Veste

În minunat-a raiului grădină
Au înflorit cireşii, dragul meu,
Când îngerii se joacă în lumină
L-auzi râzând pe bunul Dumnezeu.

În bucuria lor nestăvilită
Îşi scutură aripile spre noi
Şi dintr-o toamnă sumbră, ruginită
Încep să ningă flori în loc de ploi!

Şi tot pământul intră-n sărbătoare
Chiar de e iarnă afară şi e ger
Se-mbracă brazii în omăt de floare

Pe uliţă răsună lerui ler
Iar îngerii cântând încep să zboare
Căci Domnu-a coborât la noi din cer!

poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colind ceresc
Cerul şi-a deschis soborul
- Lerui, Doamne, Ler -
Au pornit cu pluguşorul
Îngerii prin cer.

Merg cu pluguri de oglindă
Şi de giuvaier,
Toţi luceferii colindă,
- Lerui, Doamne, Ler.

Vântul suflă cu lumină
- Lerui, Doamne, Ler -
În buhai de luna plină
Legănat in ger.

Patru heruvimi cu glugă
Albă de oier
Sub fereşti colinde-ndrugă,
- Lerui, Doamne, Ler.

N-au venit cu grâu la poartă,
Ci au rupt din ger
Stele mari ca sa le-mpartă,
- Lerui, Doamne, Ler.

Şi-n Florar de roade grele,
- Lerui, Doamne, Ler -
Va fi câmpul cer de stele
Tolănit sub cer...

Numai tu aştepţi în tindă,
- Lerui, Doamne, Ler -
Suflete ce n-ai colindă
Şi nu ştii Prier.

Nici un cântec alb nu vine
Fâlfaind mister,
Cu o stea şi pentru tine
- Lerui, Doamne, Ler.

citat clasic din Radu Gyr
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

E primăvară! (Plecaţilor mei...)

Au înflorit caişii-i primăvară!
Iar dimineaţa râde printre nori,
Un tren îşi plimbă dorul într-o gară
Şi freamătă zefirul printre flori...
Când îngerii îşi scutură aripa
Vibrează-n muguri strune de viori,
Şi-ncepe bucuriilor risipa
Iar ceru-şi cerne peste noi mirări.
Se-ntorc din pribegie albi cocori
Păsări rătăcite într-o toamnă;
E vremea când se dăruiesc iertări
Şi învăţăm iubirea ce înseamnă.

Înflor caişii! Îţi spun de vrei să ştii.
Tăticule, e iarăşi primăvară!
Dar tu te-ai dus...
Şi n-ai cum să mai vii
Să-i vezi, mamico, cum or să-nfloară...

poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colind vesel şi amar

Domn, domn să-nălţăm
Ochii bine să căscăm
Când la urne alergăm
Noi pe cine-o să votăm?
Florile răului
De florile mărului
Flori de măr!

Steaua sus răsare
Ca o taină mare
(Taina guvernanţilor
Tu' le steaua mamei lor!)
Eu nimic nu le mai cer
Lerui ler!

Am venit cu lerui ler
Să colind ceea ce sper:
Pentru voi, care votaţi
De la ei, nu aşteptaţi
Cu "Ne daţi ori nu ne daţi"
Nu ne vor da, nici să-i baţi!

Vrem oameni adevăraţi
Să fie mână de fier
Lerui ler
Fără bâte de miner
Lerui Doamne, Doamne, feri!
Lerui ler! Afară-i ger
Şi speranţele ne pier

Azi românul tot colindă
Şi aşteaptă ca s-o-ntindă...
Şi-am închis uşa la tindă
Şi m-am uitat în oglindă:

Sunt român şi-aşa rămân!
Sunt creştin, nu sunt păgân
Şi-mi ridic ochii spre cer
Doamne, să nu fiu şomer
Că... la tine mă "transfer"!
Lerui ler!

Florile d'albe, flori de măr
Ăsta-i crudul adevăr!

poezie de Ananie Gagniuc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Matematică

încep să scad şi să adun
ce a fost rău şi ce-a fost bun
un zâmbet înfloreşte-n ochi
e drumul lung şi plin de gropi

încep cu merii prinşi în floare
plus casa-n zi de sărbătoare
adun şi paşi făcuţi în doi
scad norii cei pictaţi de ploi

şi-nviorată sub un cer
de iarnă aprigă cu ger
dau mită timpului trecut
să uite tot ce am pierdut.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Primăvară

Azi râde soarele către pământ,
E sărbătoare mare în grădină;
Ne bucurăm că floarea din cuvânt
Ne umple sufletele de lumină!

