Poem de urgenţă... naţională!

sunt cu nervii la pămant si tensiunea la cer
am draci si-i pastrez pentru ca sunt eficienti
ei nu lasa nici un task neterminat
ei nu lasa pe nimeni in viata
mai mult de o saptamana doua trei cinci
fix cand apare fericirea tu crapi
sau daca nu, crapa ea de ciuda
ca a venit prea tarziu sau prea devreme,
nu stiu, s-a incurcat in fusul orar,
dar ce mai conteaza atata vreme cat
esti sigur ca ai tras lozul si vrei
sa castigi si tu ceva o vacanta
in rai sau in iad este la fel de cald
dar in primul exista aer conditionat
de iubirea neconditionata
in al doilea focul arde etern
si ploaia este doar o conditie necesara
spalarii creierului aproapelui

***

aseară mi-ai spus ca-s frumoasa
dar asta nu rezolva problema incendiilor
stiu vina este un sentiment colectiv
si cu totii iubim normele de siguranta
dar ce ne facem cand in inima noastra
nu mai exista nicio iesire?!

poezie de Mirela Lungu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vorbe

Ti-aduci aminte cand mi-ai spus ca sunt frumoasa
Si-aveam in par flori de cires?
Mi-ai spus ca-s blanda si duioasa,
In schimb ti-am spus ca n-ai sa ma mai vezi.

Si mi-ai spus ca sunt lumina
Ca sunt a cerurilor astru.
Mi-ai spus ca-s dulce amandina.
Ti-am spus dorull maiastru.

Si mi-ai spus ca-s roza floare
Ca sunt frunzele si cerul.
Mi-ai spus ca-s razele de soare.
Ti-am spus ca eu doresc eternul.

Si mi-ai spus ca iti sunt draga
Ca sunt anii vietii tale.
Mi-ai spus ca-s insolita arta.
Ti-am spus visele amar.

Si mi-ai spus ca ma iubesti,
Ca-ti sunt ochii, inima si gura.
Mi-ai spus ca pentru mine traiesti.
Ti-am spus ca rece e caldura.

Ti-aduci aminte cand mi-ai spus ca sunt frumoasa
Si-aveam in par flori de cires?
Ti-am spus atunci ca iubirea lasa
In inima rani adanci si reci.

Si ti-am spus ca tu mi-ai spus
Cuvinte marete si aparte,
Dar n-ai facut nimic in schimb.
Cuvinte mari, fapte deoparte.

poezie de Cristina Vâlcu (14 mai 2015)
Adăugat de Priscilla
Comentează! | Votează! | Copiază!

Indiferenta...

Cum sa privesc in ochii tai, pradati de un fior ce trece?
Si cum s-ascult tacerea lor cand ma privesc atat de rece...
Cat sa pasesc in urma ta, cand tu mereu te-ndepartezi?
Si oare cum sa cred in noi, cand tu nu crezi...

Dar cum sa plang la pieptul tau cand sunt doar singura si trista
Si tu ai vrea sa sper, mereu ce nu exista
Cum sa pastrez in sinea mea atatea rani ce urme lasa
Cand tu te-afunzi in viata grea si nici nu-ti pasa...

Cat sa astept sa ma iubesti si sa tot iert greseli ce vin
Cand tu mereu te ratacesti lasandu-mi dulce chin
Si cum sa-nvat sa mai zambesc cand au ramas la tine toate
Tu ai plecat pe drumul tau... si le-ai facut uitate

Dar astazi toate sunt trecute si focul meu domol s-a stins
Cum am putut cu-atatea lacrimi sa-l tin aprins?
Si tu oftezi in sinea ta caci nu mai sunt sa te ador
Decat sa ma-njosesc din nou... mai bine mor...
De ce ma lasi in visul greu? m-ai intrebat candva in soapte
Caci nu mai esti in drumul meu cand eu merg mai departe!

poezie de Andreea Palasescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru cea care imi va fi

Viata in familie este ca un dans
Daca esti la prima incercare
Esti timid, incerci primul avans
Dar poti fi si respins si asta doare.

