Vieţi irosite

ai hotărât: nu ştii cum să creşti foarte bine
acei sâni uriaşi – laptele să nu mai albească
auditorii
unele tricouri unele femei să reziste în ploaie
cu urechile simetric lipite de inimă (?!) să
nu se sfâ
şie între ele nici cârpele toate moi nici
vieţile irosite – cu noi, cât de tineri aşa dintr-o dată
bine se s
caldă meşe de păr în oglinda aproape de stereo
tipul scutului-vâlvătaie

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Realitatea

eu, deşi mă inspir din realitate,
mă simt adesea ne
ajutorat şi atunci
înţeleg că e bine să leg
unele cuvinte cu unele utopii
din păcate
nimeni, nici eu, nu înţelege
cum transpir şi scot aburi prin pielea
evenimentelor, ştii?

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Corpolentoarea

femei prea puţin
corpo-lente
aşa cum eu am iubit în viaţa
asta a mea
femei cu mişcări de învăluire
cu muşchii atrofiaţi
aceste
femei mi-au căzut leşinate
la patul puţin speriat! şi
despre ele
bine ar fi să nu
mai vorbesc ne
apărat de unele gesturi la fel
de stingher exprimate
la fel
de subţiri

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Văd bine

că unele femei tinere
mai tinere decât eu eram
în urmă cu 50 de ani
vor să mă îndrăgostescă de ele (?!) nu-i aşa
că ar trebui să
mă prefac oarecum impotent şi
să le ignor cu
desăvârşirea aproapelui?

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unele femei

Unele femei ştiu cum să-şi ţină mâinile.
Unele femei ştiu cum să stea în faţa pragului.
Unele dintre ele ştiu măsura unui om, dimensiunea
promisiunilor, valoarea zâmbetelor lui cu mult înainte
ca el să le-atingă poarta. Unele ştiu să asculte
şi să zâmbească-înapoi, că primul lucru
pe care trebuie să-l facă dimineaţa sau ultimul seara
este să pună la dospit pâinea.

Unele femei ştiu să-şi ţină genunchii strânşi,
porţile închise. Le place să stea ancorate, să nu fie
niciodată luate de maree. Perdelele lor se mişcă întotdeauna,
iar vârful limbii lor e ascuţit. Unele dintre ele
nu înnebunesc, unele dintre ele nu se usucă. Unele
cântă imnul Pâinea Raiului, pâine care, de altfel, o coc la fel de bine,
iar unele-şi găsesc prietene ca păsările atrase de miere.

NB. Pâinea Raiului: //www. youtube. com/watch? v=Bh8Ach3CPAM

poezie de Yvette Christiansë, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bărbaţii sunt socotiţi a fi tare cumpliţi, şi tigrii tot aşa; dar nici tigrii, nici năpârcile, nici diplomaţii, nici judecătorii, nici călăii, nici regii nu pot ajunge, chiar dacă ar face cele mai mari cruzimi, aproape de cruzimea blândă, blândeţea înveninată, dispreţul sălbatic al domnişoarelor între ele, când unele se cred mai presus de celelalte prin naştere, avere, gingăşie şi când este vorba de o căsătorie, de întâietate, mă rog, despre una dintre cele o mie de rivalităţi dintre femei.

Balzac în Pierrette
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultraviolete: singur între tine şi mine

... nu am ştiut niciodată unde se
termină harta oraşului e mai
nostim bătută cu pasul ochii evită
hârtoapele
aşa cum şi privirile tale extenuate
sub umbreluţele de soare plutitoare în
văzduhul dintre acoperişe nu
caută nu
stropii de ploaie glucidă pe corso
la cofetăria fostă viole(n)ta! – mai
bine zis nici acum nu te ştiu. nu...

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Între eu şi fitecine

Nici nu ştiu cum e mai bine,
Nici nu ştiu cum e mai rău,
Pogorâm cu toţi în hău,
Cu minţi grave, iacobine.

În urlete leonine
Şi-n dangăt de zurgălău,
Nici nu ştiu cum e mai bine,
Între înger şi călău...

În zumzet de violine
Şi-ntre aripi de ceahlău,
Între ciocan şi ilău,
Între eu şi fitecine...

Nici nu ştiu cum e mai bine!

poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câte femei

înalte înalte
avem la partid şi ele se piaptănă
şi bluzele lor se desfac
(?!) – o
câte femei se întrec între ele
şi între noi, demonstrativ, ca
imensităţi lesbiene

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vieţile triste

pun ochii înceţi în batiste
nici nu plâng
nici nu plâng
vieţile triste (?!) vieţile
niciodată trăite

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Batista

cum să tai mâna hoţului
în buzunarul tău
fără să te răneşti cât
de cât foarte bine şi foarte
rău în tăişul batistei?