Înmugurind mlădiţele zâmbesc
Înviorând speranţele în noi
În verde crud iubirile vorbesc
Cu mierlele ce cânta în zăvoi

Copilăria-n suflet se trezeşte
Şi bucuria inima cuprinde
Cuvântul prinde aripi şi ţâşneşte
Când primăvara braţele-şi-ntinde!

poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sus, boieri

Sus, boieri, nu mai dormiţi,
Vremea e să vă treziţi;
Casa să vă măturaţi
Lerui ler,
Şi masa s-o încărcaţi
Lerui ler.

Că umblăm să colindăm
Şi pe Domnul căutăm;
Din seara Ajunului
Lerui ler,
Până-ntr-a Crăciunului
Lerui ler.

Căci s-a născut Domn prea bun
În locaşul lui Crăciun;
Căci s-a născut Domn frumos
Lerui ler,
Cu numele lui Cristos
Lerui ler.

folclor românesc
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sculptorul de cuvinte

Şi îngerii în rai s-au răzvrătit
Când încolţea în versul tău femeia,
Invidioşi că din cuvânt ai plămădit
Sublimul ce-l purta în ea ideea!
Şi-au coborât cu toţii pe pământ,
Albastrul cerului vărsând în tine,
Când valuri de lumină în cuvânt
Au mângâiat un şold sculptat în rime!
Şi-atunci ai ridicat spre cer a slava
Aripi maiestre unduind albastru.
Viori cântau în inima bolnavă
Ce sta captivă-n trupul de sihastru...
Şi te-au blagoslovit cu neuitarea
Căci tu sculptezi cuvântul cu ideea
De rimelor le-a tremurat suflarea
Când răsări din versul tău femeia!

poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colindul pescarilor

Noi pornim să colindăm
Veste la pescari să dăm...
Lerui, Doamne, ler!
Că s-a născut pe Pământ
Pescarul de oameni, Sfânt!
Linu-i, Doamne, lin!
Cel ce peştii i-a-nmulţit
Şi norodul l-a hrănit...
Lerui, Doamne, ler!
Noi umblăm şi-i colindăm
Pe pescari, să le urăm...
Linu-i, Doamne, lin!
Să le dea ISUS în case
Lumină şi peşte-n plase...
Lerui, Doamne, ler!
Până-n zori noi colindăm
Şi de ataman să dăm...
Linu-i, Doamne, lin!
De la care vrun peştiuţ
Să primim şi-un colăcuţ...
Lerui, Doamne, ler!
Mare cât un solzişor
La fiecè urător...
Linu-i, Doamne, lin!
Când colindul va-nceta
Vestea o vor prelua
Pescarii cu legământ,
Că s-a născut... Domnul Sfânt!
Lerui, Doamne, ler!
Linu-i, Doamne, lin!

poezie de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iarna din cuvânt

Ce iarnă stranie cade-n cuvânt...
De-un timp, ninge cu versuri peste noi.
Se-aud poveşti în vaietul de vânt
E primăvară-n lumea de apoi!

Un frig se lasă-n filele de carte,
Tăcerile cuvintele-au învins.
De-un timp încoace îngerii au parte
De glasul poeziei din cuprins.

Ce-şi plânge coala tristă neputinţa...
Că încă-o pană-n zori a amorţit;
Îşi poartă poezia nefiinţa
Spre cerul blând, azi, de poeţi spuzit!

Şi nu-i nici un descântec să desfacă
Tăcerea din poveştile nescrise,
Ideea de cuvinte se dezbracă
Iar Muzele, de Moarte, sunt învinse...

poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Milenii de uitare

- Sfârşit de an şi-i iar Crăciunul, Doamne,
Şi iar pe fânul ud o să te naşti,
Petrecem împreună veri şi toamne,
În primăveri te răstignim, de Paşti.

Nimic nu-i nou, de mii de ani încoace,
Doar lumea e modernă-n fel şi chip,
Mai cumpărăm iluzii-n timp de pace,
A devenit un gest stereotip.

