Un fel de adio

Am să plec prematur, şi-am să cad în uitare,
Singular şi confuz, numai eu am să ştiu.
Am să-ncerc ca pe-un drog, enigmatica stare,
Printre morţi încă treji, eu voi fi cel mai viu!

Printre idolii falşi, în absurda ticsire,
Un sihastru boem, şi atât de lucid,
Permanent incomod, permanent răzvrătire,
Îmi iau versul pistol, în tăcut suicid.

Eu voi fi permanent, ochiul minţii de veghe,
De la triste ferestre, taina lumii mai vede.

poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Temporar - permanent

S-a hotărât, de moment,
Că taxa e temporară.
Dacă va fi permanent,
O să vă spunem... la vară.

epigramă de Victor Becheanu (23 iunie 2010)
Adăugat de Victor Becheanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tatonări

Dintr-o stare prezumtivă
Am adunat aspiraţii cu biciul
Dar au murmurat în serie
Şi au vociferat în şiruri
Apoi au rămas în formă incertă
Numai cu duhul clemenţei
Voi mai accesa desăvârşiri
Şi voi invoca providenţa
Sau mai bine cu vorba bună
Mai ales prin fante de lumină
Simbolurile acum joacă feste
Permanent în sensuri multiple
Dacă aş putea să le stabilizez
În prezent ar deveni o invenţie
O inovaţie tocmai de elogiat
Tatonând continuu pe contur
Se deviază de pe axa tăcerilor
Şi se intră în domeniul acţiuni
Reuşitele ar putea fi dispuse
Printre semne ortografice
Survin din situaţii propice
Sau pot să deţină ghilimele.

poezie de David Boia (9 noiembrie 2016)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un permanent şi incomod obstacol: visurile noastre.

aforism de Vasile Ghica
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Posibila asemănare

Se comentează permanent,
Că ar fi omul -e posibil-
Cu animale compatibil,
La trup şi în comportament
Cu porcul, -faptul nu-i recent-,
Ne-asemănăm în mod penibil
E cert, şi mai ales vizibil
Dar unii neagă vehement
Astfel, se tot insinuiază,
Că anormal le e păcatul
Când permanent recidivează
Îi vede şi oraş, şi satul,
Că-s semeni ce urât visează,
Când se apropie Ignatul...

sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Sonate rău (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Elevul permanent

Dragii mei, mâna pe carte,
Burta-mai lăsaţi-i goală;
Căci aproape e... departe,
De nu treceţi pe la şcoală!

epigramă de Costel Zăgan din Epigrame disponibile (27 aprilie 2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când voi pleca

Şi am să plec, când voi pleca, frumos,
Cu un cuvânt de-argint înfipt în tâmplă,
Ne-nţelegând de ce mi se întâmplă
Să mă zăresc în ape albatros.

La fericire pururi corigent
Pe umeri voi purta de stele cruce,
Voi arunca pe ruguri legi caduce
Eu însumi o făclie permanent.

Voi trece graniţi fără vreun regret
Din fluiere de os doinind duios
Făcând naveta înspre cer pe jos
Chemat pe-o stea de îngeri la banchet,

În tâmplă c-o vocală violet
Când voi muri am să o fac frumos.

sonet de Nicu Gavrilovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fetelor...

Voi, ce îmi călcaţi prin gânduri
Sau la voi îmi zboară mintea,
Voi mă faceţi printre rânduri
Să vă iau la....-mpins sorgintea...

epigramă de Vasile Zamolxeanu (9 mai 2015)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Relaxare

Azi nu mai plănuiesc să schimb nimic,
Mă mulţumesc din toate cu un pic,
Nu mai îmi fac probleme permanent,
Ce crede lumea mi-e indiferent,
Am renunţat să-ncerc să epatez,
Planeta nu mai vreau să o salvez,
Nu mă mai lupt să mă îmbogăţesc,
Mă doare-n cot ce spun şi ce gândesc,
Nu mai râvnesc la faimă şi onor,
Am înţeles că totu-i trecător.

poezie de Octavian Cocoş (22 mai 2022)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dezertor

Mă voi replia strategic,
Cu strategia de învins
Şi voi hălădui amnezic,
Printre bătrâni cu părul nins.

O zi, un an, ce-a mai rămas,
Printre calendele lumeşti,
Din drama de stupid retras,
Din tabăra celor oneşti.

O hoinăreală magistrală,
Cu urme noi, pe urme vechi,
În marş fără o ţintă clară
Şi fără goarne în urechi.

