Mă bucur că v-ați amintit
Sunteți un fulger dureros.
Ce nu-nțelegeți dumneavoastră
Este pădurea mea albastră
Cu râul verde pân' la os.
Era odată un haiduc,
Cu traista plină ochi de mere
Și în opinci de conifere
Mă alerga ca un năuc.
Și-avea în teacă trandafiri
Și bidiviu ca o nălucă
Și jur că aș fi fost haiducă
De la atâtea potriviri.
Vai, fiica mea, nu sunt haiduci
Pe albăstruile poteci;
E urma ta, pe unde treci
Și până unde te mai duci.
Și până unde să mă duc?
Tu, mamă, n-ai să înțelegi,
Din spinii lor aproape-ntregi
Se naște veșnic alt haiduc.
Când curge sânge-n asfințit
Din rotocoalele de fum,
Poteca mea se face drum.
Mă bucur că v-ați amintit.
poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre haiducie
- poezii despre verde
- poezii despre trandafiri
- poezii despre râuri
- poezii despre păduri
- poezii despre promisiuni
- poezii despre naștere
- poezii despre mere
- poezii despre mamă
Citate similare
Către nicăieri
Dezgheață coapsa câmpului sălbatic,
Fii liniștită, mamă, cum erai,
Toți îngerii cu sângele corai
Apasă peste crucea mea apatic.
Ce dimineață neagră și sticloasă
S-a înșeuat pe coamele de munți!
Eram și tineri și eram cărunți
Și ne-ndreptam cu toții către casă.
Din vârful pasului însângerat
Copiii mei se-ncumetă să fie
Copii născuți de ieri pe datorie.
Atât le-am fost și-atât au meritat.
Slăbită și cuminte, fiica mea
Se urcă pe copitele de brazi.
Din vârfurile pașilor nomazi,
Dezgheață coapsa câmpului de nea
Și plângi pentru miimile de ani
În care n-am trăit îndeajuns.
Copiii mei, pe unde v-ați ascuns,
În gâtul nopții strâns de bolovani?
Copiii mei, pe unde ați murit?
Vă plânge noaptea asta înmiit.
poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre sânge
- poezii despre plâns
- poezii despre noapte
- poezii despre îngeri
- poezii despre viață
- poezii despre trecut
- poezii despre tinerețe
- poezii despre timp
- poezii despre păr cărunt
Vis de iarnă
De-ar fi să treci pe strada mea
Acum, când Soarele-i în nori,
M-aș cerne printre fulgi de nea
Fără să știi, pe-ai tăi bujori,
Și-apoi, în lacrimi prefăcut,
Ți-aș încălzi obrajii-ți reci
Pe buze, cu un lung sărut
Pe strada mea de-ar fi să treci,
De unde, ca într-un abis,
De dor nebun m-aș prăvăli
Chiar între sânii tăi, ce vis
Pe strada mea să treci de-ar fi (!)
Iar după ce mi-aș reveni,
În jos, pe sute de poteci
Te-aș căuta pân te-aș găsi
Pe strada mea de-ar fi să treci,
Și-apoi, dar vai!.... s-a luminat!
Și nu mai cad nici fulgi de nea (!)
E-atâta soare, ce păcat
De-ar fi să treci pe strada mea!
poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi poezii despre visare, poezii despre sărut, poezii despre sâni, poezii despre prăpăstii, poezii despre nori, poezii despre lumină, poezii despre iarnă, poezii despre dor sau poezii despre bujori
Amintire cu haiduci
În codrul verde nu se mai pierde
Nu se mai vede urma de cal
Pe la izvoare nu mai apare
Umbra călare-a vreunui haiduc
Unde s-au dus, când au apus
Anii de sus ai gloriei lor?
Unde-s pistoalele? Unde-s pumnalele?
Caii și flintele haiducilor?
La drumul mare nu mai apare
Să mai omoare câte-un ciocoi
Să ia toți banii pentru țăranii,
Pentru sărmanii plini de nevoi
Unde s-au dus, când au apus
Anii de sus ai gloriei lor?
Unde-s pistoalele? Unde-s pumnalele?
