În luptă cu necunoscutul
Mă convertesc la imposibil să-l fac posibil,
iubesc lupta cu necunoscutul
și astfel mă pregătesc de salturi împrevizibile,
tu nu mă lași, spui că mă consum,
știu,
dar nu pot să stau locului fără gânduri
și sondări în interiorul lucrurilor.
Nu mă mai plictisesc,
cred că sunt un uituc al amănuntelor nesemnificative,
în memorie sedimentez toate informațiile
și nu mă plâng
doar ele nu mă deranjează.
Pot să mă controlez,
dar nu-i niciodată nevoie.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre posibilitate, poezii despre plâns, poezii despre iubire, poezii despre informații, poezii despre imposibilitate, poezii despre gânduri sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Nu vreau să știu de teamă
Întorc drumurile înapoi
și mă pregătesc de mers,
dar am numai împotriviri.
Las în uitare toate suferințele,
nu vreau să știu de teamă
și nevinovat starea mă intrigă,
deseori tristețea are urme vagi
care sunt greu de observat,
dar sapă în interior adânc.
Cerul se cufundă într-o liniște apăsătoare,
copacii cu aerul lor de lumină
respiră verdele prin frunze,
nu mai pun prea mult suflet,
mă înclin cu smerenie la cei dotați
cu harul dătător de viață.
Serile copleșitor de frumoase
se apropie la orizont.
Îmi lipesc fruntea de inima ta,
o ascult,
nu pot să fac mai mult,
dar pot iubi
cu toată ființa ce se înalță.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre verde
- poezii despre uitare
- poezii despre tristețe
- poezii despre suflet
- poezii despre suferință
- poezii despre smerenie
- poezii despre seară
- poezii despre nevinovăție
Crezi că poți să mă vezi, mamă? Atunci spune-mi: cine sunt? Nu știi. Nu sunt deloc ca tine. Nasul meu e altfel, plat ca un pod, nu ascuțit ca o hârtie de orez împăturită. Ochii mei nu sunt albaștri de gheață, nuanțați cu amestecul tău special de frumusețe și cruzime. Sunt întunecați ca vânătăile din interiorul brațului și nu zâmbesc niciodată. Îmi interzici să plâng? Nu mai sunt la comanda ta. Obișnuiai să spui că n-am imaginație. Dacă prin asta voiai să spui că pot să resimt rușine și remușcare, aveai dreptate. Nu pot să refac lumea doar vrând asta. Nu știu să-mi cred propriile minciuni. E nevoie de un anumit tip de talent...
citat din Astrid Magnussen
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre întuneric
- citate despre zâmbet
- citate despre talent
- citate despre rușine
- citate despre poduri
- citate despre plâns
- citate despre orez
- citate despre ochi
- citate despre nas
Mărul discordiei
Ai mușcat cu ură din mărul discordiei,
poate n-ai știut ce se poate întâmpla
când îți lași amprenta pe valul durerii răscolite.
Spui cuvinte pline de complicități,
intri acolo unde fierberea dă în foc
cum se revarsă apele peste maluri înalte
și fac stricăciuni.
Nu crezi că totul poate scăpa de sub control
și lumea intră-n dezordine,
eu sper că nu-i prea târziu, să te lași învins,
să aștepți zilele în care te regăsești cuminte.
Pornirile mă lasă pe gânduri,
se nasc semne care sapă adânc în convingeri
și nu pot trece peste podul fragil
fără tristețe și teamă.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre înălțime, poezii despre zile, poezii despre timp, poezii despre poduri, poezii despre naștere, poezii despre mere sau poezii despre frică
Îmi torni norii în vase de lut
știu, ești umbra care nu se vede
când se recunoaște adevărul
joci la două capete care nu se cunosc
eu sunt la mijloc și nu știu ce să fac
nu sunt atât de versat
ori atât de nepăsător
îmi torni norii în vase de lut
și umpli gândurile cu speranțe deșarte,
vrei să cred în ele
prin inimă-mi trece un sânge bolnav
pe care doresc să-l curăț de tot ce-i rău
cu leacuri străine
nu mă lași să mă purific și să-mi golesc sufletul
de toate acumulările rebele
sunt închis de cenzură între pereți
nicio fereastră nu mai am
tu mă privești în ochi
eu te urăsc
și fiecare suntem rămași fără cuvinte
în alt fel.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sânge, poezii despre nori, poezii despre lut, poezii despre jocuri, poezii despre dorințe, poezii despre cuvinte sau poezii despre curățenie
Lumea se purifică
Te-ai hrănit cu dragostea mea pe săturate
apoi ai făcut o pauză lungă
și n-am știut ce să cred,
sunt trist ca o pasăre fără aripi.
