Limpedele gândului

Limpedele gândului... mă ţine,
Verilor răcoare-nspre amurg,
Flacără pătrunsă-ntre rubine
Şi albastru ochilor ce plâng.

Aş putea rămâne... într-o doară,
Cumpănă sărutului străin,
Fluturii-n petale de coboară
Ignorând ermeticul destin.

Uneori... frumoasa mea iubită,
Palmele-s cuvinte şi tăceri,
Înflorind pe-a sânilor ispită
Când apar ai nopţii grăniceri.

Te-aş cuprinde într-o legănare,
Fluturând speranţe încă verzi
Şi dosind regrete-n buzunare
Când în iarbă... patimile-aşezi.

Mă voi da păcatelor... încinse,
Stelelor, ca un descântec viu,
Buzelor ce ard... abia atinse
De prezentul tainic, sidefiu.

Limpedele gândului... m-aruncă,
Aşteptând tomnatice plăceri
Şi ursitele, ca pe-o poruncă,
Din arşiţa nu ştiu cărei veri.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă vei găsi

Mă vei găsi-n puţinul care spune
Apusului... sintagme făr-de rost,
Pictând uitări pe clipele nebune
Şi-n veşnicia... ca un avanpost.

Nu poţi a trece-aşa pe lângă mine
Negând parfumul de tăceri şi fân
Sau ignorând ce încă mă mai ţine
În profunzimea gândului păgân.

Mă vei găsi în paşii de pe humă,
Amiezilor tot căutând chemări,
Recalculând a ne-mplinirii sumă
Din patimă, destin... şi depărtări.

Nu poţi lăsa ferestrele închise
Când curg secundele spre răsărit
Şi tot ascund speranţe indecise
În trupul... ce cu greu a fost sfinţit.

Mă vei găsi... şi nu-i o plăsmuire
In palma verde-a magicei păduri
Şi-n liniştea costumului de mire,
Când vei veni... iubire... să mă furi.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă vei găsi

Mă vei găsi-n puţinul care spune
Apusului... sintagme făr-de rost,
Pictând uitări pe clipele nebune
Şi-n veşnicia... ca un avanpost.

Nu poţi a trece-aşa pe lângă mine
Negând parfumul de tăceri şi fân
Sau ignorând ce încă mă mai ţine
În profunzimea gândului... păgân.

Mă vei găsi... în paşii de pe humă,
Amiezilor, tot căutând chemări,
Recalculând a ne-mplinirii sumă
Din patimă, destin... şi depărtări.

Nu poţi lăsa... ferestrele închise
Când curg secundele spre răsărit
Şi tot ascund speranţe indecise
În trupul... ce cu greu a fost sfinţit.

Mă vei găsi... şi nu-i o plăsmuire
In palma verde-a magicei păduri
Şi-n liniştea costumului de mire,
Când vei veni... iubire... să mă furi.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te voi iubi

Te voi iubi în fiecare clipă,
Te voi iubi pe soare şi pe nor,
Te voi iubi pe-a vântului aripă,
Te voi iubi-n amurg lângă izvor.

Te voi iubi pe iarba din grădină,
Te voi iubi-n padurea de argint,
Te voi iubi pe-o rază de lumină,
Te voi iubi când stele nu ne mint.

Te voi iubi pe hol sau pe chiuvetă,
Te voi iubi de vrei... pe aragaz,
Te voi iubi frenetic pe mochetă,
Te voi iubi spre seară pe-un pervaz.

Te voi iubi pe cumpăna fântânii,
Te voi iubi în lift sau pe butoi,
Te voi iubi cum se iubesc păgânii,
Te voi iubi de vineri, până joi.

Te voi iubi urcând spre miazănoapte,
Te voi iubi şi când am să cobor,
Te voi iubi cu mângâieri şi şoapte,
Te voi iubi... când mă înveţi să zbor.

Te voi iubi... pe plaja aurie,
Te voi iubi în marea de azur,
Te voi iubi când nimeni nu mă ştie,
Te voi iubi... şi-apoi am să te fur.

Te voi iubi când încă se mai poate,
Te voi iubi când încă mai sunt viu,
Te voi iubi şi voi uita de toate,
Te voi iubi cât nu e prea târziu.