Caii și flintele haiducilor?
poezie clasică de Valeriu Sterian
Adăugat de Doina Bumbuț
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre cai, poezii despre țărani, poezii despre sat, poezii despre bani sau poezii despre amintiri
Cămile și cai
sunt un om vesel
și tăcut
prin geamul trenului
văd cămile șchiopătând
în sinea mea
se cunună nopțile
caii mei cu fruntea lată
ies din gloată
unde mă duci,
macaz nenorocit?
înainte de primul mai
îți băteam câte-un cui
în tandem cu roua
acum
în pustiul ăsta de pretutindeni
unde mă duci?
mâine stau slugă morții
azi
azi mă uit prin geamul trenului
să văd
cămile și cai
poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viitor, poezii despre tăcere, poezii despre trenuri, poezii despre rouă, poezii despre prezent, poezii despre moarte sau poezii despre cămile
Țara mea
Țara mea este acolo
unde mi-am rostit cuvântul.
Țara mea este acolo
unde-am sărutat pământul.
Țara mea este acolo
unde soarele răsare.
Țara mea este acolo
unde curg limpezi izvoare.
Țara mea este acolo
unde ciocârlia cântă.
Țara mea este acolo
unde libertatea-i sfântă.
Acolo este satul meu.
Acolo-îmi sunt părinții,
În locul dat de Dumnezeu,
de Maica Domnului și sfinții.
Acolo ne este moșia.
Acolo trăiesc români.
Acolo este România.
Acolo suntem noi stăpâni.
poezie de Dumitru Delcă (8 iulie 2018)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfinți, poezii despre România, poezii despre țări, poezii despre sfințenie, poezii despre religie sau poezii despre patrie
Biet nebun
aici nu-i casa mea
e doar o hrubă hâdă și urâtă
în care șacalii au plecat la vânare
e poate a ta, a cui o vrea
de ce mai stau, de nu plec
tu oare crezi că știu
sunt doar un biet nebun
ce plânge pe un drum
ce drum, doar zoaie, scrum și fum...
mult, mult fum, să ascundă ticăloșii ce stau
la colțuri de drum
cărările sunt reci
drumurile, pustii și seci
pe unde vrei să treci
unde să pleci, deci...
e neagră noaptea
cad stele din cer
a mea, a ta, a cui o vrea...
pritene, nu căuta infernul
e aici, în noi, în jur
nu, nu înjur, pe cine să conjur
oameni smintiți, nu rupeți flori
mai bine plantați panseluțe, cu bâte
visele fug și pier, ce să mai sper
acum beau cucută
la masă cu dracul și tovarășii lui
ce lume tristă și mută
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tristețe, poezii despre stele, poezii despre negru sau poezii despre nebunie
Unde mă voi duce ?
nu sunt alesul și nici singur
nu mă voi chema
risipa nu-ntr-adins mă știe, nici harul
urma mea prelinsă-n vaietul lumii satului românesc
mă va naște din nou, din același părinte
din același sunet
ce mă voi face când
asfaltul va înveli ca o epidermă a diavolului toate satele?
Unde mă voi duce să mor ultima oară?
Nu sunt singur în exilul dezrădăcinării cum nici răul
nu-i perfect
Am vietăți cu mine mai multe chiar decât Noe
unde să le duc, cine-mi arată că susul e sus
și că noaptea-i aproape
?
Speranța, hristica respirație
abia îmi învață numele sau
mi-l pierde-n dâra nechemării
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învățătură, poezii despre sunet, poezii despre perfecțiune, poezii despre draci sau poezii despre animale
Până unde nu mai pot
motto: "Doamne, spune-mi până unde să merg?"... iar Dumnezeu i-a răspuns cu glas senin: "Mergi până unde poți!"
"E prea puțin, Doamne! Cere-mi mai mult!", s-a îndârjit omul. Dumnezeu i-a răspuns cu glas la fel de senin: "Mergi până unde nu mai poți"...
(Nikos Kazantzakis)
Și-am mers. Și am ajuns. În fața mea.
Nimic, nimic, nimic nu se mișca
Întregul Univers era un punct
Pe lama unui fir de păr cărunt
În jurul meu nici spațiu și nici timp
Nici lume și nici zei și nici Olimp
Nimic, nimic, nimc și numai eu
Și neputința mea.