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

cunoaştere ştiinţifică

Cunoaşterea ştiinţifică este un corp de enunţuri de diferite grade de certitudine - unele destul de nesigure, unele aproape sigure, nici unele absolut sigure.

definiţie de Richard P. Feynman
Adăugat de Cătălin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atenţie la unele vizite... între prieteni

E linişte. Merg toate bine,
Venind la ei pe la chindie,
Cu un "fitil", un oarecine
Le puse "foc" la căsnicie!

epigramă de Miltiade Ionescu din Printre epigramiştii olteni (2008)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

An Nou în Ţara buruienii

Sunt pe la noi, la greu, câmpii mănoase,
Şi sute de izvoare cristaline,
În ţara buruienii sănătoase,
E bine, e chiar foarte, foarte bine!

Sunt pe la noi, la greu, femei frumoase,
Şi minţi sunt, fără număr, sibiline,
În ţara buruienii sănătoase,
E bine, e chiar foarte, foarte bine!

Sunt pe la noi, la greu, mâncări gustoase,
Mormane de sarmale şi de mici,
În ţara buruienii sănătoase,
E bine, foarte bine e pe-aici!

Sunt pe la noi tradiţii minunate,
De Noul An paharele sunt pline,
Să fie toate relele uitate...
E bine pe la noi, e foarte bine...

poezie de Eugen Ilişiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumina stelei celei mai apropiate abia ajunge până la noi în aproape patru ani, deşi lumina face pe fiecare secundă câte 300000 de km şi sunt stele de la cari ne vine lumina în sute şi mii de ani. Aşa se explică pentru ce, în câteva mii de ani, stelele au aproape aceleaşi poziţiuni unele faţă de altele, pe când în realitate ele fug în spaţiu cu iuţeli ce variază între 10 şi 100 de km pe secundă, ba unele stele au iuţeli şi mai mari.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bună seara, Doamne ajută

Bună seara, Doamne ajută,
Oameni buni şi lume multă
Binele cu voi,
Cu voi şi cu noi..

Că bogat îi greu
Şi sărac îi rău,
Nici nu ştii cum îi mai bine
Că la toţi li-i greu...

Gătaţi-vă curţile
Şi deschideţi porţile
Că venim la voi,
Pornim amândoi..

Că bogat îi greu
Şi sărac îi rău,
Nici nu ştii cum îi mai bine
Că la toţi li-i greu...

Adu, măi crâşmare, vin,
Să vedem paharul plin
Să ne petrecem,
De griji să uităm...

Că bogat îi greu
Şi sărac îi rău,
Nici nu ştii cum îi mai bine
Că la toţi li-i greu...

Trec anii unul şi unul
Nu ne iartă pe nici unul
Să treacă frumoşi,
Cu noi sănătoşi..

Că bogat îi greu
Şi sărac îi rău,
Nici nu ştii cum îi mai bine
Că la toţi li-i greu...

cântec
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am urechile mici, neobişnuit de mici şi aproape lipite de cap. Ochii mei nu sunt mai mari decât ochii altor oameni şi nici mai adânci. Totuşi, cu urechile mele, aşa cum sunt, aud nu numai sunetele din jurul meu, aud şi departe, în amintire, uneori chiar foarte departe, în amintirile altora. Totuşi, cu ochii mei, aşa cum sunt - uneori verzui, alteori albaştri, alteori spălăciţi - văd nu numai până unde văd ceilalţi oameni. Văd departe, în amintire, ba chiar foarte departe, în amintirile altora

citat celebru din Zaharia Stancu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu te întrista

vine o vreme când oceanele ies
la plimbare
ţine-o bine de mână pe ea
atât de solubila de solubila ta
iubită cu faţa pudrată
în soare
ai să observi unele mici foarte mici
puncte... puncte...
de emoţie şi sudoare

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ul-tra-sunete

bine: cât bine locuiesc în unele nopţi tra
vestit, în gura unei păpuşi criminale, în tufă
de lilieci zburători
prin sângele calm... ul-tra
calm când vine vorba de noi –
de grămezile de gunoi (?!) cu atenţie
tra
versate în câmpul din jurul oraşului
fericirii de paşii luaţi în vizor
de vântul rău conducător, cu intenţie
de sunete moarte... tra
duse elastic într-o limbă de circulaţie: de
lemn de metal sau de plastic

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu ştii cel mai bine cine eşti tu. Nimeni altcineva nu o ştie mai bine. Şi, cum nici tu nu ştii foarte bine cine eşti tu în totalitate, cum ar putea şti altcineva?

Alex Marinca în Restartează-ţi viaţa! Eşti gata! (septembrie 2018)
Adăugat de stefania.ardelean
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai întâi

a intrat în scară femeia uşoară
(foarte subţire
ea nu avea de ce să mai moară: se
ştia prea fecioară)
apoi a intrat
femeia bine făcută (ea
nu avea de ce să plutescă, de ce
să creadă-n bărbaţii abia eligibili), a
poi a intrat
femeia ca tancu - mai era invitat
ca martor un pictor deschis: un prieten, unu
foarte înzestrat (?!) Dancu - însă
totul ţinea cumva de femeie: cam cum
s-au putut înmuia cu păcat
la vederea sa şoldurile bărbatului la
aproape şaizeci de ani şi
mai puţin mai puţin
remunerat pe la şcolile din judeţ
(printre nori)
decât femeile de serviciu
dintre care
unele chiar vecine îi sunt
(femeia mistreţ)
uneori

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!