Guano

înfloreau ciorchinii de liliac galben
ca nişte lumânări aprinse
parinţii îţi aşezau sub pernă
o carte de rugăciuni ignorată
inconştient ceva mai târziu

nu-ţi înţelegeai semnul din naştere
erai mică inofensivă puţin salvată
pe parcurs din peşteri ai colectat guano
împrăştiat terapeutic azi
pe pajişti din sinucigaşi

poezie de Dorina Ungureanu
Adăugat de +
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prudenţă de toamnă

iedera credinţei se caţără pe ziduri
în frunzişul verde vrăbii au cuib sigur
până târziu în noapte răsună lieduri
cu aripile îmi fac semne de bun augur.

cu multă evlavie viaţa o contemplu
chiar dacă am trecut al toamnei prag
din gândurile pure azi ridic un templu
şi împletesc speranţe în sublim şirag.

Dumnezeul iubirii l-am invocat ardentă
prin rugăciuni aprinse ca nişte lumânări
de dragostea Lui sacră sunt dependentă
sufletul vreau să treacă rpin iluminări.

îngerul mă învaţă să fiu mereu prudentă
să cumulez în cuget doar înseninări.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui căruţaş (din ciclul "Buturga mică răstoarnă carul mare")

Dacă buturuga mică
Nu-ţi permite să treci hopul,
N-ai putea, la o adică,
Să o scoţi cu târnacopul?

epigramă de Ica Ungureanu (2010)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Ica Ungureanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Părelnica mărturisire

Târziu, aminteşte-ţi doar uimirea
când înfrigurată căutăm în mine
semnul de carte
ca o părelnică mărturisire.

Te-am recunoscut- tu erai!

Trecând peste ură şi milă
grăbeşte-te,
din umbră, cărări să deschizi.
Poate ei vor să te caute
în grădina cu zaruri.

Comprimis, cuvântul va aştepta
ca-nsingurat să apari.

Târziu, aminteşte-ţi doar uimirea...

poezie de Violeta Pasat din Vă
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Puţin de nor, puţin de soare,
Puţin de viaţă, puţin de moarte,
Puţin de bine, puţin din mine moare
În fiecare clipă petrecută fără tine!

Puţin din timp, puţin din azi,
Puţin din noapte, puţin din somn,
Puţin cât am putut să dorm
În fiecare noapte petrecută fără tine!

Puţin din vis, puţin te mai visez,
Puţin mai îndrăznesc, puţin te mai chem,
Puţin te mai aştept, puţin te mai iubesc
În viaţa asta petrecută fără tine!

Puţin regret, puţin moment,
Puţin ai fost, puţin te mai cunosc,
Puţin de rost, puţin mai plâng,
În lumea asta petrecută fără tine!

Puţin mi-a mai rămas, puţin din glas,
Puţin dintr-un cuvânt, puţin din gând,
Puţin pământ, puţin mormânt
În moartea ce vine fără tine!

poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Regizorul scrie o carte sau pictează un tablou cu anumite culori pe care le pui tu la dispoziţie, cu un text pe care îl scrii şi tu. El alege o parte din lucrurile pe care tu le faci şi le încheagă într-un fel, dar nu e datoria lui să te înveţe. El spune "dă-mi roşu!" şi tu te chinui să produci nişte roşu, sau zice "mai adu galben!" şi tu te chinui să fabrici puţin galben, după care le combină şi pictează cu ele. Asta dacă e să fiu aşa, foarte plastic, dar nu poate el să facă galben în locul tău.

citat din Şerban Pavlu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Felicitare

Azi am găsit, şi nu din întâmplare,
Mergând în satul vetrei din străbuni,
Uitată, de demult, felicitare,
În ceaslovul cel vechi, de rugăciuni.

A mai trecut un an, nădejdi, regrete,
Le-am împletit în suflet, rând pe rând,
Duioşii ochi cu-acele margarete,
Ce înfloreau în mine-atât de blând.

Şi recitind cu-aceeaşi încordare,
Aceleşi slove ce atâtea-mi spun,
Am retrăit profund a ta urare,
Trecutul încercând să-l recompun.

N-ai înţeles, erai cea adorată,
Tot ce-aş fi vrut vreodată să-mi doresc,
Ai fost şi eşti cea mai frumoasă fată,
Dar drumul către tine nu-l găsesc.

