Ceruleum

sandale maro, unghii albastre -
cât ceruleum
în bătăturile noastre! pietre
semipreţioase... în inelul lugubru
de logodnă voi monta probabil insolent
toată preţiozitatea gratuită
la pungă de hârtie (?!) numai bună
de spart - cu fruntea
la peretele pe care se circulă
în nuanţe de-albastru
sub lovirurile nu foarte pornite
să cutreiere cerul

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soarele-n pungă

dacă aş fi Dumnezeu cu D mare, nu
m-aş leza foarte tare
să mă înjure cât e ziua de lungă creaţii
mei prea lăsaţi
cu ochii în soare – care e într-o pungă

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De mii de ani

cerurile noastre-s albastre
zilele noastre-s albastre
pământurile noastre-s albastre
mările noastre-s albastre
inimile noastre-s albastre
iubirile noastre-s albastre
sângerările
noastre-s albastre albastre...
şi mai
zilele trecute un tânăr de-un alb
astru fără cusur fără ură a fost aruncat
în suliţe (?!) – a condus cu viteză se zice
a fost
ars de moarte bună pe rugul u
nor descarcerări cu totul ne
reuşite: fumurile sale de mare erou
albastre şi ele
acum se ridică la ceruri
pe vârfuri şi îndoite puţin

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Până luni

în vest au anunţat violente furtuni
în rest i-au şcolit pe unii să arunce
în mine cu
pietre semigraţioase extrase din acele inele
antice de logodnă ale puţinelor văduve
în căutare
de uniformă şi cască peste peruci
la măcelul din dormitoare

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tomnaticii

dacă am scris pe maro pe
maro este semn de iubire
este
mirosul nemţesc al şoselei de vis
ce duce la Lovrin, ce duce, ah
este
o familie de oameni sărmani
francezi cândva la Tomnatic

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O prietenă foarte bună

fecioara maria popescu
doamne
cu pruncul abruda în braţe (?!) abia
se mai ţine, vomită
la raţe e totul posibil

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aproape maro

deoarece bănuiesc
că nu-mi vei trimite bezele
o
să plâng ca un prost
în osemintele cele
o
mie şi una de moaşte
de sărutat cu iubire, pe hoaşte călcând
o
nebunie deversată încă
din tinereţe pe doamne cu
o
anumită vârstă aproape, curând
aproape aproape maro

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Batista

cum să tai mâna hoţului
în buzunarul tău
fără să te răneşti cât
de cât foarte bine şi foarte
rău în tăişul batistei?

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Flăcări uşoare

nu degetele sunt
ude nu
privirile-ar fi primele
unghii date cu geluri de suspinare
(?!) - deşi
da, nu voi tolera niciodată
la ud
secvenţe apocaliptice-n care
casa ia foc
iar pompierul
face sex cu o bârnă
în flăcări uşoare

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pantofii de carton

nu poţi să scrii poezie bună decât
cât de cât
eşti pe moarte puţin
(?!) –
una bună se va trage cu tine
de şireturile pantofilor de carton de
unică-nmormântare

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Secunda

dacă nu
ai înţeles de ce
ţi-am tăiat moalele
gâtului
atunci voi sta la aragaz toată viaţa
clătite
întorcând cu o expresie preţioasă (?!) atunci
tu
vei muri iar eu
voi mai exista o secundă
cât
să nu te implici
niciodată
niciunde
de fel

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu poţi să scrii poezie bună decât cât de cât; eşti pe moarte puţin.

aforism de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tusea

o zi ună
să îi dorim şi omului din lună! o zi
ună în care să care sandale în plasa
de pescuit a
steroizi ce l-ar putea pietrifica (?!)
o zi ună
omului cu greutate scăzută
cât o tuse ce nu răsună
în spaţiu
decât ca o stea
pitică albă pe o măsea
în coliziune cu terra! cu
atmosfera - puţin
încordată

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Digestia

domnul care face jogging pe etaj
şi doamna care face chiftele pe-un blat
şi marioneta în salopeta
prăzulie care mătură prin salon
şi firele de păienjeniţe din nas (?!) retezate
cu o forfecuţă de unghii
bine crescute de când pacienţii
între ei şi între
aparţinătorii de-bu-so-laţi
se comportă aproape normal: sparg
numai fiole de enzimă uşoară
în dinţii de rezervă puşi pe noptieră
în vederea unor alte digestii
poate mai grele, poate
inexistente în lumea
bună de acum

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe cerul nopţilor albastre ...

