Chinurile lui Dumnezeu
setea de sânge a zeilor e crasă
purced războaie atacuri cu bombe
sunt tot mai avari de nimic nu le pasă
oamenii afectați se-ascund în catacombe.
țara mea e plină de zeități corupte
ciuma roșie scoate lumea în stradă
pentru un colt de pâine duc grele lupte
cu sărăcia ce domneste cu legi de fațadă.
Dumnezeu nu luptă plânge în genunchi
sărută moaște de sfinți morți în chinuri
i-a rămas speranța ce freamătă-n rărunchi
universul să reziste la tragice declinuri.
arborele vieții e zdruncinat în trunchi
de tornade dese ce-au dezmembrat seninuri.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre țări
- poezii despre zgârcenie
- poezii despre viață
- poezii despre tragedie
- poezii despre tornade
- poezii despre sărăcie
- poezii despre sărut
- poezii despre sânge
- poezii despre sfinți
Citate similare
Criză de normalitate
politici murdare transpuse în fapte
au purtat țara din criză în criză
lumea e invadată de vulturi de noapte
ce au pătruns în spații fără de viză
glia e vândută bucată cu bucată
lutul în adâncuri se zvârcolește
zei duc luptă neagră mistificată
lumea în deznădejde orbecăiește
se adună oameni la protestul din stradă
invocă fericirea de viață normală
jos ciuma roșie e scris pe pancardă
pline de vaiete suflete se răscoală
un cer plin de stele mă pune în gardă
Dumnezeu nu-i lasă pe români să piardă
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre vulturi, poezii despre suflet, poezii despre stele, poezii despre roșu, poezii despre religie, poezii despre proteste sau poezii despre politică
Țara mea!...
Țara mea de mine scrisă
Și de tine și de alții,
Nu a fost deloc omisă
Și în sila și cu-ovații;
Țara mea cu bune, rele,
Ea rămâne țara mea,
Cu cârmacii e mai "grele"
Și cu "boala" de manea!...
Țara mea este chiar miezul
Europei erudite,
Am lăsat în spate crezul
Manualelor prostite...
Țara mea este o artă
Iar eu, arta o iubesc,
Nu mă duc la alții-n poartă
Pentru-o pâine să cerșesc;
Țara mea e lăudată
Și în stânga și în dreapta,
Dar nu se mai vede-odată
Să dea mâna și cu fapta...
Toată lumea vrea schimbare
Să le fie bine iară,
Dar cine să o facă oare
Dacă nu uniți ca țară!...
Eu, de-acu vă las în pace,
Nu vreau să vă plictisesc,
Țara mea în mine zace
D'acia... eu o trăiesc!...
poezie de Vasile Zamolxeanu (18 ianuarie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre artă
- poezii despre schimbare
- poezii despre pâine
- poezii despre patrie
- poezii despre pace
- poezii despre mâini
- poezii despre medicină
- poezii despre manele
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Țară a doinelor
istoria țării a fost scrisă cu sânge
tratate meschine i-au schilodit trupul
Basarabia suspină neîncetat plânge
dar mai sunt lumini să-i mângâie chipul
ani lungi de chin revoluții războaie
au îndurat românii mult compătimiți
eroi se zvârcolesc pe drumuri de noroaie
luptând pentru dreptate împătimiți
țară a speranțelor cu munți înțelepți
fiii tăi s-au răspândit în lumea întreagă
Dumnezeu mai știe încotro te îndrepți
treci prin crize dar viața ți-e dragă
țară a doinelor plâns de nai și vioară
sub tălpi de iubire tot răul o să piară
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre plâns, poezii despre înțelepciune, poezii despre vioară, poezii despre timp, poezii despre război sau poezii despre revoluție
Oh! Suzana
(Solo) Am plecat din Alabama
Cu banjo-ul subsuoară
Și o tai spre Louisiana
Să îmi văd iubita iară.
A plouat întreaga noapte,
Când m-a pornit la drum dorul din sânge,
Apoi arsiți peste poate
Dar tu, o, tu, Suzana, nu mai plânge.
(Corul) Oh! Suzana, nu mai plânge din rărunchi,
Mă întorc din Alabama cu banjo-ul pe genunchi.
(Solo) M-am cățărat pe un bampor
Ș-am coborât un râu cu valuri multe,
Avea lămpi mari luminate de Electric,
Ș-au murit cioroi cinci sute;
M-au urmărit câț'va buhai ș-apoi niște călăreți,
De am crezut că viața mi s-o stânge;
Cu ochii-închiși, așteptam să mor printre scaieți
Dar tu, o, tu, Suzana, nu mai plânge.
(Corul) Oh! Suzana, nu mai plânge din rărunchi,
Mă întorc din Alabama cu banjo-ul pe genunchi.
