Hora dintre râuri
În hore văile-s nebune
și-o pantă zace între schele
că dansul nostru-ncet apune
cu razele lui printre ele
În pasul meu călcâiul rabdă
scântei ce-ntunecă amurgul
chitarele lungi sar din coardă
și-n tropote răsare murgul
Îmi cuprindeai șoldul c-o mână
brâul din portul meu tăcea
și-un nod de limba lui română
abia dacă se mai ținea
Făclii din veștede nuiele
aprind în torțele lor duhul
să-mprăștie în oase piele
și în cenușa mea tot plumbul
Stânca în mine se-odihnește
și piatra în inimă-i crapă
rămâi și-n marea ta vâslește
căci râul meu e-n altă apă
poezie de Diana Adriana Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre râuri
- poezii despre tăcere
- poezii despre stânci
- poezii despre porturi
- poezii despre plumb
- poezii despre dans
- poezii despre chitară
- poezii despre cenușă
- poezii despre apă
Citate similare
Lira de foc
Din fiecare coardă deasă
cu un picior mai lung de-un drum
se-ntorc și pleacă de acasă
flăcări înot spre un alt scrum
Plutesc vâslind adânc din liră
ca niște bărci cu braț de pin
și în privirea mea se miră
același chip de om străin
Nu doar îmi cântă în grimasă
și-o face-apoi tulpină-n flori
îmi ia și chipul de pe față
cu tot cu ploaie și cu nori
Un singur zeu și-o-ntreagă oaste
își strâmbă către mine zborul
iar metronomul care bate
își urlă-n pieptul meu tot corul
Fiică de harpă ești și-n strofă
întâiul meu din urmă cânt
și-n litera din vechea slovă
tu-mi ești și ultimul cuvânt
poezie de Diana Adriana Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre foc
- poezii despre înot
- poezii despre zbor
- poezii despre poezie
- poezii despre ploaie
- poezii despre picioare
- poezii despre nori
- poezii despre muzică
- poezii despre flori
Flautul lui Pan
Stăm munți printre păduri și rece
în coastă lemnul e bătrân
cântă și luna își petrece
pe după brâul său păgân
În piatra deasă muza tace
și-o umbră cade peste văi
e creasta muntelui ce zace
pământ peste străbunii săi
Urechea-i strânge din timpane
și-o ciocârlie-i bate-n geam
unde te duci tu iară, Pane
cu glasul tău cântând în ram?
Ogorul îți e lac de-a-notul
și tot codrul îți cântă-n lemn
dar mâna ta își mută cotul
când brațul meu îi face semn
Striga muza și-n valea sacră
blestemul se cutremura
că-n scorbura din frunza seacă
stejarul se înfumura
Focul i se-nteți-n coroane
un cântec duce roșcovan
și astăzi printre reci cotloane
moină în flautul lui Pan
poezie de Diana Adriana Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre văi, poezii despre păduri, poezii despre munți, poezii despre lemn, poezii despre timp, poezii despre stejari sau poezii despre prezent
Ploaia de stele
Cad nopți în picături curbate
ferestrele-n lună apun
se sparg și piatra mi se zbate
iar ceru-n tine este brun
Mă plimb cu norul și în gleznă
aștern o ceață-n albul pielii
mireasă să îmi fiu și beznă
în pasul ce apune serii
Cobor în pleoapa ta și-mi pare
că îmi visează stâng piciorul
și-adorm în leagăn felinare
ce trag în cântece oblonul
Aveam ochi în priviri și-o sferă
ne mai înconjura minutul
căci azi doar ziua mai diferă
și trage peste noi tot lutul
Rămâi și încă îmi mai spune
ceva din pomul înverzit
din creanga lui și din alune
din ce-ai iubit și-ai auzit
Rămâi încă și îmi șoptește
dintr-o veche scrisoare arsă
un ciob din sticla ce plutește
pe foaia mărilor întoarsă
poezie de Diana Adriana Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre visare, poezii despre verde, poezii despre stele căzătoare, poezii despre seară, poezii despre scrisori, poezii despre plimbare, Ne poți propune o poezie de dragoste? sau Ai o scrisoare de dragoste frumoasă?
În Limba Română
În limba română a sculptat Brâncuși,
Și și-a vărsat tot dorul Eminescu,
A plans pe corzile viorii, a lui Enescu arcuș,
În limba română a pus viață-n pânze, Grigorescu.