Am visat la o nunta ca in povesti
Si la familie de cand jucam ascunsa
E greu sa pierzi chiar tot ce iti doresti
Si sa o lasi desi o vrei pe dansa.

Acum sunt singur singurel, dar nu si trist
Toti v-ati facut pareri absurde si sunt reci
Si stiu ca asta este si nu o sa insist
Eu o sa fiu cuo sa fiu iar tu o sa petreci.

Nu stiu a fi romantic dar sa nu-ti pese
Si nici nu stiu a face un avans
Asculta tu ce-mi esti aleasa din cercul de mirese
Imi acorzi acest dans?

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Apare iar

Apare iar in viata mea,
E mai frumoasa ca oricand,
Si daca stiu ca n-am s-o iert,
De ce o am mereu in gand?

E mai inalta, recunosc,
Si paru-l are-un pic mai mare,
Dar inca simt ca n-o cunosc,
Sa fie ea aceeasi oare?

Zambetul ei sa fie fals?
Iubirea sa fi fost o gluma,
Ori ma iubeste in secret,
Si mama ei asa o-ndruma...

Sunt eu mai mic, si asta este?
Motivul tristei despartiri,
Iubirea sta pe centimetri,
Sau se cladeste prin trairi?

Astept, privesc, si iar astept,
Sa inteleg macar un gram,
Din tot ce ni s-a intamplat,
O explicatie sa am.

Azi am trecut pe langa dansa,
Eu i-am zambit, ea mi-a zambit,
Eu am simtit un dor puternic,
Dar oare ea ce a simtit?

Nu as ierta o despartire
Fara motiv, fara cuvant,
Si totusi aceasta iubire
N-o pot lasa sa piara-n vant.

Apare iar in viata mea,
E mai frumoasa ca oricand,
Si daca stiu ca n-am s-o iert,
De ce o am mereu in gand?

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lacrima de roua

Nu stiu cand vantul
m-a atins cu mangaierea lui…
Nu stiu cand tu,
steaua mea cazatoare,
ti-ai lasat culoarea
in sufletul meu.
Nu stiu cand merele domnesti
si-au copt aroma pe buzele mele
iar tu ai cules-o
ca o himera ratacitoare.

Nu stiu de esti rasarit sau apus,
sarut sau durere,
necuvant sau iubire,
tacere au adevar.
…dar stiu
ca ma cauti
in fiecare dintre cerurile tale
atat de inalte
incat ceilalti nu pot intelege
ca DOAR NOI
putem visa acolo...
…dar stiu
ca soarele se aprinde
pentru ca intunericul din noi
sa devina mirarea primului sarut,
pentru ca verdele frunzelor
sa se raspfranga in apa ochilor tai,
pentru ca nespusele inca vorbe
sa atinga infinitul.

Nu stiu daca esti azi sau ieri…
Sau MAINE… care inseamna mereu
prezenta ta ce ma simte
ca pe o lacrima de roua
pe buzele
unui trandafir alb.

poezie de Lelia Mossora
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce sa-ti spun?

Ce sa-ti spun acum la ceas de seara
Cand inima nu vrea sa m-asculte,
Am intrebat-o de ce plange si-i amara,
De ce suspina si aré dureri oculte

Ce sa-ti spun cand pasii opriti la gara,
Isi lasa urmele in atata pribegie,
De parca iubirea mea de-o vara
E uitata pe un geam in alta galaxie,

Ce sa-ti spun cand ninge-n suflet
Si totu-i alb si zapada-i argintie
Nu esti aici si n-am astampar
Si rabdarea mea nu aré garantie

Ce sa-ti spun cand ma ia plansul
Si dorul de tine ma altereaza,
Ma intreb pe unde mi-o fi rasul
De ce drumul si-l scurteaza

Ce sa-ti spun cand esti departe
Si nici surasul nu te mai coboara,
De imbratisari daca ai parte
Stii ca inima mea ma omoara?

Iti spun doar, ca iubirea e o fraza,
Ce am ingramadit-o pe hartie
Ca pentru mine nimic nu conteaza
Decat tu si eu intr-o alta armonie.

poezie de Amelia Florentina Glava
Adăugat de AMelia
Comentează! | Votează! | Copiază!