Am semne în care nu mai cred orbește
și nu mai ofer păcatul,
mă vindec greu, dar nimic nu-i întâmplător
lumea în care mă zbat se purifică.
Nu tot ce-i dureros e și fatal,
durerea lasă totuși urme adânci,
siluetele luminii nu se întorc niciodată,
dar fac să crească iarba și pe terenul ars.
Lovirea pe neașteptate e una sigură,
dar nu duce întotdeauna la victoria finală
e mai degrabă o etapă care te fortifică,
să lupți cu toate mijloacele posibile.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre durere, poezii despre victorie, poezii despre păsări, poezii despre lumină, poezii despre creștere sau poezii despre aripi
Nicio fereastră nu mai am
tu ești umbra care nu se vede
când se recunoaște adevărul
joci la două capete care nu se cunosc
eu sunt la mijloc și nu știu ce să fac
că nu sunt atât de versat
ori atât de nepăsător
tu torni norii în vase de lut
îmi umpli gândurile cu speranțe deșarte
și vrei să cred în ele
prin inimă îmi trece un sânge bolnav
pe care doresc să-l curăț de tot ce-i rău
cu medicamente străine
tu nu mă lași să mă purific și să-mi golesc sufletul
de toate acumulările rebele
sunt închis de cenzură ca între pereți
nicio fereastră nu mai am
tu mă privești în ochi
eu te urăsc
și fiecare suntem rămași fără cuvinte
în alt fel.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre medicamente sau poezii despre inimă
Ce-o fi o fi
am pierdut din gânduri stăruința
concentrarea pe un ideal
am rămas cu ce-o fi o fi
nu mai încep nicio zidire de viitor
dar mă păstrez în casa veche
încăpătoare pentru suflet
lipsit de prejudecăți
mai fac un timp eforturi
dar fără să mă hazardez prea mult
îmi forțez cât pot norocul
până cad în genunchi fără cuvinte
și caut zile umbroase
sunt doar un om supus greșelii
cu gustul otrăvit de amarul durerii
închis în singurătatea provincială
precum un uitat de lume
aruncat cum o frunză toamna
în ploaia bolnavă și tristă
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viitor, poezii despre toamnă, poezii despre singurătate sau poezii despre prejudecăți
Nu tot ce-i dureros e și fatal
Te-ai hrănit cu dragostea mea pe săturate
apoi ai făcut o pauză lungă
și n-am știut ce să cred,
sunt trist ca o pasăre fără aripi.
Am semne în care nu mai cred orbește
și nu mai ofer păcatul,
mă vindec greu, dar nimic nu-i întâmplător
lumea în care mă zbat se purifică.
Nu tot ce-i dureros e și fatal
durerea lasă totuși urme adânci,
siluetele luminii nu se întorc niciodată,
dar fac să crească iarba și pe terenul ars.