Şi totuşi azi, la ieslea Ta, Iisuse,
O să venim cu îngerii din cer
Să căutăm cărările apuse
Sub dalbe flori de măr şi leru-i ler.

- Sfârşit de an şi vine iar Crăciunul
Şi iar cu steaua vin călătorind
Bătrânii magi. Ne bate-n uşi ajunul
Pe uliţă se-aude un colind.

De două mii de ani încep cu Tine,
Aceste sfinte, dalbe sărbători,
Lumini în brad şi mese tot mai pline,
Noi tot mai reci, Iisuse! Azi coborî

În peştera cu stele-mpodobită,
Să fii făclia celor ce-au uitat
Venirea ta. E lumea istovită,
Deci, vino, izbăveşte-o de păcat!

poezie de Ioan Grigoraş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pomul Crăciunului

Tu n-ai văzut pădurea, copile drag al meu,
Pădurea iarna doarme, c'aşa vrea Dumnezeu.

Şi numai câte-un viscol o bate uneori,
Ea plânge atunci cu hohot, cuprinsă de fiori.

Şi tace-apoi şi-adoarme, când viscolele pier,
În noaptea asta însă, vin îngerii din cer.

Şi zboară'ncet de-alungul pădurilor de brad,
Şi cântă'ncet; şi mere şi flori din sân le cad.

Iar florile s'anină de ramuri până jos
Şi-i cântec şi lumina şi-aşa e de frumos!

Iar brazii se deşteaptă, se miră asta ce-i,
Se bucură şi cântă ca îngerii şi ei.

Tu n-ai văzut pădurea, copile drag al meu,
Dar uite ce-ţi trimite dintr'însă Dumnezeu.

Un înger rupse-o creangă din brazii cu făclii,
Aşa cum au găsit-o, cu flori şi jucării.

Departe într-un staul e'n faţă-acum Iisus,
Şi îngerii, o, câte şi câte i-au adus.

Dar el e bun si'mparte la toţi câţi îl iubesc,
Tu vino, şi te'nchină, zi: "Doamne-ţi mulţumesc".

poezie celebră de George Coşbuc
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Greşeală astrală

Indubitabil, bunul Dumnezeu
Ieri, n-a vorbit cu cei din ANM-eu,
Să vadă vremea ce-au prezis, la noi,
Şi Domnu-a dat, în loc de soare, ploi!

epigramă de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Leru-i ler

Leru-i ler din flori de ger
Au venit colindători
Să ne colinde cu lumina în suflet din poveşti
Stelele se văd ca nişte umbre
Crengile din brad se impodobesc
Raza soarelui se fringe de căldură
Lemnele troznesc în foc cuminţi
Anul se roteşte între focuri
Ce despică cerul în argint,
Leru-i ler din muguri de soare
Naştere din cer coboară lin steaua călătoare
La izvoare fluieră în vânt naştere de prunc creştin
Leru-i ler din flori de ger
Frig, înfrigurare tot amarul gândului
Se duce o secundă, curge şi se opreşte-n mare
Peşti o înconjoară, o sărută dintr-o sorbitură,
Rază de poem
Leru-i ler de frig, leru-i ler.

poezie de Lorin Cimponeriu din Călătorie spre steaua promisă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cerul şi pământul

Cerul şi pământul este-n sărbătoare,
S-a născut Mesia, marele Împărat,
Pruncul sfânt promis, Lui să-I dăm onoare,
Fie-n veci de veci binecuvântat.

Peste tot răsună imnuri minunate,
Glorie, Osana, s-a născut Isus,
Se aud cântări, voci binecuvântate,
Bucurie sfântă la toţi ne-a adus.

Cor de îngeri cântă, ceru-ntreg răsună,
Mare-i bucuria-n cer şi pe pământ,
Prin a lor cântare aduc vestea bună,
S-a născut Mesia, Isus, Domn preasfânt.

Cerul străluceşte, raze minunate,
Lumină divină de la Dumnezeu,
Mii de îngeri cântă, glasul lor străbate,
Cerul şi pământul, pentru Fiul Său.

S-a născut Mesia, o, ce bucurie,
Să cântăm şi noi cu îngerii în cor,
Slavă şi onoare, Lui în veci să-i fie,
El e al nostru Mire şi Mântuitor.
Amin

poezie de Ica Drăgoi
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Năzdrăvănii de toamnă

Şi-a pus toamna rochie de brumă
Şi-alergând râzând peste câmpii,
Culorile şi le-arunca în glumă,
Frunzele făcându-le-arămii!

