
"Crezi că plătind acest preț vei căpăta gloria-n această lume?"
Apoi al patrulea a spus, " Priviți-l, zâmbește!
Poate fi iertată o astfel de suferință?"
Le-am răspuns tuturor spunând:
"Amintiți-vă doar c-am surâs.
Eu nu salvez nu sacrific nici nu caut gloria;
Și n-am nimic de iertat.
Mi-a fost sete și v-am rugat să-mi dați să beau sângele meu,
Căci ce-mi poate stinge setea, dacă nu propriul meu sânge?
Am fost inocent și v-am folosit rănile pentru a vă vorbi.
Am fost încarcerat în zilele și-n nopțile voastre
Și-am căutat o ușă deschisă spre zile și nopți mai mari.
Și-acum mă duc
Așa cum s-au dus și ceilalți răstigniți înaintea mea.
Și să nu credeți că am obosit după atâtea și atâtea crucificări.
Noi trebuie să fim răstigniți de oameni tot mai mari și mai mari,
Între pământuri și ceruri tot mai mari și mai mari."
poezie clasică de Khalil Gibran, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre salvare, poezii despre sacrificiu, poezii despre noapte, poezii despre iertare, poezii despre crucificare sau poezii despre zâmbet
Unui om îi era frică de umbra corpului lui și căpătase oroare de urmele pașilor lui. Pentru a scăpa de acestea a luat-o la fugă. Ori, cu cât făcea mai mulți pași, cu atât lăsa mai multe urme; cu cât fugea mai repede, cu atât mai puțin îl părăsea umbra lui. Imaginându-și că mergea prea încet totuși, nu se oprea din alergarea tot mai rapidă, fără să se odihnească. Ajuns la capătul puterilor, a murit. El nu știa că pentru a-și suprima umbra ar fi fost îndeajuns să se așeze la umbră și că pentru a-și opri urmele ar fi fost îndeajuns să stea liniștit. Ce culme a prostiei!
Anselm Grun în Să nu fugim de umbra noastră
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre viteză, citate despre prostie sau citate despre corp
Broască ori șarpe?
Broască ori șarpe?
Șarpele înghite broasca.
Labe și pene sar pe
rânișul apelor. Un vas ca
o nălucă vâslește la deal.
De ce-o fi mergând mai repede râul
decât un cal?
Corăbii prin grâul
undelor pleacă la carnaval.
Pleacă de-a dura dealurile cu totul.
Păsările forfoteau pe botul
continentul, seara.
Culorile umplură cerul cu făpturi
bosumflate cum e ceara
dată în clocot. Iei sau furi
din fugă o mână de munți, iar pe
umerii lumii coboară o mască.
Șarpe ori șarpe?
Broasca iese din șarpe.
poezie celebră de Ion Caraion
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre râuri, poezii despre păsări, poezii despre măști, poezii despre munți, poezii despre marină, poezii despre culori sau poezii despre continente
Se părea că pentru tânărul comandant, ziua aceasta nu începuse chiar atât de bine cum i se păruse lui de dimineață, nu fusese tot timpul atât de norocos, asta putea înțelege după incidentul din fața Institutului, al cărui protagonist fusese chiar el, Lucian, deși fără voia lui. Iată-se acum în jeep, alături de director și profesor. Rușinat, își plecă privirea și capul; nu arăta întocmai demn de funcția pe care o primise seara trecută. Nu-l durea nimic, dar nu îndrăznea să spună un cuvânt. Își închipuia cum îl vor privi colegii lui, când îl vor vedea astfel; probabil că ei, ceilalți, arătau mult mai bine, nu ca el.
citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre tinerețe, citate despre seară, citate despre rușine, citate despre profesori, citate despre noroc, citate despre educație, citate despre dimineață sau citate despre cuvinte
Bărbat, femeie, copil, oricine poate deveni vampir. E de ajuns ca un vampir să consimtă să-ți soarbă mai tot sângele și să te lase apoi să-l bei înapoi, amestecat cu al său. Mă rog, nu e chiar atât de simplu, dar, dacă supraviețuiești acestei experiențe, vei trăi veșnic. Câtă vreme vei fi tânăr, vei fi mereu chinuit de sete și va trebui să ucizi în fiecare noapte. După ce vor fi trecut o mie de ani, vei părea mai înțelept, chiar de vei fi fost un copilandru la început.
