Capăt de-ncercare
Când tămâia suflă-n lumânare
Egoul gol te poartă în spinare.
Materia atinge fâșia de sfințenii,
Judecată în apus de denii.
Umerii timpului putrezesc în ușa
Unde-i zdrențuită de uitări cenușa.
În valurile visatelor iubiri
Se sufocă gâtul luminilor subțiri.
Nu-i nici o știință să sufli-n lumânare
Când tămâia arde în capăt de-ncercare!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Clepsidra vartejului negru" de Marin Moscu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Vezi poezii despre știință, poezii despre timp, poezii despre lumânări, poezii despre lumină, poezii despre iubire, poezii despre cenușă sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Eminesco-Topârceană
Când cu gene obosite
Seara sufli-n lumânare
Doar cocoșu' păcătosu'
Îi mai arde de sculare!
epigramă de Valeriu Ene
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și epigrame despre seară sau epigrame despre lumânări
Sprijin
Mă sprijin de-un lujer de floare
Ca de-un stâlp cu miez de lumânare.
Nimic nu se termină pe umerii grei
Când visele iubirii pun sete în scântei.
Mă sprijin de cer, de-nalt, de pământ,
Învrednicit de tine, cu tine dorm în gând.
Răzbim împerechind viața în inele
Când timpul trece-n sânge clepsidrele din stele.
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre viață, poezii despre sânge, poezii despre stele, poezii despre somn sau poezii despre gânduri
Balans
Ieșirea din răsărit
Se face pe un scripete solar
Fixat de gâtul cerului.
Inima de lumină
Intră în cămașa sângelui.
Șansa se numește viață,
Jocul de-a viața, apus.
În balans
Materia crește și descrește
Pe toată marginea!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre jocuri, poezii despre inimă, poezii despre descreștere, poezii despre creștere sau poezii despre Soare
O lumânare nu își pierde nimic din strălucire atunci când aprinde o altă lumânare.
citat din James Keller
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.Vezi mai multe citate despre lumânări
LUMINA DINTR-O LUMÂNARE
Lumina dintr-o lumânare
E de ajuns ca pe o cruce,
Să crească mugurul de Soare
Ce pe pământ Cerul ne-aduce,
De-aceea viața e Lumină,
Vin nopți degeaba peste lume,
Că nu-nving flacăra divină
Nici nopți, nici bani, nici mari de nume;
Lumina e în fiecare
Și Dumnezeu ne însoțește,
De la botez, cu-o lumânare
Până la timpul ce-asfințește.
Lumina dintr-o lumânare
E strop chiar din Lumina Vieții,
Pe care-o cer fără-ncetare
În ruga lor, prin vers, poeții!
poezie de Pavel Lică din Rătăcitor prin cer
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie, poezii despre versuri, poezii despre religie, poezii despre noapte sau poezii despre muguri
Din gară...
Mi-am aruncat inima peste gard
să o treacă ploaia pe cărare
salcâmul de la salcâm
și fereastră de uitare!
Ferească ușa bisericii
urma de vin
de pe degetul cu spin
de pe crucea cu spinare
când altarul era plin
de o simplă lumânare!
A plouat cu foc și pară
pe nuntașii adunați
Moartea a venit în gară...
Coborâți!
Urcați! Urcați!
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ploaie, poezii despre uitare, poezii despre moarte, poezii despre gări, poezii despre foc sau poezii despre degete
Gagniuc va muri fără lumânare, din cauza unui precedent
La moartea lui fu mare supărare|;
Avea atâta spirt îngurgitat
Încât, când i-au aprins o lumânare,
În clipa următoare-a explodat.
epigramă de Dan Norea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre moarte sau epigrame despre supărare
Rondelul lumânărilor
Ardea o lumânare așezată
Pe-o altă lumânare ce ardea
Și-n alba luminare ca de vată
M-am așezat, tot alb, deasupra mea.
Atunci a hohotit o mască lată,
Căci, fără rost, pe-n cub de piatră grea,
Ardea o lumânare așezată
Pe-o altă lumânare ce ardea.