(Solo) Am avut un vis noaptea cealaltă,
Când țâpenie-n jur nu se clintea,
Am crezut c-o văd chiar pe Suzana
Coborând pe creasta verde;
Mușca dintr-o prăjitură și-i era de lacrimi ud
Obrazu'. Simțeam cum sufletu-mi se strânge
Ș-am spus, io uite-acușica-ajung din sud,
Dar tu, tu, Suzana, nu mai plânge.
(Corul) Oh! Suzana, nu mai plânge din rărunchi,
Mă întorc din Alabama cu banjo-ul pe genunchi.
(Solo) Curând voi fi acasă în New Orleans acoloșa,
Ș-o să scotocesc tot locu'
Ș-unde-oi găsi-o pe Suzana
O să pup țărâna și-o să-mi cânt vesel norocu'.
Iar de-o fi să n-o găsesc,
Acest negrotei va muri în propriul sânge
Dar și atunci, când va fi mort și îngropat,
Tu, tu, Suzana, nu mai plânge.
(Corul) Oh! Suzana, nu mai plânge din rărunchi,
Mă întorc din Alabama cu banjo-ul pe genunchi.
cântec, muzica de Stephen Foster, versuri de Stephen Foster
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre moarte, poezii despre noapte, poezii despre visare, poezii despre verde, poezii despre râuri sau poezii despre promisiuni
Imn morților
Morminte dragi, lumină vie,
sporite-ntr-una an de an,
noi v-auzim curgând sub glie,
ca un șuvoi subpământean!
Ați luminat cu jertfe sfinte
pământul, până-n temelii,
căci arde țara de morminte,
cum arde cerul de făclii.
Ascunse-n lut, ca o comoară,
morminte vechi, morminte noi,
de vi se pierde urma-n țară,
vă regăsim mereu în noi!
De vi s-au smuls și flori și cruce
și dacă locul, nu vi-l știm,
tot gândul nostru-n el v-aduce,
îngenuncheri de heruvim.
Morți sfinți în temniți și prigoane.
Morți sfinți în lupte și furtuni,
noi am făcut din voi icoane,
și vă purtăm pe frunți cununi.
Nu plângem lacrima de sânge,
ci ne mândrim cu-atâți eroi.
Nu! Neamul nostru nu va plânge,
ci se cuminecă prin voi.
poezie celebră de Radu Gyr
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfințenie, poezii despre lumină, poezii despre mândrie, poezii despre lut sau poezii despre jertfă
Sfânt poate fi tot omul. Avem sfinți rugători din pustie, avem sfinți mărturisitori din arenele romane, avem sfinți din catacombe și temnițe, avem sfinți împărați și eroi, atleți ai lui Hristos, avem sfinți ai milosteniei, avem sfinți clerici și laici, și din popor și din elite. Toți oamenii, în toate domeniile de viață, sunt chemați la sfințenie, adică la o viață trăită în lumina Duhului Sfânt.
citat din Valeriu Gafencu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre sfințenie, citate despre viață, citate despre lumină, citate despre eroism, citate despre creștinism, citate despre Sfântul Duh sau citate despre Iisus Hristos
Disperările lui Dumnezeu
sunt blesteme în lume ca niște limbi de foc
care pârjolesc vise, speranțe, iubiri
senzație halucinantă în tenebrosul joc
al morții fără milă pusă pe cotropiri.
sunt tragedii și drame aproape de noi
teroarea încolțește ca scaieții în câmp
moartea pune bombe duce propriul război
zdrențe de fericire -s suspendate în timp.
când demonii respiră se pornesc tornade
ridică în neant tot ce-ntâlnesc în cale
mi-e teamă tot mai des că raiul decade
prea plin de orgii de tenebre letale.
prozeliții morții fac cu viața rocade
aruncâdu-i splendoarea în sfere infernale.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre teroare
Din culisele sufletului
n-a mai rămas nimic din tinerețe
cearcăne și riduri invadează chipul
viața nu e plină de justețe
dar cinstesc cum se cuvine timpul.
un loc în veșnicie vreau să cumpăr
sunt miliardară în vise și idei
universul slovei nu aș vrea să-l supăr
cu lacrimile negre scurse din condei.
pe credința sfântă pun mare accent
mă confesez la sfinți cu ei mă sfătuiesc
concentrată zilnic pe avânt transcendent
un palat de versuri am să construiesc.
venerez demiurgul în toate prezent
din culisele sufletului emoții țâșnesc.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre versuri, poezii despre tinerețe sau poezii despre supărare
Trezire din somnul rațiunii
zei aruncă peste noi aroganțe penale
găuri negre mari se cască-n urma lor
romănii toți se luptă cu biruri infernale
n-au unde să mai fugă din calea hoților.
ciuma roșie s-a răspândit în țară
ca pesta porcină prin satele gliei
ne-a încolțit mătrăguna ordinară
îndepărtându-ne de cântul ciocărliei.