Lovirea pe neașteptate e una sigură,
dar nu duce întotdeauna la victoria finală
e mai degrabă o etapă care te fortifică,
să lupți cu toate mijloacele posibile.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dezamăgit acțional
las toate posibilitățile să se întâmple
fie ele cu influențe bune ori rele
când nimicul dorește să iasă în față
îi rup picioarele și-l fugăresc pe scări
prind la gânduri aripi de păsări albe
și le dau drumul odată cu zmeul favorit
nu cred în bătrânețea vulgară cu miros de putrefacție
în clipele pe care le pierd fără să știu
orice trădare mă doare, dar n-o fac să zburde
o las în singurătate să se plângă uitării
rana produsă n-o pot vindeca peste noapte
dar nici n-o bag în seamă în fiecare oră
lupt cu mine înainte de a lupta cu alții
și adulmec toamna
mă hrănesc și când nu sunt flămând
o rup în bucăți și-i înghit rodul
frunzele de pe jos îmi fură tristețea
rămân ca un cerb într-o rezervație
spune-mi tot ce gândești dacă o faci
uimește-ă cu plictiseala cuvintelor
lasă-mă să-ți fur ce tu crezi că n-ai
nu-ți expune părțile care vreau să le caut
sigur n-o să le mai găsesc atrăgătoare
și rămân un dezamăgit acțional.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trădare
Mă irită vorbele mari
nemulțumirea încă mai strigă în mine
întrebările cad întotdeauna când nu te aștepți
și răspunsurile verosimile sunt greu de dat
ai rămas atât de convinsă
ca un ceas care nu se oprește niciodată
mă irită vorbele mari
fără substanță în spusele multor oameni
deobicei nu-i ascult
dar sunt atent la tot ce se întâmpă-n societate
mă întristez fără să vreau
îmi aleg cuvintele cu grije de culegător
am nevoie mai mult de meditație decât de explicare
până mă conving cum curg lucrurile
multe gânduri se macină prin memorie
fără umbră de liniște
pe pământul plin de nesiguranță și împrevizibil
alerg ca un schilod prin deșert
cu speranțe mereu agățate
de orizonturile care fug tot mai departe
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre nesiguranță, poezii despre nemulțumire, poezii despre deșert, poezii despre ceas sau poezii despre Pământ
Nu voi fi niciodată un om de zăpadă
Cine mușcă mâna care l-a hrănit
e mai feroce decât sălbaticii,
nu știu ce mă face să cred în loialitate
dar trădarea este ticăloșia întruchipată.
M-am tot convins că disprețul învinge,
strânge în el toată ura care nu ucide,
prea multă nepăsare ori zgomot turbulent
e o alunecare dintr-o groapă în alta
ambele pline cu noroi.
Nu știu să fac mai mult decât pot,
dar nu mă las influențat de minți obscure
care îmbracă minciuna în poleială subțire,
o să sparg oglinda imaginii create de veleitari.
Sunt în afara cercului,
închistarea omoară și ideea și omul.
Nu mă voi lăsa atras
de vorbele ca niște haine rupte
prin care intră gerul.
Nu voi fi niciodată un om de zăpadă.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre minciună, poezii despre ger, poezii despre zăpadă, poezii despre vestimentație, poezii despre mâini sau poezii despre imagine
Livada cu meri
Nu pot prinde caii sălbatici ai deltei
mi-a plecat puterea din frâie,
mi-a fost încețoșată vederea,
vă spun toate acestea vouă,
când surâsul femeii este clar
și-l puteți recunoaște.
Înșelătoare sunt clipele care fug
și se întorc de unde au plecat
nemaigăsindu-mă același om,
doar fructul retras în semințele sale.
Știu, o să admir florile de mai
și ce tinere și frumoase sunt femeile
din caseta veche cu amintiri!
Îmi pare că iubirea izbește-n inimă
castelele-s ruinate-n nisip
și tu rece-mi spui să privesc,
un vânt înghețat dinspre miazănoapte
lași nemăsurate gândurile.
cred, pe colinele smălțuite cu lut
voi mai cinsti-n primăveri,
livada cu meri.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre femei, poezii despre vânt, poezii despre tinerețe, poezii despre primăvară sau poezii despre nisip
De dragoste
Nu vrei sărutul meu pe pielea ta păroasă,
Nu vezi c-am ochii negri și nici că sunt frumoasă.
Te-nfurii și mă bați, cu vorbe de ocară
Și-mi spui să nu mai stau, să ies naibii afară
Din viata ta și din a tale gânduri,
Să nu te plictisesc cu zeci și zeci de rânduri
De vorbe goale adunate-n strofe și nuvele,
Că nu îți plac și nu ești tu de ele.
Tu n-ai nevoie de alint, de sărutări și nici de mine.
Ai viața ta, fără iubirea mea ți-e bine.
Dar cui s-o dau? E pentru tine. N-am cui
Nu pot s-o țin în mine. Nu o dau nimănui.
A ta rămâne, pe vecie. O-nchid în inimă și plâng.
Sper ca durerea să se stingă și să nu mă frâng.