Te voi iubi-ntr-o noapte de beţie,
Te voi iubi... mărturisindu-ţi trist,
Te voi iubi... pe-o coală de hârtie,
Te voi iubi... când nici nu mai exist.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tolănit pe-o mângâiere

M-aş culca spre zori, cu tine,
Pe un câmp de rouă plin...
Printre frunzele puţine
Şi-ntr-un vis, mereu, carmin.

Te-aş întinde-n dimineaţă
Pe albi fulgi de păpădie,
Când lumina ne dă viaţă
Şi sărutul... ne învie.

M-aş păstra parfum şi taină,
Înflorind în flori de mac,
Ce se-ascund pe dup-o haină
Când atâtea clipe tac.

Te-aş privi, ca pe-o-ntrebare,
Când mai zboară câte-o gâză
Căutând mereu o floare
Şi-un sărut uitat... pe-o buză.

M-aş lăsa în nemişcare,
Tolănit... pe-o mângâiere
Şi pe razele de soare
Risipite în tăcere.

Te-aş cuprinde cu petale
Şi cu valuri de iubire,
Trupul tău îmi este cale,
Clipă, timp, nemărginire.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vraja tainelor hinduse

În noaptea asta, sunt o parte
A unui trup abil şi-aprins,
De-o flacără care se-mparte
Doar la tăceri de necuprins.

Mă voi lăsa... furat de vise,
De clipa-ncinsului april
Care nu ştie... pare-mi-se,
Forţa figurilor... de stil.

Respir apoi, ca într-o doară
Parfumul tandrelor iubiri
Ce printre stele lin coboară
Petale roz... de trandafiri.

Şi-n praful de istorii spuse
Insinuant... spre dimineţi,
Lăs vraja tainelor hinduse,
Nedezlegate... de poeţi.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tolănit pe-o mângâiere

M-aş culca, spre zori cu tine,
Pe un câmp de rouă plin,
Printre frunzele puţine,
Şi-ntr-un vis mereu carmin.

Te-aş întinde -n dimineaţă,
Pe albi fulgi de păpădie,
Când lumina ne dă viaţă
Şi sărutul... ne învie.

M-aş păstra parfum şi taină,
Înflorind în flori de mac,
Ce se ascund pe dup-o haină,
Când atâtea clipe tac.

Te-aş privi, ca pe-o-ntrebare
Când mai zboară câte -o gâză,
Căutând mereu o floare
Şi-un sărut uitat... pe-o buză.

M-aş lăsa în nemişcare,
Tolănit... pe -o mângâiere
Şi pe razele de soare,
Risipite în tăcere.

Te-aş cuprinde cu petale
Şi cu valuri de iubire,
Trupul tău îmi este cale,
Clipă, timp, nemărginire.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te finisez

Te conturez cu un cărbune
Pe-o pânză albă de destin,
Când visele nu pot a spune
Reversul timpului... hain.

Te conturez... cu răsuflarea
Alunecînd spre-acel abis,
La ora când despică marea
Eternul univers... deschis

Te haşurez... nedefinită,
Punând răbdare-ntre tăceri,
Tot aşteptând a-mi fi iubită
Şi dintre toţi... să mă preferi.

Te haşurez... c-o mângâiere
Răscolitoare şi plăpândă,
Cu un sărut dulce de miere
Ce a uitat, să se ascundă.

Te finisez... abia-nspre seară
În altă formă... şi-n alt sens,
Găsit într-un mulaj de ceară
Şi în acest amurg... imens.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te finisez

Te conturez cu un cărbune,
Pe-o pânză albă de destin,
Când visele, nu pot a spune
Reversul timpului hain.

Te conturez... cu răsuflarea
Alunecînd... spre-acel abis
La ora când despică marea
Eternul univers... deschis

Te haşurez... nedefinită
Punând răbdare-ntre tăceri,
Tot aşteptând a-mi fi... iubită
Şi dintre toţi să mă preferi.

Te haşurez... c-o mângâiere
Răscolitoare şi plăpândă,
Cu un sărut de dulce miere,
Ce a uitat, să se ascundă.

Te finisez, abia-nspre seară
În altă formă... şi-n alt sens,
Găsit într-un mulaj de ceară
Şi în acest amurg... imens.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alerg acum spre tine, libertate

Dintre iluzii veşnic ponosite,
De-a valma puse în năluci de fum,
Aleg un madrigal şi trei ispite
A mă-nsoţi pe nu ştiu care drum.

Tot amânat-am clipelor prea-plinul,
Charisma închizând-o în tăceri
Şi-amestecând cu umbrele destinul
Am risipit prin suflete... poveri.