Din scrinul amintirilor închise
Presar acum, cenuşă albă-n vânt
Şi-mprăştii amăgirile promise
Ce le-am primit cândva, cu crezământ.

Azi am găsit, de mult felicitare,
O rază-n bezna bietei mele vieţi,
Când se aşterne praful a uitare,
Şi flori de mucegai cresc pe pereţi.

poezie de Ionel Adrian Gugea (30 noiembrie 2014)
Adăugat de Ionel Adrian Gugea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Erai atât de roză azi...

erai atât de roză azi
şi părul revopsit îţi şade bine,
privirea-mi te dorea puţin să arzi
când ochii îndreptai tăcuţi spre mine

şi m-a durut ceva când ai plecat,
credeam că mi-a trecut dar iată,
parfumul tău cu tine aromat
m-a secerat în inimă, nevinovată

şi am sperat o clipă pe ascuns
că poate de revii mă prinzi de mână,
să mă ajuţi, să fiu din nou pătruns,
de fericirea veche, azi străină

cu paşii obosiţi îmi caut cărări,
nu vreau să iau taxiul către casă,
vreau să-mi rămâi în gând, mă uit la flori,
le-aş strânge în buchete, doar să-ţi placă

poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Între ciorchinii grei

Să nu te mire
că-mi recunosc dimineţile
după penele smulse din aripile îngerilor
ce-mi umezesc buzele
atunci când ard
prinsă între ciorchinii grei de vise;

sub tălpile-mi ude
se sparg clapele zilei
în mii de bucăţi fosforescente,
de aceea e atât de fierbinte nisipul
din care vrei să-mi ridici altare;

sunt aici,
pregătită să te întâmpin
cu câteva flori de mirt
înfipte-n trupul meu,
să nu te mire...

poezie de Magdalena Dorina Suciu din Voluptăţi imperceptibile
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amicului Minulescu, marelui poet al Romanţelor pentru mai târziu, cu prilejul romanului său: Roşu, galben şi albastru

Da, roşu, galben şi albastru
Erau culori naţionale,
Dar, după tragicul dezastru
Stârnit de cartea d-tale,
Schimbate-au fost, să nu ştirbească
Ceva din faima românească!

hexagramă de Cincinat Pavelescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

O filă

Am din nou inima goală
Doar pereţii simt în ea
Dulce-i locul plin de tine
Oare când te-oi mai vedea?

Am scris pân-acum o carte
Cu coperte aurii
Îmi spuneai că vine-o toamnă
Să o prinzi în file, mii.

Dar deschid la întâmplare
Foaia cu semnul din carte
Unde îţi citesc povestea
Dintr-alt timp şi-n altă parte.

Inima de a-ţi cuprinde
Până-n toamnele din noi
Aş mai domoli din pasul
Zilelor pline de ploi.

Şi-aş aduce mai aproape
Drumul lung si sec prin ape.

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Micuţa doamnă

După o noapte ploioasă, ea s-a ridicat
din lacrimi.
Ca o ploaie singuratică. Plângea.
Eu nu mi-am desprins ochii din carte
Să nu îi şterg lacrimile.

Înainte de a adormi
Ea apare în ultimul capitol de roman

Nu pentru a plânge mai mult
Închizi cartea şi
îţi aşezi capul pe pernă.

poezie de Hassan Najmi din Intifada (2003), traducere de Mihaela Petrosan
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Azi nu-ţi mai scriu poeme ca unui bărbat de rând

unul care se bucură de cuvinte puţine
nu
azi îţi ating carnea şi te zidesc între gânduri
te aduc în faţa lumii
te pregătesc de iubit
că poemele cresc din sânge
şi tu nu poţi să trăieşti mereu aşa
ca un bărbat de rând

nu
nu pot să îţi arunc în grabă câteva imagini
şi apoi să mă întorc la viaţa mea de toate zilele
pe tine vreau să te zidesc între gânduri
să te obişnuiesc cu trecerile
iar ceilalţi să te citească

nu
de azi nu-ţi mai scriu poeme
ca unui bărbat oarecare
ce îşi priveşte mâinile pline de carne

nu
pe mâinile tale voi aşeza lumina
puţin câte puţin
şi vei învăţa trecerile
iar ceilalţi se vor bucura să te descopere

poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Am să strâng în braţe iarba
ca şi cum te-aş strânge pe tine,
lumina din ea va tresări ca un copil în somn
şi eu voi merge mai departe pe drumul meu,
având grijă să-mi crească frumos aripile,
ca să te pot iubi din plin cu ele...