Anne Rice în Diavolul Memnoch (2007)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre înțelepciune, citate despre început, citate despre vampiri, citate despre trecut, citate despre sânge sau citate despre supraviețuire
Alex: Luci, prietene, nu că sunt eu soțul ei, dar să știi că de data asta Stela are dreptate. Ai făcut-o prea de tot, cu vârf și îndesat! Ce-o fi fost oare în mintea ta când ai procedat astfel?! Ai mers prea departe... Nu așa te cunosc eu.
Lucian: Știu. Și n-am cuvinte prin care să-mi cer iertare. Regret...
Mihai: Chiar ne-ai speriat, pe toți, rău de tot, serios! Până și Ly, încă mai tremură...
Maria: Ah, Luci, să nu mai faci așa ceva, niciodată!
Nistor: Ia nu vă mai luați de șeful meu! N-a vrut... Nu-i așa, șefu'?!
Lucian: Nis...
Nistor: Poate ai greșit, șefu', ba chiar îngrozitor de mult, dar ce să-i faci, se mai poate întâmpla. La urma urmei, ești doar un om...
Stela: Și vorbi Nis, înțeleptul... Lasă-l în pace, Nis! Nu mai face pe avocatul lui! E vinovat și știe foarte bine acest lucru. Pedeapsă, 72 de ore, frumosule! Nu pentru că așa aș vrea eu, ci pentru că așa trebuie, după cum am zis, ca să scapi complet de efectul pastilelor pe care le-ai luat. Și să vă fie clar, atât vouă, cât și lui: Dacă închide ochii în această perioadă, fiind încă sub efectul somniferelor pe care le-a luat, o va face pe propria-i răspundere, definitiv! Iar noi nu vom mai putea interveni în favoarea lui din nou, cu nimic, oricât am încerca... Ne-am înțeles?!
replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre șefi, citate despre vinovăție, citate despre sperieturi, citate despre soț, citate despre responsabilitate sau citate despre prietenie
Intrusul sau cât de bine îmi este în moartea altuia
un funcționar de la ministerul haihui
mi-a pus ștampila cum că sunt bolnav
de o boală incurabilă
de fapt bolile mele erau mult mai multe
cum ar fi lenea beția trufia minciuna
visarea pentru mine era așa mai mult de amorul artei
luam poziția necesară
și-mi pierdeam privirea pe tot felul de pereți
până mă usturau ochii de atâta nemișcare
ori îi rostogoleam în orbite până când universul devenea
cu josul în sus
gândurile mă cutreierau ca niște gloanțe de aer
după reguli numai de ele știute
mai eram cotropit și de îngerii de fum din taverne
nu râde iubito
de atunci mă chinui să-i demonstrez
funcționarului că a avut dreptate dar nu-l găsesc
i s-a pus și lui ștampila bolnav,
bolnav de o altă boală incurabilă mai cu ștaif
de mila lui s-a sinucis într-o dupăamiază de vară
un funcționar de la ministerul culturii
pe care-l știam
și care a vrut să-mi pună ștampila talentat
pe buletinul meu de cetățean
dar nu a mai avut unde
scrisesem un poem pe el și mi-a fost furat în tramvai
poemul l-am auzit după vreo două luni la radio
ca să-l revendic era deja prea târziu
deja se înstrăinase de mine
ce mult mi-ar fi plăcut să mă mândresc
cu o astfel de ștampilă
oftez de necaz apoi îmi înfund mâinile adânc în buzunare
șutez cu năduf toate frunzele căzute în cale
și plouă peste mine ploi de lumini
crud și în profunzime
funcționarul de la ministerul cimitirelor
mă caută de un timp să-mi pună și el ștampila
numai în mormânt nu mă caută
aici joc șeptic cu poeții prieteni și decedați demult
ori depănăm amintiri despre
ce frumoasă a fost viața pe când eram vii
și cum am da o sută de ani din moarte
pentru o clipă de viu
atât cât să simțim fierbințeala
și umezeala zeiască a unei femeie în extaz
ei nu știau că funcționarul moarte
încă nu mă găsise să-mi pună ștampila
puteam să stau cu ei sute de ani
fără să bage de seamă că sunt un intrus
poezie de Petre Ioan Crețu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie, poezii despre boală, poezii despre râs, poezii despre ploaie, poezii despre medicină sau poezii despre îngeri
* * *
Și te iubesc când taci, absent... iar glasul meu se scurge înfrigurat, cuminte, spre soare și se-agață de-o ultima rază ce-mi înfășoară timid inima... și se topește acolo într-un strigăt cald...