De dor se moare și de dragoste se zace.
Hai vino să te strâng la piept, că poate-ți place.
poezie de Magdalena Rus
Adăugat de Magdalena Rus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sărut, poezii despre păr, poezii despre poezie, poezii despre ochi negri, poezii despre ochi sau poezii despre negru
Sunt doar un om, dar sunt cineva; nu pot face totul, dar pot face ceva; nu voi refuza să fac acel lucru pe care pot să-l fac.
citat din Helen Keller
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fără nicio îndoială
Am plecat în lume de timpuriu
fără nicio îndoială,
mai mult cu voință și încredere,
în luptă am suferit destule înfrângeri,
dar am crezut în victoria finală
și am învins.
Nu m-am lăsat niciodată convins
că nu pot să-mi ating scopul
nemărturisit nimănui
șinu mă dezic de rădăcini
umilite dar vânjoase.
Mereu mă caut unde trebuie să fiu,
nu mă pierd în gropile conștiinței,
mă regăsești oricând urcând scara
unui veac de împătimiți.
Nimeni nu-mi oblojește rănile sufletului,
în ele mă recunosc mai puternic decât sunt
și nu mă satur cu obișnuințe comode.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înfrângere, poezii despre încredere sau poezii despre conștiință
Roluri și control
Împart rolurile și ascult părerile
până se profilează forma activă,
rup înfloriturile nesemnificative,
caut în cuvinte răspunsul hotărâtor
și-l controlez.
Pentru o regăsire a fiecăruia
în modul de prezentare,
tu iubire cu ochi peste tot,
femeie și doamnă de imagine
cauți să iasă la suprafață trăirea
sufletul din adânc.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu te pot avea
Nu-mi spune "te iubesc", s-ar putea să te cred
Dar nici "nu te iubesc", s-ar putea să mă pierd.
Nu mă privi așa, c-o să mă-ndrăgostesc
Dar nici nu evita, că o să mă smintesc.
Mâna să nu mi-o lași, că o să îmi lipsești,
Dar nici să nu m-atingi, că o să mă stârnești.
Nu mă băga în seamă, că mă deschid nespus,
Dar dacă mă ignori, am sufletul distrus.
La mine nu zâmbi, c-o să zâmbesc și eu
Dar nici nu vreau să plângi, că o să plâng mereu.
Cu mine să nu stai, c-o să m-obișnuiesc
Dar nu cumva să pleci, că o să mă topesc.
Iubirea ta mă face și trist și fericit
Cu tine mă simt sigur, dar sunt și rătăcit.
Puternic ea mă face, cu toate că slăbesc
Și sănătos mă ține, chiar dacă înnebunesc.
Urăsc la mine faptul că te iubesc așa
Urăsc și sentimentul că ești inima mea
Fiindcă la mine-n brațe eu nu pot să te țin
Urăsc că zi și noapte mă lupt cu acest chin
Urăsc să mă prefac că nu simt dragostea
Urăsc la nebunie că nu te pot avea.
poezie de Tracee Olga, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre sănătate, poezii despre noapte sau poezii despre nebunie
To Kuny: Ba da, draga mea. Ar trebui, ar fi minunat... Să-i vorbești, să-i spui totul, nu numai despre problemele tale, dar și ceea ce ți-am povestit eu depre el, să-i mărturisești totul, inclusiv dragostea ta pentru el. Ar fi bine ca el să afle toate acestea de la tine, nu din alte surse și nu știu de ce, însă sunt sigur că nu doar va încerca să te ajute, dar va și reuși acest lucru. Nu știu de ce am această convingere, totuși, o am, asta-i sigur!
Lia: Ah, tati... Nu pot să-ți promit nimic în sensul ăsta, dar poate că vreodată am să încerc să vorbesc cu el despre toate acestea. Nu știu însă dacă voi și reuși, el mă intimidează. Are ceva care... E adevărat că mă atrage, totuși, mi-e greu să-i vorbesc, despre orice, mai ales despre așa ceva. Mi-e foarte greu și numai să-l privesc, dar să-i mai și spun asemenea lucruri...
To Kuny: Păi, dacă te deranjează atât de mult privirea lui și te intimidează, nu te uita în ochii lui când îi vorbești.