Nu sunt nicicum vreun intimat,
În sălile de tribunale,
Sunt un strateg ce-a dezertat,
Din catastrofele globale

poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am căzut dar mă voi ridica

Ce-aveţi cu mine toţi, de mă priviţi aşa?!
Da, am căzut,... dar mă voi ridica!
Încă mai port în mine harul şi divinul
Deşi m-a îngenunchiat atât de rău destinul...

Nu plângeţi păsări şi îngeri azurii!
Ştiu, am căzut, dar îmi voi reveni.
Prin glezne, din strămoşi, cresc rădăcini
Şi-îmbobocesc iar trandafirii printre spini...

E undeva o geană de-albastru început?
Altă speranţă naşte în sufletu-mi tăcut...
Sfărâm în palme ţărâna creatoare
Să ştie că exist deşi încă mă doare

Şi mă avânt cu fruntea încrezător spre cer.
Ştiu, am căzut,... Ce-i inimă? Da, sper...!
Amurgul îmbracă totul în haină violet;
În mine, soarele răsare încet, încet,...

poezie de Mariana Bendou
Adăugat de Mariana Bendou
Comentează! | Votează! | Copiază!

Condiţia poetului

Cât de străin e totuşi poetul,
Iar vorba lui e vânt şi renunţare,
Arar e numai el şi exegetul,
Iar intre ei o simplă pronunţare.

E greu să îţi asumi umil tăcerea,
Dar şi mai greu sa vezi cât eşti de singur,
Viaţa petrecută cu vederea,
Spre un postum livresc dar şi nesigur.

N-ai cui să spui, n-ai ce să spui,
Că nu-s pereţii cu auzuri fine,
Nici stâncile n-am minţile în cui,
Şi versul pare scris în limbi străine.

Tristeţea-i laitmotivul permanent,
Poetul este umbră de-ndoială,
Un genuin cu morbul recurent,
Al vorbelor rostite cu sfială.

poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bucuria în Domnul este mult mai mult decât o stare sentimentală de moment, sau de lungă sau scurtă durată; e o înălţare spre Paradis a spiritului lăuntric ce decurge din acceptarea harului divin şi din relaţia permanent cu Dumnezeul cel viu.

aforism de George Cornici
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te voi iubi

Te voi iubi în fiecare clipă,
Te voi iubi pe soare şi pe nor,
Te voi iubi pe-a vântului aripă,
Te voi iubi-n amurg lângă izvor.

Te voi iubi pe iarba din grădină,
Te voi iubi-n padurea de argint,
Te voi iubi pe-o rază de lumină,
Te voi iubi când stele nu ne mint.

Te voi iubi pe hol sau pe chiuvetă,
Te voi iubi de vrei... pe aragaz,
Te voi iubi frenetic pe mochetă,
Te voi iubi spre seară pe-un pervaz.

Te voi iubi pe cumpăna fântânii,
Te voi iubi în lift sau pe butoi,
Te voi iubi cum se iubesc păgânii,
Te voi iubi de vineri, până joi.

Te voi iubi urcând spre miazănoapte,
Te voi iubi şi când am să cobor,
Te voi iubi cu mângâieri şi şoapte,
Te voi iubi... când mă înveţi să zbor.

Te voi iubi... pe plaja aurie,
Te voi iubi în marea de azur,
Te voi iubi când nimeni nu mă ştie,
Te voi iubi... şi-apoi am să te fur.

Te voi iubi când încă se mai poate,
Te voi iubi când încă mai sunt viu,
Te voi iubi şi voi uita de toate,
Te voi iubi cât nu e prea târziu.

Te voi iubi-ntr-o noapte de beţie,
Te voi iubi... mărturisindu-ţi trist,
Te voi iubi... pe-o coală de hârtie,
Te voi iubi... când nici nu mai exist.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De vă va fi dor...

Cândva veţi întreba de mine şi de va fi într-un târziu,
Să nu fiţi trişti, cu zâmbet cald, iar lânga voi eu am să fiu,
Şi din mormânt, sau din eter, nici eu nu ştiu din care parte?
Voi da un semn de mângâiere şi voi pleca prin voi din moarte..!

O să mă regăsiţi mereu, în versul trist, dar iubitor,
În adierile de vînt, în trilul ce se-ascunde-n zbor,
Doar gândul să-l lăsaţi să zburde, mă va găsi fără greseală,
Cu găndul meu s-o întâlni, s-or bucura fără sfială..!

poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plictisiţi de poezie

Am stat aici printre voi,
şi n-aţi ştiut,
sau n-aţi putut.
Pe cine să cerţi?
orbii, nepricepuţii, armele şi bagajele mercenarilor,
sau visul poetului.