De la vecinul meu din iad

Mi-ai fost vecin şi cumsecade
Nu ne-am certat, nu ne-am urat.
Mi-ai fost prieten ca un frate..
De ce n-ai spus ca sunt pierdut?

Aveam incredere in tine
Si nu stiu alti vecini la fel..
Stiai de Dumnezeu prea bine.
De ce n-ai spus nimic de El?

Vecine bun, vecine draga
O vorba de mi-ai fi spus
Ce fericit as fi in slava
Si cum ti-as multumi de sus!

Dar vai, stateam pe-aceeasi strada
Si ma stiai ca-s pacatos
Stiai ca n-aveam mantuire
Si din pedeapsa nu m-ai scos!

Cand te chemam la bautura
Spuneai ca esti prea ocupat.
De ce n-ai spus atunci in fata
Ca ce faceam era pacat?

Iar cand veneam tarziu acasa
Dadeai din cap cand ma vedeai..
Puteam sa strig, sa cant, sa urlu,
Tu tot nimica nu ziceai...

Si ma gandeam.... vecin ca tine
In toata lumea nu gasesc..
E bun, simpatiic, nu se cearta,
Cu-asa vecin, sa tot traiesc.

Ai vrut sa fii doar cumsecade,
Doar respectat si bun crestin.
Dar tu mergeai pe calea dreapta,
Iar eu... pe drumul de venin.

Nimic acum nu mai pot face..
Primesc pedeapsa mea in iad
Dar nu uita ca sunt aicea,
Ca m-ai lasat mereu sa cad.

Spune de-acum la toti sa stie
Că esti iertat şi mantuit..
Să nu mai faci cum mi-ai facut mie,
S-ascunzi că eşti un pocait!

poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu stiu

Nu stiu cine esti, de ce te iubesc
Ma-ntreb esti vis sau dorinta
Nu stiu, poate ma lamuresc
Rasfoind prin pagini de revista.

Nu stiu cine a inventat iubirea
Era un zeu, un nebun, ori eu,
S-asterne dorul si amintirea
Ne aduna intotdeauna mereu.

Stiu ca Luna ma lasa sa visez,
Escorta-i cer o stea sa-mi dea
Si daca cumva nu te-ntalnesc
Pe cer ramai tu, steaua mea.

Eu stiu ca esti, ca te iubesc
Si de nu ai fi, te-as inventa
Pamantul tot sa-l rascolesc
Iubindu-te cum te-am iubit candva.

poezie de Amelia Florentina Glava
Adăugat de AMelia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din lacrimi

Of! ce greseala ai facut,
Ai luat in gluma visul care
L-am construit cu-asa dorinta,
Din lacrimi de la fiecare...

Cum ai putut sa stingi lumina,
Eu drumul cum sa-l mai gasesc?
Nici nu mi-ai spus a cui e vina,
Spre ce directii sa pasesc?

Sa te mai caut ce rost are?
Increderea e la pamant,
Tu m-ai mintit, si-ai pus in gluma
Iubirea ta sub juramant...

Caut in suflet o greseala,
Sa vad poate-s de vina eu,
Dar am pornit asa frumos,
Sa vad ceva imi este greu...

Erai asa de bucuroasa
Cand mama ta a acceptat,
"-E prima data cand ma lasa,
Din toti tu esti primul baiat."

Asa mi-ai spus si bucuroasa,
In brate m-ai cuprins si stiu,
Ca de-ai dori sa ma strangi iara,
Din nou cu tine-as vrea sa fiu...

Asa frumos, visul acesta
Mi-e ca o mangaiere-n gand,
Se intreaba pana si parintii
De ce eu ma trezesc plangand.

E acest dor ce ma framanta,
Nu stiu de ce este asa,
In noapte amintirea canta,
Dar ziua-mi fura linistea...

Of! ce greseala ai facut,
Ai luat in gluma visul care
L-am construit cu-asa dorinta,
Din lacrimi de la fiecare...