Lia: Dar unde altundeva să mă uit, dacă am fi doar noi doi, eu și el?! Nu-l pot evita tot timpul... Nu știu dacă vreodată voi putea, nu știu dacă voi reuși să-i vorbesc...
To Kuny: Ar trebui, draga mea. Cel puțin, să încerci. Spre binele tău, scumpo, chiar ar trebui. Și nu vreodată, ci cât mai curând. Problema asta nu suferă amânare. Crede-mă, așa ar fi corect. El este blând, bun, calm și înțelegător, mai ales cu tine. Are multă răbdare. Te va înțelege și sigur te va ajuta, pentru că te iubește, nespus de mult. Zău, scumpo...
Lia: Poate că ai dreptate, tati. Poate voi încerca vreodată, într-o zi; nu știu sigur, poate, deci nu pot să-ți promit nimic. Dar dacă, așa cum spui tu, mă iubește, de ce nu ia el însuși inițiativa, de ce nu încearcă el primul să-mi vorbească deschis, la modul cel mai serios posibil; cred că, în mod normal, el ar trebui să fie cel care să pornească o astfel de discuție.
replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre vorbire, citate despre ajutor, citate despre timp, citate despre promisiuni, citate despre posibilitate, citate despre dreptate sau citate despre adevăr
Vineri sunt îndrăgostit
Nu știu de ce luni e gri,
Marți și miercuri sunt uni,
Joi e o albastră zi,
Dar vineri sunt îndrăgostit.
Luni e-o zi de stat în pat,
Marți și miercuri încă zac,
Joi iau totul de la cap,
Dar vineri pot să iubesc.
Sâmbătă-i departe,
Duminică nu am timp pentru toate,
Dar vineri e stare de necesitate,
Pentru că pot să iubesc.
Luni - zi neagră, ce să fac?
Marți sau miercuri am infarct,
Joi încep iar de la "start",
Dar vineri pot să iubesc.
Lunea am dureri de cap,
Marți, miercuri, încă mai zac,
Joi-mi pun pistolul la cap,
Dar vineri pot să iubesc.
Sâmbătă-i departe,
duminică - aparte,
Dar vineri e stare de necesitate,
Am și eu voie, ca ceilalți, să iubesc.
Pus la patru ace, n-am chef de-a mai zace,
Mă plimb prin oraș tip-top îmbrăcat.
Vă surprind plăcut, vă sperii un pic,
Vă fac să zâmbiți pentru că sunt cam trăznit.
Ascult cu căști, la radio,
Și dansez pe stradă sau la metrou.
Nu mănânc zile-ntregi, dar îmi colorez ochii
Și mă vezi mâncând pe la miezul nopții,
Dar asta nu-i totul,
Sunt viul și mortul,
Dar vineri am dreptul de a iubi și eu ca ceilalți.
Luni e-albastră cu zerouri,
Marți și miercuri au carouri,
Joi, să mă scol, n-am imbolduri,
Dar vineri, sunt îndrăgostit.
Luni e-ntr-adevăr o zi,
Marți, miercuri, am distonii,
Joi, mai zac pentru o zi,
Pentru vineri, când pot iubi.
cântec interpretat de The Cure, traducere de Luminița Soare
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sperieturi, poezii despre radio, poezii despre plimbare sau poezii despre oraș
De când mă tot cauți
Am cântărit vorbele nefericiților lumii
și sunt foarte grele,
te simt nedumerită și goală.
Tot mai cred în minunile creației
înaintează cu lumina prin întuneric,
pentru îndoielile care mă stăpânesc
îmi cer iertare.
Sunt dependent de legile societății
și le accept din teama de ceilalți,
nu mă mai înșală aparențele,
dar mă înșală cei ce știu să o facă,
nu-i arăt cu degetul,
dar dacă pot îi ocolesc.
De când mă tot cauți
am încercat să te privesc în ochi,
ochii știu multe și trebuie atent citiți
de fiecare dată până-n adâncul tăcerii.
Nopțile și zilele mă scot din umbră
și te acoperă cu lumină,
cerul odihnește pe un nor alb
sub care mă iubești.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre tăcere, poezii despre odihnă, poezii despre legi sau poezii despre lectură