Cuvintele-mi se subțiază spre un capăt de lume... și se-ascund trist într-un luminiș rămas undeva în tinele din mine...
Chiar de-ai plecat...
cu sufletu-mi te simt în mii de locuri ce-mi aparțin doar mie.
Și te iubesc învolburat când taci...
mă arde un dor și parcă-ai fi departe...
dar ești atât de-n mine...
și totuși ca un miraj îmi ești ce în lumină piere,
ratăcindu-mă...
Tu mă auzi tăcând, din hăuri cum glasul meu te strigă, dar altceva mai mult decât un vis ce-aș mai putea cere?!
Mai lasă-mă c-o șoaptă șoptit să-ți curg precum lumina lină... prin tăcerea-ți atât de clară...
Iubescu-te când taci...
poezie de Mariana Daniela Bidascu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tăcere, poezii despre tristețe, poezii despre prăpăstii, poezii despre inimă, poezii despre dor sau poezii despre declarații de dragoste
Ellis Boyd "Red" Redding: Aș vrea să vă pot spune că Andy s-a luptat bine și că Surorile l-au lăsat în pace. Aș vrea să vă pot spune asta dar închisoarea nu-i o lume de basm. N-a spus niciodată cine a făcut-o, dar știam cu toții. Lucrurile au continuat așa pentru o vreme viața în închisoare constă în rutină și iar rutină. Din când în când, Andy apărea cu vânătăi noi. Surorile se țineau de el uneori reușea să le țină piept, alteori nu. Așa stăteau lucrurile pentru Andy asta era rutina lui. Cred că acei primi doi ani au fost cei mai grei pentru el, și mai cred că dacă lucrurile ar fi continuat, acest loc ar fi luat tot ce era mai bun din el.
replică din filmul artistic Închisoarea îngerilor
Adăugat de Cristiana Ghiță, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre superlative sau citate despre pace
În două dimensiuni
firul pe care am fi putut merge
ne unise de-atunci în două dimensiuni;
dacă le-am da la o parte, precum o ceață,
și-acum ca-n ultima zi din viitor,
aceeași rană am simți cum se-nchide.
deja vin de acolo, punte între noi,
fără nimic pe care să poți merge, atinge
și orice desfășurare picură dor precum o aură.
cel mai greu e că-ți pot lăsa
doar jocul tău de cărți cu plăcerile și frumosul
și orice înțelepciune a iubirii, așa cum te-am recunoscut,
când timpul se scurge exact acum
suspendându-mi amintirea
în cea dintâi reîntâmplare despre noi.
poezie de Ana Ștefănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viitor, poezii despre plăcere sau poezii despre frumusețe
Nu pot
Când ai plecat, mi-au devenit pustii
și nopțile, și zilele, și tot;
te-am implorat, de poți, să îmi revii,
dar singurul răspuns a fost: "Nu pot!".