În limba română cântă așa duios privighetoarea,
Și tot în limba noastră toți stejarii povestesc,
În limba română strălucește-n razele de soare marea,
În limba română toate florile iubesc.
În limba română lumea este mai frumoasă,
Și tot în limba noastră rugile se înalță către stele,
Limba română pentru mine e "Acasă"
Limba română, limba visurilor mele.
poezie de Marius Alexandru (9 august 2021)
Adăugat de Marius Alexandru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vioară, poezii despre stele, poezii despre sculptură, poezii despre privighetori, poezii despre limba română sau poezii despre limba maternă
Limba română
Limba română este patria mea
A zis poetul demult cândva.
Limba română e sufletul meu
Zic acuma cu mândrie eu!
Limba română e dor nemuritor
A zis pământul pe care trăiește al meu popor.
Limba română este a doua mamă a mea
A zis un copil cu ochi ca de stea.
Limba română e dulce și frumoasă
A zis un bătrân care stătea singur la un colț de masă.
Limba română e tot ce v-am dat eu mai sfânt.
A zis domnul cu glasul lui curat și blând.
poezie de Vladimir Potlog (29 august 2020)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viață, poezii despre suflet, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre patrie, poezii despre mândrie sau poezii despre mamă
Geamăn în zodie de apă
Din doi în doi arată ora
că ceasurile-s fără rost
și ceața deasă arde-n prora
ochilor mei făr' adăpost
Geamăn mi-e sufletul în tine
și-o cifră de inimă pară
îmi bate când în piept mă ține
și mă-nglodește câte-o seară
Trec zodii de aer și apă
aripa înoată în noroi
și-n pana ei încă se-adapă
rocile azvârlite-n noi
Scântei în ziduri se ridică
în pielea albă nu mai curge
nici roua din care mai pică
ploaia cu piatra ei în sânge
poezie de Diana Adriana Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sânge, poezii despre rouă, poezii despre roci sau poezii despre ore
El era cuvintele mele, respirația mea, singurul meu vis neîmplinit, marea mea cu buze sărate și răsărituri care se zbat piele pe piele.
Era cartea mea preferată, vocea lui era tot ceea ce voiam să aud, cuvintele lui erau citatele mele preferate și ochii săi verzi erau orizontul meu.
Mihai Diana în "MALIK." - Wattpad, 34 (22 iunie 2019)
Adăugat de Mihai Diana
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre voce, citate despre visare, citate despre verde, citate despre ochi, citate despre cărți sau citate despre cuvinte
Cântec străin
Aripi ridate, vechi papirus
brazdă deschisă, drumuri noi
cuprinde-n floarea ta de cactus
stiloul smuls azi din cocori
Mai scrie-n seara ta o muză
din cântecele care-apun
să-ntinerească-n a ta buză
și glasul meu cel mai bătrân
Cuvinte croșetate-n ghemuri
să mă deșire-n cifre pare
să știi doară că-n alte vremuri
erai puținul meu cel mare
Să te adun din ceruri smulse
frânturi întregi s-adun în coaste
să te desprind din somnuri duse
cenușa mea-n carne și oase
poezie de Diana Adriana Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre superlative, poezii despre cuvinte, poezii despre bătrânețe sau poezii despre aripi
Patimile lui Iisus
Hulit din case și din veacuri
cu mâna dreaptă-și sprijinea
un trup și două dintre vreascuri
în care-abia se mai ținea
Cu fluviul roș urcă pe cruce
să-nece-n palme câte-un cui
ce se scufundă și se duce
rugină-n josul cerului
Cheaguri de stâncă-avea în sânge
rana nu i se mai scurgea
că a-mpietrit și iarăși plânge
din trupul Său și Dunărea
Rămas cu-n nor adânc în pleoapă
alunecându-I dintr-o geană
din chipul Său senin mai crapă
o ploaie rece și-o coroană
poezie de Diana Adriana Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plâns, poezii despre mâini, poezii despre fluvii, poezii despre crucificare, poezii despre cruce sau poezii despre creștinism
Cafea cu nesaț
Se-alintă și se-nalță ceruri
în trupurile noastre două
să nu știu dacă-n vechi peneluri
un curcubeu încă mai plouă
În sânul nopții o beznă crește
și ora-și alăptează zațul
albă e clipa când își duce
cafeaua mea întreg nesațul
De-i luciu stins sau de e rază
în părul tău și iarba crește
să nu știu dacă la amiază
un rând abia se mai zărește
Cuvintele îmi cer a spune
ceva din șuierul ce bate
din ce răsare și-mi apune
doar vântul parcă se mai zbate
Un plop se clatină și zborul
întinde brațul lui mărunt
și-mprăștie până și norul
să nu știu dacă l-a durut
poezie de Diana Adriana Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cafea, poezii despre vânt, poezii despre păr, poezii despre noapte sau poezii despre miezul zilei
Plouă
Plouă.