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acolo de unde nimeni nu se intoarce

cand toti sunt fericiti si eu sunt melancolic,
cand toti au placerea, in lume sa traiasca,
cand toti se iubesc si pe mine ma ignora,
atunci mi se vad pasii, lenti, nefericiti
as vrea sa plec din lumea asta, trista, mohorata,
sa nu mai stiu de nimeni dar sa mor fericit,
sa ma ingropati fara mila in groapa cea adanca,
sa plec din lumea in care nimeni nu m-a iubit,
caci moartea este vie, s-am sa traiesc etern,
etern in natura, in campul inverzit
am sa plutesc in aer precum o porumbita,
atunci in acea clipa am sa fiu fericit,
dar sunt un muribund, neiubit de nimeni,
nimeni nu ma poarta macar in al sau gand,
cand frunze ingalbenite, se vor asterne peste mine,
nimeni nu va veni la al meu mormant,
dar sunt nevoit sa traiesc nefericit,
nezambind nicicand fiind mohorat,
as vrea sa plec acolo de unde nimeni nu se intoarce,
caci sunt un biet baiat cu chipul prea urat

poezie de Boros Otto
Adăugat de Boros Otto
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ceva ca rugaciunea

Nu stiu ce am,
Ca nu dorm cand dorm
Nu stiu ce am,
Ca nu sunt treaz,
Cand stau de veghe.

Nu stiu ce am,
Ca nu ajung nicaieri,
Cand merg.

Nu stiu ce am,
Ca stand pe loc
Sunt, hat , departe.

Doamne, din ce fel de huma
M-ai luat in palmele tale calde
Si cu ce fel de saliva
Ai amestecat si-ai framantat huma-mi?

De nu stiu ce am
Ca exist,
Nu stiu ce am
Ca nu mai am nimic,
Decat pe tine.

poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Enache Andreia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cearta la miezul noptii

Nu inteleg ce e cu tine,
Desi imi juri ca ma iubesti,
Si-mi spui ca totul va fi bine,
In permanenta ma ranesti.

Eu stiu ce simt, dar stiu ca totul
E doar un vis ce l-am creat,
Cand ma uitam pierdut spre stele,
De dragoste cand eram beat...

Dar tu ce simti iubire oare?
Caci mai mereu asa raman,
Plangand sub semn de intrebare,
Cu frica mai mereu in san.

Ne despartim sau mai ramanem?
Tu ma iubesti sau nici nu stii?
Caci dupa asa multe certuri,
E greu sa cred c-a mea vei fi.

Vreau doar sa vezi cat tin la tine,
Iubirea mea nu e in gluma,
Dar fericirea si tristetea
N-or sa se-mpace intr-o suma.

Eu inteleg ce e cu mine,
Dar ce-i cu tine intelegi?
De-ar fi sa fie alt baiat
Pe care oare-ai sa alegi?

Stiu ca esti mica, inteleg,
Dar dragostea nu-si stie ceasul,
Ea te-a ales, eu te aleg,
Si-ti sunt alaturi la tot pasul...

Vreau sa uitam aceasta cearta,
Eu te iubesc enorm si jur,
De inca n-am inima ta,
N-o sa ma las pan' nu ti-o fur!

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suflet gol

Nu stiu cum s-a intamplat
Timpul de ne-a furat
Tot ce aveam, nici macar n-a intrebat
Caci atunci cand m-atingi
Parca nu esti aici
Si mi-e greu
Prea usor te-ai schimbat
Poate te-am sufocat
Poate n-am spus ce voiai sa auzi
Dar nu pot sa-nteleg
Acum chiar nu mai stiu cine esti.

Chiar nu vezi ca eu sufar din nou
Doar sa adorm langa sufletul tau
Caci eu mor zi de zi cand nu esti
Nici nu-ti pasa daca ma mai gasesti.

Totul e gol, cand nu esti
Iar eu ma sting stiind ca nu ma iubesti
Eu am gresit cu noi doi
Si lacrimi nu te mai aduc inapoi,
Iar viata mea, a ajuns
Doar un loc unde vise-am ascuns.