Și Dumnezeu...
poezie de Iurie Osoianu (25 mai 2013)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Iurie Osoianu despre timp, poezii despre spațiu și timp, citate de Iurie Osoianu despre spațiu și timp, citate de Iurie Osoianu despre religie, poezii despre păr, poezii despre Olimp, poezii despre Dumnezeu sau citate de Iurie Osoianu despre Dumnezeu
Acolo
Undeva departe, unde-i veșnic soare,
Unde vânt nu bate, doar o sfântă boare,
Unde în izvoare curge numai miere,
Unde frunza-i verde și nicicând nu piere,
Unde blând răsună cântece o mie,
Unde-i voie bună, joc și poezie,
Unde ochiul vede numai frumusețe,
Unde dezmierdarea-i plină de tandrețe,
Unde noi miresme nasul ți-l îmbată,
Unde marea este cu azur pictată,
Unde orice suflet se înnobilează,
Unde simți cum vesel inima vibrează,
Unde-i fericire și-un puhoi de bine,
Acolo, iubito, vreau să vii cu mine.
poezie de Octavian Cocoș (8 iunie 2022)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre suflet, poezii despre poezie, poezii despre pictură, poezii despre ochi, poezii despre nas sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Acolo, lângă acel geam
- Unde ești, inima mea? Răspunde!
- Acolo, lângă acel geam.
În piept doar pustiul mi se-ascunde
Și chin, dar inimă nu am.
- Unde ești, vis al meu, de lumină?
- Acolo, lângă acel geam.
Odaia mea de-obidă-i plină,
Și foc în ea nu am.
- Unde sunteți, privirile mele?
- Acolo, lângă acel geam.
Din ochii mei pustii curg lacrimi grele,
Fierbinte și sărat noian.
- Unde sunteți, voi, stihuri? E dorul
Care vă fearecă în chin?
Cântece, stih, spre ce vă luați voi zborul?
- Zburăm spre acel geam vecin.
- Unde sunteți, voi, gânduri hoinare?
- La acel geam de-acolo-am stat...
- Și cine-acolo sălaș are?
- Cei doi: soție și bărbat.
- Ei doi, dar eu, pe-aici, ce caut oare?
Odată, eu pe ea o cunoșteam...
Trezit de-ntâiul licărit de soare,
Priveam, acolo, spre acel geam.
poezie celebră de Rasul Gamzatov
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre versuri, poezii despre inimă, poezii despre vecini, poezii despre soție sau poezii despre muzică
Vedeți, legătura mea cu Cerul este veche, de când există neamul piersicanilor. Mama mea, fiica preotului Pascanu, din Valea Moldovei, într-o duminică, după slujbă, a plecat singură pe ulița satului. Avea cinci anișori. Luase de acasă o batistuță în care avea un boțuleț de mămăligă. Bunicul meu a întrebat: "Unde e Veruța?". I s-a răspuns: "A luat-o-ncolo, Părinte". Atunci el a fugit, a ajuns-o din urmă și a întrebat-o: "Unde te duci, fetița tatii?". La care mama mea a răspuns: "La Ierusalim!". Acum înțelegeți de ce mi-am dorit așa de tare să-i trimit pe ea și pe tata la Locurile Sfinte?
citat din Florin Piersic
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre văi, citate despre tată, citate despre sfinți, citate despre sfințenie, citate despre sat, citate despre religie, citate despre mămăligă, citate despre mamă sau citate despre fete
Există un alt cer
Există un alt cer,
Mai binevoitor și mai senin;
Există alte raze de soare-acolo
Unde întunericul pare-a fi deplin;
Uită de ogorul surd și mut, Austin,
Uită pădurea care tinerețea-și pierde
Aici e o grădină cum alta nu-i,
Aici e-un crâng cu frunza veșnic verde,
Unde nu cade niciodată brumă;
În flori cu petalele-n veac nemuritoare
Se-aude zumzet de-albine, andantino:
Hai, rogu-te, iubite frățioare,
În frumoasa mea grădină vino!