Abia de mai simt,
abia de mai văd
ploaia.
Plouă.
Și-o oboseală necruțătoare
tot mai mult mă cuprinde.
Ploaia de tine,
oboseala la gândul tău,
tristețea din mine,
mă face să nu mai simt
ploaia de afară.
Plouă în mine
și mă întreb în gând
cum de nu mă inund?
Și plouă,
și-n mine, și-afară
și mă-ntreb în sinea mea
dac-o să am o arcă
pentru sufletul meu?
Și cine va fi un alt NOE
cu o altă arcă,
în care să intre
și corabia mea?
Stătuse
Ș- a nceput din nou.
Cât o să plouă?
Încerc să mai simt
Somnul din mine,
pe care ploaia mi-l aducea.
Plouă. Ce bine!
poezie de Daniela Achim Harabagiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre gânduri, poezii despre tristețe, poezii despre somn sau poezii despre marină
Soarele ce nu apune
Dintr-o străină depărtare
cu ierni mărunte și fiori
din prafuri netezite-n sare
rămâi și nu te mai cobori
Credeam că-n pânze de mătase
ai așternut un scrum cărunt
iar dedesubt un drum de oase
ai așternut și încă sunt
Îmi scutur pielea iar și voalul
în pragul tău de ieri trecut
să-mi pui în floarea ta și anul
și crinul care a-nceput
Chipul mi-e rece și-o secundă
trece în goană printre noi
doar vântul și-o petală scundă
mai numără din doi în doi
Și-mi pare rău că timpul doare
și nu apuc ca să-ți mai spun
că-n ochii tăi ziua nu are
ore care vreodată-apun
poezie de Diana Adriana Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trecut, poezii despre secunde, poezii despre păr cărunt, poezii despre ochi sau poezii despre iarnă
Așteaptă-mă o clipă
Din cerul plumbuit, a început să cearnă,
Stropi mici, prea umiliți, de astă primăvară,
Încerc să mă grăbesc, să nu mă pierd pe sine,
Iubitul mea din vis, din noaptea mea subțire.
Pe părul meu puțin, cad picături de ploaie,
Le simt cum se preling pe șira-mi călătoare,
Am bluza mult udată, arăt, cam cum o fi,
Tot trupul îmi e apă, din mine, focuri vii.
De-ai vrea și de-ai să poți, așteaptă-mă o clipă,
Iar voi promite tot, de teamă și în pripă,
De teamă să nu pleci în mână doar c-o floare
E visul meu din nopți, pe visul meu cu soare.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre început, poezii despre promisiuni, poezii despre primăvară, poezii despre iubire sau poezii despre frică
Foc în jurul taberei
În jurul flăcărilor nude
scânteile se-adună-n hore
să cânte-n vreascurile crude
lemn din oceanele sonore
Au scuturat întreg nisipul
de nopți albastre și de praf
de răsăritul de pe chipul
unui flaut fără taraf
Sufla și vântul în ureche
din pieptul brizelor bătrâne
un cântec ce ține de veghe
și un solfegiu-ntre țărâne
Trosnesc copacii și se-agață
de nota ultimului glas
să ardă-n rugul meu de gheață
doi timpi în care-am mai rămas
În piept îmi urlă sadic vântul
și ciocârlia-n tei se-adapă
iar literele-și șterg cuvântul
că-n mine mările n-au apă
poezie de Diana Adriana Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre urechi, poezii despre tei, poezii despre sadism, poezii despre ocean, poezii despre nuditate sau poezii despre nisip
Limba mea
Limba mea e-o limbă sfântă
Ea îmi este căpătâiul!
Bucuria - când îmi cântă
Gungurit de prunc - întâiul...
Când mă ninge, când mă plouă
Și-n dureri n-am o zi bună,
Când mă frânge doru-n două
Tac în limba mea străbună...