Şi-ntr-un dans nebun s-a prins cu vântul,
Păsările toate le-a gonit
Ca să nu se supere pământul
Chiar şi ceru'-n gri l-a zugrăvit!

Sugubeaţă rău e năzdrăvana,
Struguri copţi a pus cercei la vie,
Şi zdrobindu-i umple damigeana
Cu motive dulci de bucurie!

Chiar de uneori e mai ciufută
Şi din zâmbet soare, plânge ploi,
Ni-i cămara cu de toate-umplută
Şi ne-a pus şi varza la butoi!

poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lăudaţi pe Domnul!... (Leru-i ler)

Iarna-şi cerne pâsla de nori cenuşii,
Fulgii de mătase legănaţi de vânt
Par un roi de fluturi cu aripi zglobii
Ca florile dalbe se aştern veşmânt

Peste pomi şi case-n noaptea de Crăciun
Când se-nalţă steaua pentru Pruncul Sfant
Şi colindă satul, obicei străbun,
Lerui ler,... Mesia vine pe pământ!

O magie sfântă coboară din cer,
Îngerii colindă prin glas de copii:
Lăudaţi pe Domnul, cântaţi Lerui ler
Şi puneţi pe masă jertfă din lipii!...

Cu,, Florile dalbe"să-l întâmpinaţi,
Aduceţi-i smirnă şi tămâie-n dar,
Miruiţi pe frunte când vă închinaţi
El vă mântuieşte cu divinu-i har!...

poezie de Ioana Gărgălie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Perdanţi

Îşi ţese moartea pânza în juru-acestei lumi
Iar îngerii se pierd, cu aripile arse,
Tribut plătit hidoasei cu lacrimile-n pumni
Când semnul neputinţei ni s-a-nfierat în oase...
Şi muşcă ura-n carne şi sângerăm blestem
Şi ochii nu mai văd lumina bunătăţii,
Din întuneric ies fantasme şi mă tem
Că suntem prizonieri în slujba "libertăţii"...
Cuvântul nu-i un scut, e sabia ce taie
În sufletele surde urechi de elefant
Dar surd e cel ce spatele de bună voie-ndoaie
Şi refuzând să vadă rămâne un "perdant"...

poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jucând x şi 0 cu viaţa (12)

câinele începuse să latre
îşi arunca spre noi
colţii liberi de lanţ
cu balele încrederii
atârnându-i până la asfalt

se credea liber
de orice constrângeri
dar libertatea se plăteşte
şi pâinea din nopţile reci
şi carnea din zilele de sărbătoare
chiar şi preşul de dormit
are un preţ!

sub roţile maşinii ce-a trecut
sângele cald şi-a pierdut glasul
şi nici măcar norii nu l-au plâns...

poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eminescu e cu noi

De –ar fi pământul pustiit de vânt
Sau inundat de ploi,
Şi soarele s-ar ascunde pe veci după nori
Să nu ne temem de întuneric
Căci Eminescu e cu noi.

De-ar fi să ne scoată plopii din rădăcină
Sau de ni s-ar parea viaţa o ruină,
Să nu cedăm, să nu dăm inapoi
Căci Eminescu e cu noi.

De-ar fi să ne omoare tot cea mai rămas sfânt în noi
Cum se omoară soldaţii în război!
Să nu ne temem de dânşii
Căci Eminescu e cu noi.

Căci versul lui e o lumină lină
Care din cer a coborât
E ca o mană divină
Pentru cei care l-au iubit şi îl iubesc la infinit.

poezie de Vladimir Potlog (25 ianuarie 2011)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Povara ploii

Afară plouă iar şi iar,
Copiii intră-n casă,
Tristeţea se avântă iar
Şi-n pace nu mă lasă,

Strecor ochiul stâng pe geam
Şi privesc totul în zadar,
Cum răsare din ocean
Un corp roşu circular,

Raze pline de căldură,
Străbat dealurile înalte,
O lumină din natură
Mă îmbie cu speranţe,

Acum e cald şi liniştit,
Încep să ies afară,
Mă plimb pe drumul înflorit
Şi gândul scapă de-o povară.

poezie de Alexandru Simion (11 octombrie 2016)
Adăugat de ABCD
Comentează! | Votează! | Copiază!