Alerg acum... spre tine... libertate,
Deşi abia, abia, te înteleg,
Răstălmăcind cuvinte-ncrucişate
Păcatelor... din care te culeg.

Paşii rebeli... au început să doară,
Smerite dimineţi mă definesc...
Când liniştea în aşternut coboară
Şi-n braţe, iată, mi-te regăsesc.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umbrele

au rămas mai mulţi de cineva
plutind deasupra mulţimii într-o nebuloasă
extrăgându-şi seva din trecut

limpedele lor se adună ca o iarbă arsă
au noaptea uscată şi-un zâmbet tremurat

culegem din vid o albă scăpare
ce-a fost dintotdeauna acolo
doar că geamul era închis şi-o pleoapă ne privea
prin rama sticlei insistent

visul s-a descifrat pe-o tragedie într-o noapte
când bufniţa cânta o melodie sărind peste final

imaginile au înaintat lent mutându-şi locurile tot mai în faţă
nebotezaţi încă n-am lipsit la plecările pădurilor
iar umbrele încă se oglindesc în pereţii noştri

poezie de Oana Frenţescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te-am cules

Te-am cules din flori... iubire,
Într-o seară fermecată,
Dinspre margini de uimire
Fără gard... şi fără poartă.

Te-am cules din clipa rece,
Şi din frunza de trifoi,
Când stau fluturii să plece
Şi când sânii-ţi-erau goi.

Te-am cules târziu... din vise,
Tainică şi zâmbitoare,
Sau din gânduri interzise,
Calde... ca o sărutare.

Te-am cules dintr-o poveste,
Ca un prinţ rătăcitor,
Dintre astrele celeste
Pitulate dup-un nor.

Te-am cules... dinspre lumină,
Şi din candela sfinţită,
Când luceferi stau să vină
Şi când luna-i... părăsită.

Te-am cules din depărtare
Şi din aşteptări adânci,
Dintr-un val pierdut de mare,
Trist, încolăcit pe stânci.

Te-am cules... ştiu asta bine,
Din parfum de trandafiri,
Din smaralde şi rubine,
Din speranţe... şi-mpliniri.

Te-am cules din veşnicie,
Dintre doruri şi tăceri,
Din extaz, din agonie,
Din durere sau plăceri.

poezie de Constantin Triţă din Trubadur prin dragoste
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am prescurtat o patimă

Din prea puţinul vertical şi tainic
Păstrat-am infinitul de tăceri,
Ascuns în nerăbdarea unui ceainic
Şi-n aburii minciunilor de ieri.

Ating în treacăt, trup de orhideie
Cu veşnicii apuse peste rând,
Amestecând parfumul tău, femeie,
Cu ignoranţa gândului plăpând.

Cuvintele-nfloresc... ca o ispită,
Redeşteptând chemări şi nostalgii
În palma îndrăzneaţă şi grăbită
A rezolva... speranţele târzii.

Apoi te dau... privirilor flămânde,
Păcatelor care te dezgolesc,
Sfinţind tăria formelor rotunde
Cu pasiuni şi har nepământesc.

Din neştiutul orizont... ermetic
Am prescurtat o patimă şi-un vis
Crestând în curcubeul... ipotetic
Altarul nesfârşitului abis.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi uite-aşa mi te dai toată

Ţi-s ochii dimineţi de rouă,
Când diamante râd în iarbă
Şi soarele cu raze... plouă,
Peste a câta clipă... oarbă.

Ţi-s buzele de foc şi pară,
De catifea... şi flori de mac
Iubirile... când se-nfăşoară
Cu vise-n dulcele... iatac.

Ţi-s sânii patimi... şi ispită,
Plini de nectar şi tainic dor,
Ca o chemare... nesfârşită,
Când cerul curge pe covor.

Ţi-s coapsele izvor fierbinte
Ce nasc destine... şi plăceri,
Când sărutări vor să te-alinte
Şi să te-adune... din tăceri.