când zeii respiră furtuna se pornește
aruncând în neant orice urmă de zâmbet
ca un blestem de viață ce scrâșnește
sfinți și îngeri se revoltă cu urlet.
o rază de lumină tandră ne trezește
din coșmarul vremii suspendat în sunet.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre zâmbet, poezii despre sunet, poezii despre somn sau poezii despre sat
Vremuri blestemate
se poartă tatuaje și pantalonii rupți
e isterie-n țară zgomot pentru nimic
poporul e condus de zeii corupți
suferă tot neamul cu mare cu mic.
vântul printre frunze șuieră bezmetic
cerul răstoarnă peste noi șuvoaie
politica-i o curvă de ordin luetic
pământul este împânzit de noroaie.
în lăcașe mizere se-aud fluierături
lumea așteaptă minuni să se întâmple
indiferența crasă crește pe arături
sărăcia că tristețea zvâcnește în tâmple.
în butoiul cu probleme mustesc înjurături
catedrala neamului cu rugăciuni se umple.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre tristețe, poezii despre indiferență, poezii despre frunze, poezii despre creștere, poezii despre corupție sau poezii despre arat
Menestrelul
Să-mi dați un strop de vin și pâine,
ca unui menestrel hoinar.
Eu doar trăiesc de azi pe mâine,
de griji și soartă n-am habar.
Am fost odată om cu stare,
aveam nevastă și copii,
dar m-au gonit în lumea mare,
războaie crude și urgii.
Am fost în lupte, printre leșuri
privind la câmpul plin de sânge,
am dobândit noi înțelesuri
și am pornit pe strune-a plânge.
Eu am văzut putreziciunea
nenorocirii și durere
și-am înțeles deșertăciunea
vieții fără mângâiere!
A povestit întreaga seară,
de vremuri aspre, de războaie,
acordurile de ghitară,
scânceau prin picurii de ploaie.
Un strop de vin și-un colț de pâine
i-au dat ferindu-l de șiroaie,
ca oaspete de azi pe mâine
în șură, pe un braț de paie.
Dormea chircit, visând pesemne
la viața lui cea zbuciumată,
și pe obraz îi lasă semne,
o lacrimă adevărată.
Atât a plâns, un bob de jar
cât răul din întreaga viață.
De griji, de chinuri și amar,
el uită până dimineață.
În zori se-nchină și pornește.
Nu știe unde-l duce pasul.
Din loc în loc îl omenește,
mulțimea să-i asculte glasul:
- Eu nici nu cânt, doar povestesc
de câte-am reușit să strâng.
Prin lumea largă rătăcesc
și traiul meu pierdut îl plâng.
poezie de Ovidiu Oană
Adăugat de Ovidiu Oană
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viitor, poezii despre soție, poezii despre seară sau poezii despre prezent
Ciupercărie de întrebări
de ce sunt pe lume cutremure devastatoare?
de ce avari și hoți defrișează păduri?
de ce încă din fașă îngerașul moare?
de ce-n loc de spitale se construiesc borduri?
de ce ne guvernează toți zeii corupți?
de ce trubadurii cerșesc în stradă?
de ce poartă lumea pantalonii rupți?
de ce gem munții cu lacrimi de baladă?
de ce suferă pruncii cu părinții plecați?
de ce sunt sclavi în veacul modern?
de ce se frâng și cad aștrii fermecați?
de ce destinul vieții nu este etern?
de ce-i pe apa Sâmbetei planul aurifer?
de ce nu pot să dorm fără somnifer?
poezie de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sclavie, poezii despre păduri sau poezii despre munți
Natură suferindă
furtuna nebună dezmembrează copaci
acoperișuri de case le decopertează
timpul turbat lasă-n urmă săraci
privesc oftând cum cerul lăcrimează.
sunt tot mai dese uragane, tornade
climele suferă asaltate de noxe
neputința-i gravă când natura decade
o muzică metalică urlă în negre boxe.
dacă ar putea cuvântul să fie vindecare
dacă ar putea iubirea să facă o minune
pământul ar simți alean în fiecare
și n-ar mai fi -ncolțită de genune.
de-ar putea Dumnezeu să ne facă îngeri
nu s-ar mai sui la cer milioane de plângeri.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre natură, poezii despre uragane, poezii despre prăpăstii sau poezii despre poluare
Extaz portocaliu
bătrânețea mi-a adus suferință și chin
dar oaza de liniște mi-a fost inoculată
noaptea înstelată e ca un baldachin
peste nesomnul meu de floare exaltată.
dincolo de agonie un extaz portocaliu
se pogoare printre gânduri în rărunchi
printre zeci de probleme am rămas candriu
seva romantismului se ridică pe trunchi.