poezie clasică de Emily Dickinson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre iubire, poezii despre frunze, poezii despre frumusețe, poezii despre flori sau poezii despre existență
Acolo unde mintea nu se teme
Unde mintea nu se teme și fruntea este ținută sus;
Unde drumul cunoașterii e liber;
Unde lumea nu este fragmentată de înguști pereți domestici;
Unde vorbele vin din adâncimea adevărului;
Unde truda-și întinde neobosită brațele spre perfecțiune;
Unde râul limpede-al rațiunii nu se pierde-n deșertul trist al rutinei mortale;
Unde mintea este îndrumată de Tine-n deschiderea largă-a gândului și-a acțiunii
Acolo, în acel paradis al libertății, O, Tată al meu ceresc, trezește țara mea.
poezie celebră de Rabindranath Tagore, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre libertate, poezii despre tată, poezii despre rai sau poezii despre gânduri
Unde ești?
Unde ești, iubire interzisă?...
Gându-mi plânge, inima-mi tresare,
Dor de tine veșnic simt că-mi este
Până dincolo de-arzândul soare...
Scrisă-i dragostea de tine-n suflet,
Arde litere de dor și fericire,
Simt ce n-am știut nicicând că pot,
Simt că timpul se oprește-n loc...
Unde ești, iubirea mea secretă?
-n lumea largă,
Unde te-ai ascunde?
Zâmbetu-ți de nedescris iubit
Sufletu-mi și inima-mi pătrunde...
Ochii tăi întunecați îi simt flăcări,
diamante negre, brute,
peste mare și ocean știute...
Peste timp și spațiu, peste vârstă,
Dincolo de eu și tu și noi,
E iubirea mea de tine, și apoi,
Până la sfârșit, eternitatea
Ne așteaptă, dar pe amândoi...
Unde ești, iubire interzisă?
Gându-mi plânge, inima-mi tresare,
Dor de tine veșnic simt că-mi este
Până dincolo de-arzândul soare...
rondel de Elena Vlădescu (6 iunie 2006)
Adăugat de Elena Vlădescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vârstă sau poezii despre sfârșit
Vârfuri de copaci
Măicuță, aceasta ți-e ultima toamnă
Și cel din urmă, poate anotimp
La iarnă bătrânețea te condamnă
Să pleci pe jos la zeii din Olimp...
La raiul tău sau poate nicăieri.
Unde te duci lumina mea dintâi?
Al cui o să mai fiu ca până ieri?
Ce mâini o să mai am drept căpătâi?
Mi-e frică și sunt singur pe pământ
Privesc în înserare la copaci
Se duc spre cer cu vârfurile-n vânt
Și tu la fel ca ei te duci și taci.
poezie de Marius Robu din Carte de bucăți (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre toamnă, poezii despre seară sau poezii despre mâini
Dreptate până la capăt
Aș vrea să fiu haiduc de minți,
De la cei cărora le strică,
Să fur și să le duc în dinți
Și celor cu mai puțintică...
Și-aș face asta până când,
Sper, încă neștirbit și drept,
La minte și la minți cărând,
Aș deveni bogat (deștept).
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre minciună, poezii despre inteligență, poezii despre dreptate, poezii despre dinți, poezii despre devenire sau poezii despre bogăție
Sunt în stare
să înot în apa teribil de rece
sub luna plină de regrete
înaintez încet și abia respir
privesc cum se mărește distanța
de țărm de nisip
în largul mării
în adâncul ei
unde razele soarelui nu pătrund
înot cât pot
și până când mai pot
durerea mea e ascunsă în fundul mării
stă acolo
e departe de mine
mă cuprinde o sete ne
bună de înghițit toată apa
înot cât mai pot
osteneala vine din durerea
lepădată în larg
continui să înot până mă eliberez
apoi simt cum durerea
mă trage în adânc
unde nu pătrund razele soarelui
unde apa e rece și paralizantă
voi sta acolo cu durerea mea re
găsită pe nisipul rece
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre nisip, poezii despre înot, poezii despre lună plină, poezii despre durere, poezii despre apă, poezii despre Soare sau poezii despre Lună
Privind în urmă...
