Am căzut dar mă voi ridica
Ce-aveți cu mine toți, de mă priviți așa?!
Da, am căzut,... dar mă voi ridica!
Încă mai port în mine harul și divinul
Deși m-a îngenunchiat atât de rău destinul...
Nu plângeți păsări și îngeri azurii!
Știu, am căzut, dar îmi voi reveni.
Prin glezne, din strămoși, cresc rădăcini
Și-îmbobocesc iar trandafirii printre spini...
E undeva o geană de-albastru început?
Altă speranță naște în sufletu-mi tăcut...
Sfărâm în palme țărâna creatoare
Să știe că exist deși încă mă doare
Și mă avânt cu fruntea încrezător spre cer.
Știu, am căzut,... Ce-i inimă? Da, sper...!
Amurgul îmbracă totul în haină violet;
În mine, soarele răsare încet, încet,...
poezie de Mariana Bendou
Adăugat de Mariana Bendou
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre îngeri
- poezii despre încredere
- poezii despre început
- poezii despre vestimentație
- poezii despre tăcere
- poezii despre trandafiri
- poezii despre păsări
- poezii despre plâns
- poezii despre naștere
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.