Şi uite-aşa... mi te dai... toată
Cum nu credeai... a fi... amor,
Turnat în trupul tău de fată,
La vremea... sfântului fior.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te-aş iubi...

te-aş iubi dar nu-mi dai voie,
te-aş iubi cum ştiu doar eu,
ca pe-o floare de aloe,
ca pe însuşi Dumnezeu

strig în noapte, strig sihastru,
strig la lună şi la cer,
o dorinţă cu albastru
totul este efemer

zorii plâng şi mă ascultă,
plâng şi eu în ton cu ei,
sunt o flacără prelinsă,
luminez tristeţi de ieri

totul e învolburare,
totul tulbure le văd,
caut o rază, încântare,
caut prin pomi doar frunze verzi

te-aş iubi dar nu-mi dai voie,
te-aş iubi, cum te-aş iubi,
te-aş iubi de bunăvoie,
dacă vrei, pentru că ştii...

poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Provoacă-mă

Provoacă-mă în dimineaţă
Cu focul gândului sedus,
De trupul care îmi dă viaţă
Ca soarele, înspre apus.

Aştept furtunile postume
Şi smulg destinului plăceri,
Pentru o dragoste anume,
Redefinită de tăceri.

Dezleg de taine, răsăritul,
Şi-alung ispite fără rost,
Sorbind privirilor, ursitul,
Indescifrabil şi anost.

Apoi, arunc cu flori şi rouă,
Cu umbra gândului nespus
Ce frânge inimile-n două
Ducându-se înspre apus.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zăpezi vor spinteca uitarea

Dezleagă-mă de jurăminte
Eterice şi plânse-n poală,
De lacrime-nvelind cuminte
Tăcerea ochilor... de smoală.

Putere dă-mi, c-o răsucire
A coapselor, ce încă ard...
Atinse... fără-mpotrivire
De un sărut, mereu, bastard.

Nebun, te voi urma... oriunde,
Printre atomi şi maci, fireşte,
În universul tău se-ascunde
Speranţa, ce mă-ntinereşte.

Răscolitor, timid, retoric,
Din gustul sânilor de piatră,
Storc sentimentul... euforic
Al câinilor, care mă latră.

De ce? aceasta-i întrebarea,
A fi sau a nu fi? năuce...
Zăpezi vor spinteca uitarea
Şi veşniciile... caduce.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zăpezi vor spinteca uitarea

Dezleagă-mă de jurăminte
Eterice şi plânse-n poală,
De lacrime-nvelind cuminte
Tăcerea ochilor de smoală.

Putere dă-mi, c-o răsucire
A coapselor ce încă ard,
Atinse... fără-mpotrivire
De un sărut, mereu, bastard.

Nebun, te voi urma oriunde,
Printre atomi şi maci, fireşte,
În universul tău se-ascunde
Speranţa, ce mă-ntinereşte.

Răscolitor, timid, retoric,
Din gustul sânilor de piatră,
Storc sentimentul euforic
Al câinilor... care mă latră.

De ce? aceasta-i întrebarea,
A fi sau a nu fi? năuce...
Zăpezi vor spinteca uitarea
Şi veşniciile... caduce.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spirala gândului

Urc în spirala gândului
Ca într-o moleculă de A. D. N.
O microsecundă,
Ce mă aşteaptă dincolo
De marginile microuniversului
În care m-au închis ca într-o celulă.
Nu ştiu...
Ştiu doar că aud ecoul unor sentimente
Ce se vor parte dintr-un întreg.
Chemare! Nu sunt cuvinte aici,
Acolo se îngrămădesc
Verbe şi adjective,
Atribute, pronume...
Lumea de-afară este o călimară
Cu iambi şi trohei, cu stele şi flori
În care evadez uneori...
Biet quasar ce-şi plânge
Truda adunată-n decenii.
Fie-vă milă! Deschideţi-mi iar!
Aduceţi-mi clipa-nvierii!

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pasiuni fierbinţi te-ademenesc

Se deschide cerul... a lumină,
Marea se întinde spre amurg,
Aşteptându-te ca pe-o regină
Visele în valuri când se scurg.

Norii-s adunaţi ca o chemare,
Soarele se-ascunde în tăceri,
Timpu-i ca o spumă... de uitare,
Prinsă-n chinga veşnicului ieri.

Dintre falduri, clipa te-nfăşoară
Într-o simfonie... de-aşteptări
Şi-n adâncul trupului coboară
Cu parfum de dor... şi sărutări.

Ţi-e deschisă calea spre iubire,
Pasiuni fierbinţi te-ademenesc,
Patima o bei... dintr-o sorbire
Când speranţele... te-ncolăcesc.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvinte verzi

Din mierea gândului aştept
cuvinte verzi zâmbind în soare,
cuvinte -pete de culuoare
pe griul vieţii imperfect,
cuvinte verzi cu spicul drept.

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde şi albastru
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!