În casa noastră primitoare
rămasa busuiocul prins la grindă
un borcan cu flori mirositoare
pus pe masa mare de la tindă
toti ce au fost cândva s-au dus
acolo unde nu se poate spune
în șara unde veșnic e apus
o țară fără lacrimi, fără nume
o lacrimă uscată pe batistă
îmi aduce aminte că au fost
și lavița crăpată tot mai tristă
îi așteaptă zi de zi dar fără rost
unde, unde sunteți dragii mei
ușa de la poartă e încuiată
în curte peste tot și pe alei
crescut-au spinii până la poartă
din când în când doar clopotele bat
amintind că-i mare sărbătoare
și babele puține câte sunt
se-nchină pentru-n răsărit de soare
îmbătrânesc și țiglele pe casă
pereții au crăpat și s-au urnit din loc
vecinii pleacă unul câte unul
spre casa cea de lut și fără foc
mamă, sunt copilul tău și-a ștept la poartă
soarele e dus de mult înspre apus
te rog, privește-n mine și mă iartă
precum și Tatăl Sfânt de sus
o să plec și eu din lumea asta
durerea-n umbrele de lut să mi-o ascund
că timpul o să-mi vindece și rănile uitate
și tot ce-a fost și fi-va în curând
plecăciune mamă, tată
și tuturor pe care v-am iubit
mă duc încet că știu că altădată
nu voi putea păși spre răsărit
poezie de Teodor Dume din Cineva mi-a răpit moartea
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre uitare sau poezii despre sărbători
Privind în urmă
în casa noastră primitoare
rămasa busuiocul prins la grindă
un borcan cu flori mirositoare
pus pe masa mare de la tindă
toți ce au fost cândva s-au dus
acolo unde nu se poate spune
în țara unde veșnic e apus
o țară fără lacrimi, fără nume
o lacrimă uscată pe batistă
îmi aduce aminte că au fost
și lavița crăpată tot mai tristă
îi așteaptă zi de zi dar fără rost
unde, unde sunteți dragii mei
ușa de la poartă e încuiată
în curte peste tot și pe alei
crescut-au spinii până la poartă
din când în când doar clopotele bat
amintind că-i mare sărbătoare
și babele puține câte sunt în sat
se-nchină pentru-n răsărit de soare
îmbătrânesc și țiglele pe casă
pereții au crăpat și s-au urnit din loc
vecinii pleacă unul câte unul
spre casa cea de lut și fără foc
mamă, sunt copilul tău și-aștept la poartă
soarele e dus de mult înspre apus
te rog privește-n mine și mă iartă
precum și Tatăl Sfânt de sus
o să plec și eu din lumea asta
durerea-n umbrele de lut să mi-o ascund
că timpul o să-mi vindece și rănile uitate
și tot ce-a fost și fi-va în curând
plecăciune mamă, tată
și tuturor pe care v-am iubit
mă duc încet că știu că altădată
nu voi putea păși spre răsărit
poezie de Teodor Dume din Cineva mi-a răpit moartea (2018)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Alean
Unde sunteți, vecinii mei?
Acele babe susurând povești
Cu zâne, cu balauri și cu zmei,
Cu Feți-Frumoși și întâmplări crăiești.
Unde sunteți, moșnegii mei sfătoși?
Cu vorba voastră, pururea domoală,
Ce-mi povesteați despre haiduci pletoși
Pân ostenit vă adormeam în poală.
Unde sunt, azi, poveștile acele
Care cu limpezi slove s-au săpat
Pe-albastrul amintirii mele
Și-ntreaga viață m-au urmat?
Sub cruci de lemn, încet, s-a risipit
O lume-n basme-nveșmântată
O lume-adânc învăluită-n mit
Cum nu va mai fi niciodată.
Grădini pustii și case părăsite
Mă-ntâmpină când, searbăd, mă întorc
Pe acele locuri de-acum ofilite
Unde viața îmi părea un joc.
Unde sunteți vecinii mei,
Azi, când nimicul mă pătrunde?
- Strig întruna, dar din patru zări,
Silnic, doar ecoul îmi răspunde.
poezie de Boris Ioachim
Adăugat de Boris Ioachim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre lemn, poezii despre jocuri sau poezii despre cruce