Nu vreau sa-ti mai explic
Nu vreau sa-mi spui nimic
N-am sa mai plang,
E deja mult prea mult
Visele am sa-mi strang
Si am sa mi le-arunc
Printre nori.

Chiar nu vezi ca eu sufar din nou
Doar sa adorm langa sufletul tau
Caci eu mor zi de zi cand nu esti
Nici nu-ti pasa daca ma mai gasesti.

Totul e gol, cand nu esti
Iar eu ma sting stiind ca nu ma iubesti
Eu am gresit cu noi doi
Si lacrimi nu te mai aduc inapoi,
Iar viata mea, a ajuns
Doar un loc unde vise-am ascuns.

Totul e gol, cand nu esti
Iar eu ma sting stiind ca nu ma iubesti
Eu am gresit cu noi doi
Si lacrimi nu te mai aduc inapoi,
Iar viata mea, a ajuns
Doar un loc unde vise-am ascuns.

cântec, versuri de Natalia Barbu (2009)
Adăugat de Margineanu Victoria
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sa poti iubi

De am gresit vreodata, astazi imi cer iertare.
Sunt om ca orisicine. Sa n-aveti suparare.
Daca-a iubi e-o vina, atunci sunt vinovat.
Vreau viata mai frumoasa. Nu cred ca-i un pacat.

Sunt mic, dar stiu prea bine ca pot sa fac ceva
Ca tot ce-ncepe astazi sa fie altcumva,
Vreau mai mult soare-n viata si zile mai senine
Sa n-aveti suparare, de vreau in lume bine.

Si cine poate spune ca n-a gresit vreodata?
Ca n-a spus TE IUBESC la nimeni, niciodata?
Ca lacrima fierbinte nu i-a brazdat obrazul?
Sa n-aveti suparare, azi vom schimba macazul!

Am cunoscut amarul, stiu ce-i singuratatea!
Am cunoscut iubirea, stiu ce e nedreptatea!
Dar voi care ca mine, in viata-ati patimit
Sa n-aveti suparare, e-o cinste c-ati iubit!

E-un lucru mare-n viata sa daruiesti iubire,
Sa poti da la oricine putina fericire.
Si de vor zice unii ca a iubi-i-pacat
Sa n-aveti suparare, pacatul e iertat!

Iar daca toate-acestea n-ati cunoscut nicicand,
Daca-a-iubi, in viata, n-a fost macar un gand,
Si de traiti cu gandul ca-n viata nu-i dreptate,
Sa n-aveti suparare, e vreme pentru toate!

poezie de Florin Dudău (11 iulie 2001)
Adăugat de Florin Dudău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cat oare?

Am oare prea multi ani sa mai fiu visator?
Nu mai sper in iubiri ce tin la infinit,
Am cautat o fata si nu imi e usor,
S-accept ca niciodata nimic n-am izbavit.

As vrea sa simt ca viata este mai mult de-atat,
Toti cei din jurul meu sunt prinsi in realitate,
Eu doar o folosesc, mai mult mi-ar sta in gat,
Si noaptea-n al meu vis, mi le-mplinesc pe toate.

Ori am citit prea multe, ori poate prea putine,
Dar tot ce e in jur, gunoi intins pe sange,
Nu pot sa ma simt parte acestei lumi straine,
Adesea cer mai mult pana si de la mine.

Vreau femeia din vis, nu vreau o impostoare,
Curata, iubitoare, un partener pe viata,
Nu mai vreau trecatori ce se sterg pe picioare,
Ori este ea ori ba... Atat! nu mai fac fata.

Mereu am fost mintit, mereu si inselat,
Acum cica regreta, asa o fi dar lasa,
Nu caut impacare, nu vreau ce am lasat,
Un suflet nou si bland as vrea sa am in casa.

Sa stiu ca ochii ei ma cauta pe mine,
Nu vreau sa fiu optiune, mai bine ma lipsesc,
A trecut ceva vreme, sunt singur dar sunt bine,
Insa cat voi mai fi, de n-am sa mai iubesc?

