Mortăciuni la televiziuni

La televiziuni duhoarea,
De stârv pluteşte-n scăfârlii...
Redactorii au prins culoarea,
De mortăciuni, jumate vii,

Jumate date-n putrefacţii,
De-atâta râvnă de-a ne da,
Din împuţitele redacţii,
Tot ce înseamnă ştire rea,

Despre-accidente, pe şosele,
Despre o crimă-n Dorohoi,
Despre lopeţi peste măsele,
Nu cumva să nu ştim şi noi,

Înecuri, crime şi dezastre,
Sunt toate pâine pentru ei,
Ne dau prognoze de la astre,
Şi "noutăţi" despre mişei,

Violul, şpaga, furtişagul,
Femei bătute, închisoare,
Tot ce demenţei trece pragul,
Ni se serveşte, cu ardoare...

La televiziuni duhoarea,
De stârv se taie cu cuţitul...
Redactorii îşi şterg sudoarea,
Iar privitorul e... tâmpitul...

poezie de Eugen Ilişiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nişte televiziuni

Slugoi plătiţi,
Când vă treziti,
Din al minciunilor tumult?
Mi-e greaţă să vă mai ascult...

Pe bani aţi dat,
Tot ce-i curat,
N-aveţi onoare şi ruşine,
Minţiţi cu pantalonii-n vine...

Ne faceţi oşti,
De tâmpi şi proşti,
Aţi vrea ca noi să dăm crezare,
Minciunii voastre ordinare...

Vânduţi mişei,
Pe patru lei,
Vă stăpâneşte lăcomia,
Şi aţi uitat de... România...

poezie de Eugen Ilişiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oaia merge întotdeauna cu capul în jos pentru că îi este ruşine de televiziuni, de ce vorbesc despre ea. Se jenează. Ar trebui să stopăm discuţiile despre această specie extrem de importantă pentru ţară, necesară şi foarte valoroasă pentru cei care se ocupă cu asemenea activitate.

citat din Petre Daea
Adăugat de Simona Z
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când?

Stăpâni de televiziuni,
De ce ne ghiftuiţi cu crime,
Când sunt pe lume oameni buni,
Ce fapte rostuiesc, sublime?

Voi spuneţi că noi asta vrem,
Că adorăm tot ce e slut,
Că poftă-n suflete avem,
Doar pentru răul absolute,

Dar ne minţiţi făr-de ruşine,
Din culpeş interes meschin,
Când ocoliţi tot ce-i de bine,
Şi ne-ndopaţi cu-al vieţii chin,

Căci pe al nostru fond naiv,
Clădiţi averi necuvenite,
Prefaceţi tot ce-i negativ,
În teşcherele burduşite,

Şi suflete isterizaţi,
În goana voastră după bani,
În loc ă ne civilizaţi,
Şi să ne faceţi mai umani,

Să ne sădiţi în suflet dor,
De-nălţătoare fapte bune,
Să fim un minunat popor,
Să fim o mândră naţiune...

poezie de Eugen Ilişiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi ne creăm şi cărăm imagini personale despre ceilalţi, despre noi, despre Sine, despre Ramana şi fireşte că în momentul în care altcineva vorbeşte despre Sine îl ţintuim pe Acel cineva în imaginea din căpşorul nostru. Are Sinele o identitate anume? Cum de ştii toate astea despre El? Nu cumva charisma, forţa, energia, apar şi dispar în Ceea Ce Este? E vreuna din ele Ceea Ce Este?

Atmaji Maharaj în Acest Acasă este de o Veşnicie Aici. – Satsang cu Atmaji, partea a III-a
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tot ce am scris despre femei sunt fleacuri. Dacă aş fi spus eu tot ce ştiu despre femei...

citat celebru din Lev Tolstoi
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Perfecte

Mă voi lăsa de scris despre muieri,
Că-s acuzat că-i tema predilectă
A unei opere ce-ar fi perfectă,
De-ar fi şi despre pomii fructiferi,

Despre albine, despre cai de rasă,
Despre pământ şi despre univers;
Voi scrie despre stat şi despre mers,
Iar despre ţară, cât e de frumoasă...