De unde să ştie, ei plictisiţii, ce este poezia?
când n-au scris vreun poem
când nu ştiu cum se face
cum se trăieşte
cum inundă şi cotropeşte
cum sfinţeşte.

Ei sunt doar nişte bieţi critici!
Cu simţul estetic te naşti,
şcolile şi anturajele te duc,
departe de poezie,
de esenţă, de frumos.

Am fost aici, printre voi,
un anonim,
noroc cu cititorii,
aţi ales şi voi anonimatul,
celor înregimentaţi,
dintr-un plicis de poezie,
din trufie,
din nerozie,
cu profesionalism.

poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Diurnă

Eu mor în fiecare zi,
Mor de fumat şi mor de tine,
Şi mă îmbăt de ce-ai lăsat,
Parfumul câmpurilor pline.

Şi mor încet şi elegant,
În cluburi cert exclusiviste,
Cătând priviri de diamant,
Privirii mele mult prea triste.

Neobservat, un abur viu,
Mai rătăcesc printre destine,
Nici nu contează că eu ştiu,
Să port în piept zile senine.

Dar mor încet şi-nsingurat,
Mor de fumat şi mor de tine,
Şi-n amintiri mi te-am lăsat,
Arnici să-mi coşi pe etamine.

poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Voi fi

Ştiu că va fi, va fi o zi
când printre stele voi pluti,
căci voi zbura atât de sus
încât al Soarelui apus
nu-l voi zări.

Iar când, din nou, va răsări,
voi veţi avea o nouă zi
în care mi-ar plăcea nespus
în ea, să fiu şi eu inclus
prin poezii.

Voi fi cu voi când veţi citi
şi, chiar de nu veţi auzi,
voi mulţumi.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te voi iubi

Eu vreau să te iubesc fără scăpare,
Te pot iubi oriunde îmi vei fi,
Ascunsă-n aşternut sau depărtare,
Când tu la mine poate n-ai să vii.

Te voi iubi chiar şi atunci când glasul,
Atât de tandru, nu-ţi voi auzi,
Atunci când lângă mine nu ţi-e pasul,
Am să te-aştept şi tot te voi iubi.

Voi săruta şi clipele pe care,
Le-ai presărat în jurul meu mereu,
Să îmi aline fiecare stare,
Când lipsa ta îmi spune că mi-e greu.

Te voi iubi ca ploaia picătura,
Ce-o varsă grijulie pe pământ,
Să-ţi umezească pleoapele şi gura,
Când buzele-mi alături nu îţi sunt.

Eu vreau să te iubesc într-un albastru,
Ce-mi colorează ochii când te văd,
Să uit că fără tine sunt sihastru,
Pierdut între uitare şi prăpăd.

poezie de Adi Conţu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întoarce-mi, Doamne, anii mei

Întoarce-mi, Doamne, anii mei
Copil sa fiu din nou la mama,
Să urc fără frică într-un tei,
Habar să nu am ce este teama.

Să merg iar desculţă pe-afară
Prin iarba cosită şi udă,
Să privesc rândunica cum zboară
Să simt inima cum îmi tresaltă, nebună.

Atât de bine îmi era la mama
Şi-o simţeam cu toată fiinţa,
Am crescut şi-am aflat ce e teama
Şi-am aflat şi ce e suferinţa.

Mi-e sufletul gol şi pustiu
Şi multe am avut să spun lumii,
Am rătăcit de dor şi nu ştiu
De am greşit... cum spun unii.

Aş vrea să las lumii un semn că am fost
Printre semeni, un suflet sihastru
Cu inima plină de iubire şi frumos,
Şi c-am iubit şi-am simţit în albastru.

Am vrut să dau lumii, din sufletul meu
Iubirea să-mi fie tovarăş de drum.
Şi oamenii să fie buni, am vrut eu
Dar mai mult de atât să fac, nu am cum.

poezie de Elena Bulancea (2017)
Adăugat de AČ›unel
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu nu mai ştiu...

Eu nu mai ştiu ce e iubirea,
A trecut zarea printre nori,
S-a subţiat pe plajă lumii
Căzându-i din orbite flori.

Eu nu mai ştiu ce e durerea
Din clipa neagră-a despărţirii,
Iau dorul ca pe-un tratament
Resuscitând morbul iubirii.

Eu nu mai ştiu dacă exişti
Sub cerul înecat de aştri,
Nici locul unde ai ascuns
Lumina ochilor albaştri.

Eu nu mai ştiu ce e iubirea,
Eu nu mai ştiu ce e durerea,
Eu nu mai ştiu dacă exişti,
Ştiu c-a intrat în zbor, tăcerea!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!