Pe cerul nopţilor albastre
Eu rătăcesc din stea în stea,
Purtând cu mine, printre astre,
Tot dorul care mă durea.
Doar luna mă privea mirată
Şi-n palme tâmpla-mi legăna.
Pe fruntea mea, de gând brăzdată,
Cu-al ei sărut mă alina.
Şi cum stăteam a dezmierdare,
Pe Calea Laptelui sclipea
O stea cu-aripi strălucitoare,
Care cu ochiul îmi făcea
Şi-am priceput că-i steaua mea...
Pe cerul nopţilor albastre
Nu mai alerg din stea în stea
Purtând cu mine, printre astre,
Tot dorul care mă durea,
Căci toate drumurile noastre
Vor duce către-aceeaşi stea...

poezie de Mihaela Banu din volumul de versuri Zăbrelind zadarnic zborul (2014)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nuanţe

Nuanţe şi nuanţe pe cerul oricum,
Nuanţe şi nuanţe pe verdele crud,
Nuanţe în valuri în marea albastră,
Nuanţe rotunde şi-o nuanţă mai 'naltă.

Ochi şi ochii în multele nuanţe,
Nuanţa toamnei în frunze restante,
Gura flămândă, nuanţa pe-o temă,
Nuanţa iubirii, poantă-n dilemă.

O nuanţă sunt eu, o nuanţă eşti tu,
Nuanţa-i răspunsul rostit la per tu,
Vai, câte nuanţe privesc împrejur,
Nuanţa-i şi-atunci când în jur e obscur.

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dorinţa

femei care au fost
foarte tinere femeile noastre de îmbărbătare
ard
de dorinţă încă şi-acum
s-a mai auzit printre ele

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Logodnă

Logodnicul vine-n amurg,
vesele pletele-i curg.
Puneţi-mi rochii albastre, flori.
N-auziţi paşii biruitori?

Unde-i inelul scump, dăruit?
Luna nu vrea să-l zărească.
O, ce poveste copilărească:
cum ne-am văzut, ne-am iubit.

poezie de Magda Isanos
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Traian: Aţi văzut ce-i afară?
Maria: Da. Foarte multă lume. Agitaţie mare.
Mihai: Şi-n plus, încă un transport.
Traian: Ah, acesta-i cu hârtia igienică. V-a sosit....
Nistor: Hârtia... Care hârtie, dom' director?
Traian: A voastră, desigur. Aseară eu şi Luci am observat că vă lipsea, atât de pe liste, cât şi din magazii; aţi uitat-o!
Nistor: Am uitat-o?! Hârtia igienică?
Traian: Nu râdeţi! E ceva foarte serios! Ce v-aţi fi făcut în următorii ani fără hârtie igienică la bord?
Alex: Nu ştim. Nu ne-am pus problema asta.
Traian: Nici nu va fi cazul, pentru că am reparat această greşeală prin această comandă.
Lucian: 20000 de suluri, dom' director?
Traian: Nu, Luci. Mi-am permis să măresc cifra.
Lucian: 40000?
Traian: Nu; 50000.
Lucian: 50000?! Dom' director, nu-s prea multe?
Traian: Ba da, dar nu se strică, iar dacă aveţi suficient spaţiu de depozitare, prezenţa lor nu vă incomodează. Dar dacă nu vreţi atâtea, vor fi aduse la bordul navei doar câte consideraţi voi că vă vor fi necesare. Restul pot rămâne în Institut.
Lucian: Nu. Le vom lua pe toate.

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bibi

pe mama ei n-o intere
dacă e
dacă nu
e în baie
dacă se spală pe spate cu bu
retele ca un uliu ciu
gulind rămăşiţe de piele şi nu
iubind prea mult
practica
idioată din vară
din vana vopsită cândva
în ceruleum
alchidic

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce am putea

spune despre omul
care nu a iubit niciodată şi-acum
trece prin flăcăruia chiuvetei
cam cum
s-ar spăla pe cap de şuviţe
aproape rebele? –
nu el, nu
eu sunt omul acesta:
probabil
te voi iubi!

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!