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jumatatea

Nu este alta pentru mine,
La toate le voi spune nu,
Caci stii si tu, si-o stii prea bine!
Ca jumatatea mea esti tu.

Nu imi doresc ceva mai mult,
Sunt multumit sa stiu ca esti,
Sa stau cu orele s-ascult
Tot ce doresti sa-mi povestesti.

Ma joci cu vorba uneori,
Stiu ce simt eu, dar ce simti tu?
Tu imi dai viata, ma omori,
Ma faci sa cred... dar poate nu.

E trist sa vezi ca dintr-o parte
Curge iubirea ca izvorul,
Cealalta-i rece si desparte
Tot ce-am zidit si -asterne dorul...

Si -i trist sa stiu c-o sa-mi spui nu,
Si s-o accept e tare greu,
Stii, jumatatea mea esti tu,
Dar jumatatea ta sunt eu?

poezie de Vlad Bălan (22 mai 2021)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oare e chiar atat de simplu?

Oare e chiar atat de simplu?

E ciudat, sa fi un artist,
Dar sa nu mai poti crea nimic;
Sa fi un poet,
Dar sa nu-ti mai gasesti cuvintele.

E ciudat...Dar, asta simt acum,
Nu mai pot gasi o cale de a lupta,
De a fi cine am fost;
Si in acelasi timp cine am ales eu sa devin.

Sunt nimicuri, care pot deveni un colos;
Timpul si spatiul
Au ajuns sa se rezume, uneori, la prea putin
Iar alteori, sunt exagerate,
Atunci cand sunt masurate cu inima larg deschisa;

Nu pot spune ca e greu,
Dar nici usor nu e,
Cateodata, viata se joaca, se amuza
Te ingroapa, pentru a te reinvia,
Pentru a-ti reda sclipirea ulterioara;

Sti cum e sa simti maturitatea ca pe o nevoie?
Sa-ti doresti sa fi puternica,
Sa nu mai fie sensibilitatea o problema, o boala
Ceva ce trebuie ascuns?

Iar intr-o zi sa constati cu seninatate
Ca esti mai puternica, mai putin naiva,
Mai mult cum vrei sa fi...

Oare e bine asa?
Oare daca nu mai suferi la fel de mult
Inseamna ca esti fericit?

Toata lumea are ceva de spus...
Dar poate daca ar reusi sa pastreze o clipa tacerea,
Ar vorbi putin sentimentele;

Eu i-as aprecia mai mult...
Ador sinceritatea, ador sa traiesc inconjurata
De sentimente, de lucruri simple;

Dar oare e la fel de simplu sa le gasesc,
Sa le am, sa ma bucur de ele?
Oare?

poezie de Alexandra Irimie
Adăugat de Alexandra Irimie
Comentează! | Votează! | Copiază!

In zadar

In zadar ne luptam sa gasim, in zadar,
Al vietii si-al mortii de piatra hotar
Nici noi nu mai stim ce-i bine sau rau,
Urcam in paradis, ne prabusim in hau?

Ce sens are viata, cand n-o intelegi,
Cand esti guvernat de absurde legi
Nici noi nu mai stim, e real este vis,
E drumul spre iad sau spre paradis?

Cautam fericirea cu-atata avant,
Ne-am vinde si fratii pe-o pala de vant
Daca ea ar aduce cat mai curand,
Implinirea ce-o afli doar in mormant.

poezie de Alex Dospian (2004)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zambete

Zambet de floare
De la o stea,
Privesc si ma doare,
Ca nu e a mea.

Zambet din rai,
Din ceruri, de sus,
As vrea sa-i vorbesc,
Dar ce-ar fi de spus?

Zambet din ape,
Curat, minunat,
Sunt oare aproape?
M-am indepartat?

Zambet de foc,
Privesc, sunt in transa,
Pasiune si joc?
Momeala si plasa?

Zambet de gheata,
Nu stiu ce ascunde,
Si ia, si da viata,
Unde-i ascuns oare, unde?

Zambet tacut,
Nu stii ce gandeste,
E oare un scut?
De ce ma opreste?

Zambet puternic,
Privirea si pofta,
As fi un nemernic
De-as profita?