sunt soră cu cireșii cu florile de Mai
în freamătul frunzelor triluri răsună
mă leagănă vântul pe un colț de rai
sufletul meu boem mii de slove adună.
respir miresmele de trandafiri corai
vara splendorilor nu vreau să apună.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre flori, poezii despre trandafiri, poezii despre suferință, poezii despre romantism, poezii despre rai sau poezii despre oaze
În toamna vieții
în toamna vieții mele se-ngălbenesc simțiri
s-au ofilit de mult petalele de floare
tot trecutul meu e strâns în amintiri
dorul de tinerețe mă apasă, mă doare.
mi-a rămas credința ca bradul pururi verde
cu poezii mirene din suflet visător
în lumina sfântă care nu se pierde
mi-a rămas speranța, dorul mistuitor.
visele intense pe ceruri călătoare
caută aleanul printre raze de stele
iubiri care-mplinesc și sunt mântuitoare
să curgă ca izvorul prin gândurile mele.
cu înțelepciunea sunt răzbătătoare
pe țărmul de vis s-au năruit castele.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trecut sau poezii despre toamnă
Vară de poveste
anii trec în grabă nu ajung goana lor
eu sunt o frunză în arborele vieții
freamăt ziua întreagă cu speranță și dor
mă-ngălbenesc treptat sub umbra tristeții.
anii ce mi-au rămas îi dedic poeziei
prietenilor virtuali ce vibrează ca mine
sunt poeții mândri pe geana fanteziei
în slove de suflet curg lacrimi sibiline.
trăiesc să iubesc să vorbesc de miracol
nimic nu-i mai presus ca viața sublimă
cu Dumnezeu în cuget n-am teamă de pericol
sper ca bătrânețea să aibă blândă climă.
vara e de poveste din superb spectacol
în suflet cântă păsări inima mi-o animă.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie, poezii despre vorbire, poezii despre păsări sau poezii despre prietenie
La școala vieții
primesc de la sfinți sacre învățăminte
cum să înaintez pe calea cea dreaptă
cum să scot păcatele din simțăminte
gândul se face cuvânt și cuvântul faptă.
mă relaxez evlavioasă în așezăminte
plină de iubire de speranța coaptă
primesc de la sfinți sacre învățăminte
cum să înaintez pe calea cea dreaptă.
învăț din greșeli spre aducere aminte
că viața e o școală reală înțeleaptă
pe Iisus Hristos l-am primit în minte
să-mi dea mântuirea să mai urc o treaptă.
primesc de la sfinți sacre învățăminte
cum să înaintez pe calea cea dreaptă.
hipersonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre școală, poezii despre cuvinte, poezii despre creștinism, poezii despre Iisus Hristos, poezii despre învățătură sau poezii despre școala vieții
Zestrea cu mărgăritare
m-am născut cu versul în sânge
cu el am împlinit atâtea visuri
îmi este alinare când inima plânge
mă încurajează să înving abisuri.
versul e pentru mine o dragoste imensă
îl împart cu lumea ca pe o pâine
nu vreau răsplată nici recompensă
el îmi netezește drumul către mâine.
versul este stâlpul de care mă susțin
când furtuni nebune răvășesc seninul
el mă crește puțin câte puțin
prin miraj destramă suspinul și chinul.
viața fără versuri ar fi mai săracă
sunt mărgăritare lumea să le placă.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre încurajare sau poezii despre victorie
Odă patriei mele
cinstesc țara mea arborând drapelul
Marea Unire s-a umplut de glorii
pacea a adus-o pe aripi porumbelul
după lupte grele strânse în memorii.
patrie măreață cu sufletul te cânt
prin Arcul de Triumf trece parada militară
dă onorul suprem pământului sfânt
timpul se voalează pe sunet de fanfară.
soldați în uniformă mândră prețioasă
cântă tricolorul cu mâna pe piept
iubirea de țară trece din casă-n casă
miracolul Unirii străbate drumul drept.
o sută de ani de luptă glorioasă
au trăit românii cu spirit înțelept.
poezie de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre unire, poezii despre drapel sau poezii despre armată
Țara mea
Țara mea, Sfântă icoană,
Țara mea, meleag de dor,
Tu ești pentru mine ca o mamă,
Ca un vis nemuritor.
Eu o să mă întorc mereu la tine
Cum să întoarce o pasăre din al ei lung zbor,
Căci tu ești pentru mine
Acel cuib plin de tandrețe și amor.
Țara mea, ogor cu pâine,
Pâine coaptă în cuptor,
Tu veșnic vei rămâne,
Plaiul meu cel roditor.
Aici este țara mea
Cu graiul ei nepământesc,
O altă țară mai frumoasă
Niciunde eu nu găsesc.
poezie de Vladimir Potlog (27 mai 2016)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre mamă sau poezii despre icoane