Miros de iasomie şi cioburi de cer,
ca un semn, într-o carte abia născută...
Numai tu vei afla când visul din icoană
îşi va face semnul crucii,
iubindu-ne într-o profundă tăcere...

poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din orice carte înveţi ceva... dar din ceva nu poţi scrie o carte...

aforism de Corneliu Vornicu din Pomul Înţelepciunii (15 aprilie 2020)
Adăugat de Corneliu Vornicu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aştept

E noaptea târziu, stelele-s aprinse
N-ai apărut şi mult mă doare
Că-n largul mării talazuri necuprinse
Mugesc, făcând spre mal cărare...

Te-am căutat pe cărări întinse,
Am cercetat în clipele fugare,
E noaptea târziu, stelele-s aprinse
N-ai apărut şi mult mă doare...

Te aştept mereu cu braţele întinse
Ca să-mi alini focul din suflet
Şi să-mi spui dintr-un răsuflet
Te iubesc! În braţele-mi cuprinse!

E noaptea târziu, stelele-s aprinse!

rondel de Marilena Dumitrescu
Adăugat de Marilena Dumitrescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

am ochi în gropi studenţeşti fardate
şi buze sărutate cu limbi virgine
în sânge în secret sub ruj pământiu
din sufletul lumii lor ce-a rămas azi? o dischetă
cu apă micelară murdară în sac menajer

poezie de Dorina Ungureanu
Adăugat de +
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am fost educaţi amândoi – atât eu, cât şi tu – să nu cumva să greşim. Am fost recompensaţi când făceam ceva corect (după nişte reguli ale altora) şi am fost pedepsiţi când făceam ceva greşit (iar după standardele altora). Aşa că am învăţat să mă feresc de greşeală, iar greşeala a devenit mai importantă decât reuşita. Frica de a nu greşi a ajuns să îmi ghideze acţiunile. Dar nu mai făceam nimic din ceea ce era nou, nimic din ceea ce era diferit, pentru că riscam să greşesc. Când trebuie să iau o decizie, o amân ca nu cumva să greşesc şi să iau o decizie proastă. Acest tip de amânare al deciziilor apare din cauza fricii de greşeală. Am fost aşa de programaţi din copilărie să nu cumva să greşim, să ne gândim la greşelile noastre ca la nişte limite, ca la nişte handicapuri, încât acum am ajuns să ne oprim din drum de teama greşelii. Greşeala e cea mai bună cale sa înveţi şi să schimbi ceva în viaţa ta. Dacă nu îţi dai voie să faci greşeli, nu progresezi – rămâi exact acolo unde erai şi ieri.

citat din Marius Simion
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Imn

gând lin ancorat la margine de iară lume
ş-o rimă fără trepte ţie, femeie îţi dezleg.
lebede cu flori pe spinare îţi trimit anume,
miresme ferme, din vălmăşag ţie încheg.

surâsuri publice şi frumuseţi planetare
ţi-am colectat din vechi cântec de liră.
femeie, fă-te azi lumii de cristal arătare
cu rochie de amurg violet şi mi te miră.

e ziua când într-o doară poţi să-mi treci,
din ochi să-ţi smulg mirări-n dureri verzi;
parfumul roz să ţi-l sparg în raze crengi,
duruta emoţie-n mansardă vino s-o vezi.

poezie de Mihai Savin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O carte – o poveste

Citesc din cartea scrisă pentru mine...
Povestea noastră poate fi uitată?
Mă săcăie - ceva nu este bine,
E-o parte, undeva, necercetată.

Să fi greşit ceva la începuturi?
Să fi-nceput ‘nainte de prefaţă?
Nu, n-am greşit, iar primele săruturi
Au fost mult mai târziu, spre dimineaţă.

‘mi-erai în braţe, am dansat sub lună,
Pe-o muzică-n poveste derulată...
Citesc din carte... e atât de bună!
Nu are lipsuri. Nici "A fost odată".

Şi-atunci? Cum pot să uit o carte care,
Ajunge la final, fără-o furtună?
Ar fi a frumuseţii profanare:
O viaţă de poveste, împreună.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cerealele sunt nişte mizerii. Îţi iei cu mult mai multe fibre din seminţe, nuci, legume şi fructe puţin dulci decât din cereale.

citat din Andrei Laslău
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!