Te-ai dus în alte lumi, ai părăsit
tot ce-am clădit în visurile-n doi,
în timpul când credeam că m-ai iubit,
dar... eu visam cât pentru amândoi.
Iertare? Pentru ce? Îmi amintesc
doar clipele în care-a fost frumos,
acelea când spuneam că te iubesc
și-ți ascultam cuvintele, pios.
Ce va mai fi? Nimic! Am hotărât
că nu mai ești. E simplu: nu exiști!
Decât "Nu pot!", e mai frumos. Atât!
Nu cred în ochii verzi ce-mi spun că-s triști.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre verde, poezii despre ochi verzi sau poezii despre ochi
În a treia noapte, Țugulea visă un vis ce-i plăcu. Se făcea că el era într-o grădină frumoasă, frumoasă ca un rai. El ședea acolo, într-un colț, trist și mâhnit că nu putea umbla, să se bucure și el de frumusețile acelei grădini. Păsările cântau de se spărgeau. Frunzele de pomi fâșâiau de adierea vântului și florile răspândeau un miros de te îmbăta. Se uita cu jind la toate astea, căci nu putea să se desfăteze și el. Atunci ridicând ochii în sus, se rugă lui Dumnezeu să-i ia viața mai bine, decât să trăiască în așa ticăloșie. Pe când se făcea că se roagă, deodată i se arătă dinainte o zână așa de frumoasă și de blândă, cum nu mai văzuse el în viața lui așa ființă.
Petre Ispirescu în Țugulea, fiul unchiașului și al mătușei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre tristețe, citate despre religie, citate despre frumusețe, citate despre vânt, citate despre visare, citate despre rai, citate despre păsări sau citate despre ochi
Pedeapsa lui Adam
Când, alungat din Eden, degrabă a plecat,
Nu și-a luat și mărul acela, cel mușcat,
Ci altele, chiar două, cu "ramul" lor cu tot,
De-a zis și bietul șarpe: "Săracul, ce netot!"
epigramă de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre șerpi, epigrame despre rai, epigrame despre crengi sau epigrame despre Adam
Gloria mundi
Din văzduhul cuvintelor
străbătând abisul,
ai putea crede că ești stăpân
al prezenței în lume,
aidoma luminii începătoare de stea
însă nu-i totdeauna așa.
Judecata dreaptă -adevărată,
în alegoria vieții se face
cu limpezimea oglinzii imaculată.
Prins în lesa nimicului,
nu vezi cât de repede
trece gloria lumească;
privind mereu înainte,
precum hoții de timp,
ar trebui mai întâi să ai curajul
de-a gândi cu propria minte.
Așa trăind,
în cochilia de melc a veșniciei,
lumina tot lumină rămâne
grea precum păcatul ispitelor păgâne;
o poezie a poeziei contemplând
omul și universul lui
geana cuvintelor mântuite de-azur
împrumutându-i taina zborului
dintr-un timp viitor, incert și obscur.
Din văzduhul cuvintelor,
s-ar putea crede
că ești unicul stăpân
al prezenței tale pe lume,
în real însă te cârpești cu vorbe,
lustruind în fărâma de tină un nume,
cu aripa-n gol suspendată
între un survol absolut
și o aterizare forțată.
Astfel gloria lumii trece,
printr-o ieșire din timp neașteptată,
iar omul, sedus de viclenia oglinzii,
nu se liniștește nicicum, niciodată,
îmbătându-se cu apă rece
în alegoria ființării adevărată.
poezie de Dumitru Găleșanu din Luminile omului [lirica filosofică] (16 noiembrie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre seducție sau poezii despre mântuire
Epitaf la o femeie cochetă
Aici zace Zamfirica, ce-n viața sa a stat
O minune-n frumusețe, un fenice-ntre femei;
Si precum ea placu lumii, precum lumea a-ncântat,
Tot așa și lumea-ntreagă i-a plăcut și dumneaei.
poezie de Ion Heliade Rădulescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Ion Heliade Rădulescu despre viață