Când mă ard cuvinte-n strune
Acordându-mă-n furtună,
Torc din doinele străbune
Plâns în limba mea română.
Și când rănile îmi sânger
Roșul macilor în grâne,
Cântul meu e zbor de înger
Limba mea e rugăciune...
De tăcerea m-o răpune
Și cuvântul mi l-o frânge,
Din baladele străbune
Miorița mă va plânge.
Însă... somnul mi-e veghere,
Sub Luceafăr l-oi începe.
Limba mea va fi tăcere
Dar cu toți o vor pricepe!
poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre roșu sau poezii despre religie
Țara e în noi
Țara este locul unde dorul devine cântec
și lacrima vers de poezie.
Țara e locul unde soarele e zâmbet
și râsetul divină armonie.
Țara e-n susur de izvoare,
și-n cumpăna de la fântână,
Țara e-n glas de privighetoare,
Țara e limba mea, limba româna.
Țara e-n brazii din munți,
Țara e-n falnicii stejari,
E-n sudoarea pe-obositele frunți
Țara e-n oamenii ei buni și mari.
Țara e-n fluier de cioban
și-n turmele de oi,
Țara e-n tine și-n mine,
Țara e săpată adânc în noi.
Țara e-n dealuri și văi,
e grădina cea mai minunată,
Țara e-n fete frumoase și-n flăcăi,
Țara e eternă, nu moare niciodată.
poezie de Marius Alexandru (1 ianuarie 2023)
Adăugat de Marius Alexandru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre țări, poezii despre zâmbet, poezii despre versuri sau poezii despre râs
Epitaf șefului meu
Aici zace șeful meu
Și-n stomacul lui sunt eu.
distih de Grigore Lupescu din Epigrame pentru eternitate (1980)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre șefi
Simfonia sufletului meu
Îți port în mine binecuvântarea,
În suflet îmi răsună simfonia,
În fiecare zi se aprinde zarea
Și a înflorit în mine bucuria.
De-aș ști să cânt, aș lua un flaut
Și ți-aș cânta de dragoste și dor,
În fiecare mărunțiș al vieții să te caut
Și-n limpezimea apei, la izvor.
Te văd din nou cu ochii minții,
Îmi fac pumnal din dorul meu de ducă,
În timp ce trag de viața mea cu dinții,
Să ies din trup, ca o nălucă.
Dar voi veni pe fir de primăvară
Din iarna rece a sufletului meu,
În calea ta mă simt ușoară
De tot ce am urât în traiul meu.
poezie de Lusiana Drăgușin (12 aprilie 2013)
Adăugat de Lusiana Drăgușin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre dor sau poezii despre trup și suflet
Poate-atunci...
Să rup din toate stelele îmi vine
Și să le pun apoi în trupul meu
Că poate-așa voi străluci mai bine
Și mi-i băga în seama, Dumnezeu.
Să-mi pun o stea în fiecare mână
Și-n fiecare ochi să-mi pun o stea
Și trupul meu cu stele să rămână
Că poate, Doamne-atunci mă vei vedea.
Mă vor sui în ceruri printre ele
Vor lumina cu toate-n trupul meu
Și de voi plânge, lacrimile mele
Ți-or străluci pe față, Dumnezeu...
Și de-am să mor mă vei băga în seamă,
Voi fi și eu în ceruri cum e-o stea,
Vei ști că eu sunt cea care Te cheamă
Și-o lacrimă am fost pe fața Ta...
poezie de Adriana Cristea (10 iunie 2003)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre moarte sau poezii despre Dumnezeu
Etern
Marea mea iubire, enormul meu calvar,
Veșnicul aliat, eternul adversar,
Tandrul meu iubit, temutul meu barbar,
Superbul vis frumos, groznicul meu coșmar.
Marea mea iubire, enorma mea povară,
O zi rece de iarnă, o zi de primăvară,
Cea mai dulce ființă și cea mai amară,
Mă vindeci de tristețe, tot tu o faci să doară.
Marea mea iubire, enormul meu chin,
O lavă fumegândă, un pârâu cristalin.
Marea mea iubire, enormul meu infern,
Se spulberă-n zori visul dar tu rămâi ETERN.
poezie de Denisa-Maria Ilie din Vocile Eutherpei
Adăugat de Denisa-Maria Ilie
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iad sau poezii despre frumusețe