Voi scrie despre ape, despre munţi
Şi despre holde strânse în grânare,
Voi face peste ape curgătoare,
Din versuri, sumedenie de punţi,

Pe care voi dori trecut să fiu,
Ca recompensă pentru fiecare
Poem compus pe teme novatoare,
La cele despre care nu mai scriu

Şi care învechitu-s-au ca vinul,
Tot aşteptând un gol să-şi facă plinul.

poezie de Marius Robu din Luceafărul de dimineaţă (27 mai 2015)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pericol de contaminare

Ce ne facem oameni buni,
Căci prin televiziuni,
Nu se ştie din ce vină,
Zburdă pesta cea... porcină...

epigramă de Eugen Ilişiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre români

Despre români se spune,
Cu adevăr deplin,
Că sunt şi gazde bune,
Şi bun popor creştin,

Că la români credinţa,
E încrustată-n gene,
Cum dăinuie fiinţa,
În plantele perene,

Că uită câteodată,
Preceptele creştine,
Cînd masa li-i bogată,
Şi când le merge bine,

Dar când simt lipsa pâinii,
Şi traiu-i tot mai greu,
Îşi amintesc românii,
Din nou de Dumnezeu...

Despre români se spune,
Cu adevăr deplin,
Că sunt şi gazde bune,
Şi bun popor creştin!

poezie de Eugen Ilişiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În martie 1995 am fost contactat de un redactor de la revista Outside care mi-a propus să mă alătur unei expediţii ghidate pe Everest. Aceasta urma să plece peste cinci zile, iar el voia să scriu un articol despre comercializarea crescândă a muntelui şi despre controversele aferente. Cei de la revistă nu se gândiseră să urc pe vârf; redactorii voiau doar să rămân la tabăra de bază şi să transmit povestea de pe gheţarul Rongbuk, aflat la poalele muntelui, în partea tibetană. Am analizat oferta lor - ba chiar mi-am rezervat bilete de avion şi mi-am făcut imunizările necesare - dar m-am retras în ultima clipă.

Jon Krakauer în În aerul rarefiat
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aş vrea să scriu despre toate femeile

care au intrat în carnea ta
ca într-un abator
unde se taie fără milă
fiecare centimetru de viaţă
unde strigătele sunt normale
iar durerile fac parte din ritual
unde arderile pe rug sunt fascinante
nu despre mine vreau să scriu
nu
doar despre ele
că le-am văzut cu gurile pline
de fericirea ta nocturnă
că tot carnagiu din privirile lor
face parte din planul tău de singurătate
şi că distanţa dintre noi
e doar o problemă de comunicare
a sângelui
a arderilor
a sacrificiului
despre asta vreau să scriu
că intrarea în carnea ta nu e o joacă
e un program la care lucrezi de ani buni
şi nici un virus nu poate să-ţi atace
singurătatea

poezie de Any Drăgoianu din Recuperarea sinelui
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pasiunea nu are prea multe de-a face cu euforia şi are tot de-a face cu răbdarea. Nu este despre a te simţi bine. Este despre rezistenţă. Ca răbdarea, pasiunea vine din aceeaşi rădăcină latină: pati. Nu înseamnă să curgă cu exuberanţă. Înseamnă să suferi.

citat din Mark Z. Danielewski
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Richard Brown: Dorinţa mea era să devin scriitor, asta este tot! Îmi doream să scriu despre tot. Despre tot ce se întâmplă într-un moment. Despre cum arată florile atunci când le tii în braţe. Despre acest prosop, cum miroase, cum îl percepi, acest fir. Despre toate sentimentele tale, ale tale şi ale mele. Despre evoluţia lor, ce eram noi odată. Totul din lumea aceasta. Totul amestecat, cum se întâmplă acum. Şi am dat greş. Am dat greş. Indiferent cu ce ai începe, sfârşeşte prin a fi prea puţin. Să împărtăşeşc nenorocita de mândrie şi absurditatea!

replică din filmul artistic Orele
Adăugat de Andreea Tanase
Comentează! | Votează! | Copiază!

Credulitatea noastră este extrem de păguboasă în privinţa lucrurilor despre care ştim prea puţin. Şi, deoarece ştim cel mai puţîn despre noi înşine, suntem gata să credem tot ce se spune despe noi. De aici provine misterioasa putere atât a flatării, cât şi a calomniei.

citat din Eric Hoffer
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Care este efectul pe termen lung al supradozei de informaţie? E o întrebare pe care mi-o adresez mie. Chiar este necesar să ştim atât de mult cât ştim, să aflăm despre lucruri noi într-un timp scurt şi cât de des posibil? Asta înseamnă că acum sunt mai multe lucruri rele care se petrec sau doar că suntem copleşiţi cu informaţii despre astfel de lucruri? Întotdeauna au existat cutremure, crime, incendii, tsunami, moarte şi distrugere. Dar care sunt efectele de la a vedea asta 24 de ore din 24, şapte zile pe săptămână?