Eu am plutit spre bagdadii, deodată,
Spre zeul zugrăvit, care privea
Nepăsător, pe lada înstelată
Din podul alb cum, făr-a fumega,
Ardea o lumânare așezată.
rondel clasic de Leonid Dimov din Texte (1980)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre alb, poezii despre poduri sau poezii despre măști
Când voi muri, să nu mă îmbrăcați, înfășurați-mă într-un cearșaf. Fără flori, fără lumânare la căpătâi. Un dric sărăcăcios. Gol. Și nimeni să nu mă-nsoțească, nici rude, nici prieteni. Dricul, calul, birjarul, asta-i tot. Ardeți-mă.
Luigi Pirandello în Testament
Adăugat de Doina Bumbuț
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Pacatul" de Luigi Pirandello este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Vezi mai multe citate despre moarte, citate despre rude, citate despre prietenie, citate despre flori sau citate despre cai
În valurile mării
În valurile mării
Soarele înoată,
Cu fiecare rază
Înaintând în soartă.
Tu te învoiești
Cu sufletul la gură
Clepsidrei de nisip,
Ce umbrele ne fură,
Să zâmbești la lună
Când te alint sub stele.
Ne topim de-a valma
În scoici fără de vele.
Marea ne mângâie,
Ecoul ne-nconjoară,
Umbra prinde aripi
Și printre valuri zboară.
Cerul se supune,
Îngerii s-arată
Când valurile urlă
În sânii tăi de fată!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înot, poezii despre îngeri, poezii despre zâmbet, poezii despre zbor, poezii despre sâni, poezii despre suflet sau poezii despre nisip
o lumânare
două cinci zece optzeci...
o lumânare
senryu de Dan Norea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Apus și nisip
atunci când eu încercam să mă împart
în lumină și apă
ca să pot atinge
evaporarea ta pe pământ
tu voiai să te desparți
în apus și nisip
pentru că
valurile încercau să meargă
ca oamenii
pe urmele pașilor tăi
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre apă
Motocuvânt (pentru motocicliștii prieteni pe care nu-i mai am și nici nu i-am avut)
Trecea strada un om
și mă puneam lumânare!
Din când în când se scuturau mașinile
de roți
se auzea foșnind un deal pe o cărare
doar eu stăteam și căutam un rost
la casca mea
pitită la picioare...
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prietenie, poezii despre picioare sau poezii despre motocicliști
Veșnica colaborare
Biserica-n așteptare
C-un popă și-o lumânare;
Lumânarea arde lungă,
Popa te "arde"... la pungă...
epigramă de Constantin Enescu (20 iunie 2011)
Adăugat de Constantin Enescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Flacăra din sânge
În inima iubirii e-nfiletat un bec,
Dumnezeu a dăruit energia cerească,
Un porumbel interior zboară în cerc
Pictând îngeri de speța omenească.
În exterior lumina are umbra nocturnă,
Sabia vieții pictată iese din teacă,
Îngerii adună cenușa crucii în urnă,
Flacăra din sânge cu lacrimi s-o șteargă!
Punct în răsăritul propriului apus
Între răsărit și îngenuncheatul apus
Creștetul meu desenează un semicerc.
Între apus și-ndepărtatul răsărit
Umbra mea desenează cercul întreg.
Ce punct e-n răsăritul propriului apus?
Nici duhul Unirii nu are răspuns!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre unire, poezii despre porumbei sau poezii despre pictură
Flacără săracă
Sunt mii și mii de case fără casă
Și mii și mii de ramuri fără ramuri,
Cuvinte condamnate la sloganuri
Și oameni fără vatra lor de-acasă.
Sunt mii și mii de faceri fără faceri,
Ce-au rezultat din faceri nefăcute,
Din goliciuni cu goliciuni umplute,
De-o lume care face-n gol afaceri.
Nimicul în nimic e dat să treacă,
Din ce-a fost plin, e azi deșertăciune,
Cenușa e scursura din tăciune,
Tăciunele-i o flacără săracă.