Zambet inchis,
Povara de dus,
Un semn interzis,
Nimic nu-i de spus.

Zambet de lemn,
O fi suparare?
Nu este alt semn,
Ce rol prinde " oare"...

Zambet in vant,
E dat la-ntamplare,
Dar rolu-i e sfant,
Acord, aprobare.

Zambet ironic,
Din buze de inger
Cu aer demonic,
Lovind ca un fulger.

Zambetul trist,
Mistere ascunde,
Intelesul sa-l afli
De unde?

Zambet manie,
Mi-l da mereu mie,
Cand spun vre-o prostie,
Dar iarta mereu.

Zambetul gol,
Nu e fericita,
Si-l da cu un rol,
Sa scape de-un rau...

Zambet din umbra,
Cand simti ca te pierzi,
Cand totul se curma,
Nu stii ce sa crezi...

Zambet furat,
Nu-i zambetul ei,
Dar e din inima ei,
Din cer imprumutat...

Zambetul cald,
O apa de mare,
Ma bucur, ma scald,
Ma joc in culoare...

Zambetul greu,
Cand ar vrea, dar nu poate,
Acolo sunt eu,
Aproape...

Zambet in lacrimi,
Mereu un mister,
Tristeti, bucurii?
Un sfat... cu-i sa-l cer?

Zambet din vina,
Regreta si vrea
Un loc si-o lumina,
In inima ta...

Zambet ascuns,
Cand e fericita,
Iubire-ai de-ajuns,
E infinita...

Zambet de miere,
Cand totu-i pe plac,
Primeste ce cere,
I-as zice, dar tac...

Zambet portita,
Un zambet viclean
De-i pus ca la carte,
Ii merge si-un an.

Zambet marunt,
Timid si retras,
Sa fie el sincer,
ori ma duce de nas?

Zambet de-amor,
Nu-l stiu prea bine,
Nu l-am cunoscut,
O fi inca la tine?

Un zambet ce este?
Nu stiu... mai astept,
Sa le-nvat mai bine,
Dar cat sa astept?

As vrea sa inteleg orice zambet...

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mamica

Te-am cunoscut cand erai mica,
Si n-am crezut ca ai sa-mi fii,
La baietel asa mamica,
Si poate si la alti copiii...

Asa te simt eu de puternic,
Prezenta chiar, desi nu esti,
Si ma consider un nemernic
Ca azi copilul nu ti-l cresti.

Tu lupti acolo pentru el,
Eu lupt aici dar e.. degeaba,
C-asa-i romanul.. mititel,
Si nu-ntelege cum sta treaba.

In tara-i sunt doar cu prezenta,
Ma lupt dar nu stiu pentru ce,
Copilul meu are de toate,
Dar mama lui departe e...

Si astea? sa-i facem o casa,
Eu ma intreb dar pentru ce?
Cand ma priveste parca-mi spune
"Mamica noastra unde e?"

Si parca vad cum casa-i gata,
Si cum in tara merge prost,
El va ramane doar cu tata,
Tu vei pleca unde-ai mai fost...

Ca doar degeaba strigam"hotii!",
Stim drumul tarii unde duce,
Si vom pleca candva cu totii
Lasand o patrie sub cruce...

De asta-ti multumesc iubire,
C-asa un sacrificiu faci,
Si cu speranta de mai bine,
In timpuri triste te impaci.

Nu stiu daca as fi in stare,
Cu mine -as duce un razboi,
Ori sa visez la bunastare,
Ori sa ma-ntorc sa fiu cu voi.

Si daca Dumnezeu exista,
Azi eu in El vreau sa-mi inchid
Speranta ca va fi mai bine,
Si usa casei sa-mi deschid...

Sa te -asteptam in prag... acasa,
Caci tare mult ne-ai mai lipsit,
S-auzi si-o voce mai retrasa:
"-Mamico bine ai venit! "

Te-am cunoscut cand erai mica,
Si n-am crezut ca ai sa-mi fii,
La baietel asa mamica,
Si poate si la alti copiii...
Mai stii...

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!