citat din Denzel Washington
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

despre libertate se vorbeşte
ca despre un rectiliniu zbor,
ca despre un solz gălbui de peşte
care taie stuful din obor.

despre libertate brazii urcă
zvon de sărbătoare-n guri de rai,
fânul stă îngrămădit în furcă
şi-n lumină doarme noul crai.

despre libertate se tot scrie
manifest pe arbori şi pe flori
stabilind în vasta poezie
limita aceleiaşi valori.

despre libertate, cadenţată,
vocea inimii aduce veşti
de la fiu la mamă şi la tată
cum aduce solul în poveşti.

pentru libertate, ca din munte
întrebările-n şuvoi irup,
căutând răspunsuri la o minte
ferecată zi de zi în trup.

poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În toamnă îngerii zboară peste tot

ce şi cât ştiu eu despre lumea din care m-am născut
ştiu tot atât cât ştiu despre cea în care trăiesc
mai puţin decât ştiu stelele despre cerurile gri
şi mai puţin decât ştiu îngerii despre zborul lor

în întunericul nopţii o dată am auzit un foşnet
alb-alb era ceva şi mi-a părut după formă
un fluture enorm fâlfâindu-şi aripile iluzie la geamul spart în bucăţi
ori era o singură aripă care plutea mai uşor fără înger

ce ştii tu despre lumea în care se nasc îngeri
ai văzut cumva locul în care se nasc şi mor stelele?
Cel Ce a văzut-o a venit şi neîntrebat a povestit
iar eu mă mulţumesc să cred că în toamnă îngerii zboară peste tot

poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Voi fi din nou

voi fi din nou
tot ce am fost odată
ba chiar mai mult
c-am adunat
în părul meu cărunt
atâtea gânduri
despre viaţă
despre minciuni şi adevăr
despre iubiri
despre trădări
despre puterea
de a construi o casă
sub streaşina şi podul ei
să vrei... să stii
să creşti copii
să dăruieşti
tot ce-i frumos!
voi fi din nou
sub soarele de iarnă
o caldă primăvară
pentru acei
ce mă-nconjoară.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Advocatus diaboli

presupun cu certitudine
faptul că trăim
în lumea buldozerelor
care taie fin pădurile
de la un capăt la altul

bunica torcea lâna mieilor
îndoiţi cu apă grea
se aşeza în genunchi
şi din palmele covată
îmi îngrijea mama oloagă

acum cincizeci de ani
secolul îşi făcea veacul
jumate în iad
jumate pe lângă

dar mama
cu o cheie ruginită de metal
a tăiat cordonul ombilical
aşa cum buldozerele
taie fin

pădurile

poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Teama de prima ninsoare

teama se ascunde în inimile noastre întinse peste masă
în pauza dintre două cuvinte
verdele e culoarea în care podurile se rup
de-aici oamenii sunt doar un decor din ce în ce mai lichid
povestea se întoarce
în noi cineva a aprins o lumină

despre mine tăceri despre tine
dar hai mai bine să mâncăm
să ne prindem clipa aceasta într-o bucată de pâine
rupe-mă
de lanul acesta de iarnă aştept încă ninsoarea dintâi
ca pe un şirag de perle nenuntite

despre noi am umplut spaţiul
şi niciodată nu vorbim despre asta
închipuim cu feţele întoarse ca două lumini ale unei singure umbre
braţe ale aceleiaşi cruci

poezie de Bianca Goean
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ziarele sunt pline în zilele noastre de ştiri despre creşterea explozivă a numărului de divorţuri, despre maltratarea crescândă a copiilor de către unii părinţi, despre numărul tot mai mare de violuri, despre creşterea continuă a numărului celor care citesc materiale pornografice, despre creşterea continuă a tâlhăriei, despre cereri care solicită să se instituie un guvern mondial, despre insistenţa tot mai mare de a se urmări să se dărâme graniţele naţionale, despre tot mai multe biserici creştine închise pentru că nu vor să se supună cenzurii guvernului. Dar oare de unde vin toate acestea? De ce toate moştenirile trecutului, graniţele naţionale, dreptul de a avea o religie liber aleasă, dreptul la avere personală şi alte drepturi sunt acerb atacate? Oare există persoane şi organizaţii secrete care doresc să schimbe ordinea de bază a lucrurilor?

A. Ralph Epperson în Noua Ordine Mondială
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!