Din gând, rezultă totdeauna gânduri,
Și, în pământ, pământ se pământește,
Iar viscolul, prin viscol viscolește,
Când iarna-îngheață seva din pământuri.
La poartă, bate-a traistă goală vântul,
Iar ușa se deschide, încă-i ușă,
Pe horn e fum, pe vatră-i doar cenușă,
Și-n cer se-ascunde, viscolit, pământul.
Îl strâng la piept, îl învelesc cu gândul,
La primăvară, nu-l mai crește grâul,
Pe Valea Mare nu mai curge râul,
Săteanul și-a pierdut la toate rândul...
Poarta nu e poartă, ușa nu e ușă,
Curtea nu e-n curte, casa nu-i acasă,
Ziua nu apune, noaptea nu se lasă,
Focul nu mai arde, nu mai e cenușă.
Au apus țăranii de atâta moarte,
Țara nu-i mai știe, câinii nu-i mai latră,
Nu-i mai arde-n palme focul de pe vatră
Cei bătrâni sunt umbre, tinerii-s departe.
Nu mai e nimic din ce-a fost de milenii,
Au învins tâlharii, visteria-i goală,
Satele sunt vide, soarele-i de smoală,
Și s-au dus pe ape, singuri, pământenii.
Este doar o vorbă despre-o zi senină,
Când aveam o casă plină de lumină...
poezie de Gheorghe Văduva
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viscol, poezii despre sat, poezii despre câini, poezii despre țări, poezii despre țărani sau poezii despre văi
Înflorirea în sânge
Mi-e atât de amară luna pe buze,
iar ochiul de ape, adânc mă privește
cum arde în mine urma lăsată
de mâna ce-a scris, cu spinii cei lungi,
cuvinte cu iz de primăvară-ngenuncheată...
Pe umerii-mi reci, fluturii își dau ultima sărutare,
iar apoi, cenușa din ei, în carne, adânc mi-o presez...
Dumnezeu, de la un capăt de cer,
o ploaie-mi va trimite,
să șteargă din mine păcatul nenăscut,
ce din străfunduri mă doare!
Nu-i noapte fără de-o stea aprinsă,
nici zi să nu doara înflorirea în sânge
când fierbe trupul în jar răstignit,
de dor, în suflet, mijește o ușa deschisă...
poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trup și suflet, poezii despre sărut, poezii despre ochi sau poezii despre mâini
Simfonia tăcerii
am adunat tăcerile
la apus
strigau trompetele în parc
pe lac
cor lung de lebede obosite
în palmă purtam o lumânare
nu o stingeți, vă rog
deschideți ușa durerii
să urle, să țipe
să joace pe frunzele toamnei
eu am rămas să repet cuvinte
la răscruce de gânduri
târziu, mă sting
într-o simfonie a tăcerii în catedrale de suflet
lăsați-mă să vin, să vin acasă
să văd lacul cu nuferi
femeia în poartă
să beau cupa uitării în ultima noapte
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tăcere, poezii despre trompetă, poezii despre toamnă, poezii despre parcuri sau poezii despre nuferi
Căușul fericirii
În palmele iubirii suntem amândoi,
Tu rază de soare, eu fulger de ploi,
Tu ploaie în ropot, eu tunet absurd
Când timpu-și arată mugurul surd.
O șuviță din mine poartă săgeți
Din tolba în rime a unor poeți,
Tu pui arcul și tragi la-ntâmplare
În flacăra cu stinsă lumânare.
Eu pot fi ținta ce cade-n sulfină,
Tu, grădinarul ce-mi pune lumină
În palme suav, apoi soarbe ușor
Nectarul cel dulce din raze cu dor.
Amândoi punem căuș fericirii
Palmele noastre-n lumina iubirii
Și bem până ne sfințim întru vecie
Cu dăinuim în marea poezie!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre fericire sau poezii despre dor
Punct în răsăritul propriului apus
Între răsărit și îngenuncheatul apus
Creștetul meu desenează un semicerc.
Între apus și-ndepărtatul răsărit
Umbra mea desenează cercul întreg.
Ce punct e-n răsăritul propriului apus?
Nici duhul universului nu are răspuns!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre desen