Vise îngemănate

Un vânt uşor
al nopţii trecute
mi-a atins pleoapele
cu un sărut.
Şi un vis ce-l prinzi
doar în poveste
s-a unduit ca frunza
şi a căzut,
apoi m-a lăsat
în abisuri de vis
că mai sunt încă
nebuni ca şi mine
ce în noapte
se apucă de scris
gânduri,
despre tine minune.
Şti, visul meu?
Este visul tău,
să fim
din nou
ca o fiinţă,
două aripi
peste al vieţii hău,
să ne jurăm
din nou...
credinţă

poezie de Dorel Lazăr
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atunci când dormi...

Mergând pe drumul lung ce l-am ales,
Aleg un gând urât ce nu l-am înţeles,
Şi-o clipă aş vrea ca tu să-mi dăruieşti,
Un vis frumos din care să nu te trezeşti.

Tu să m-aştepţi să vin pe înserate,
Dar eu să nu pot să vin din păcate.
În toiul nopţii îngerii tăi te păzesc,
Dar eu la acest vis nu râvnesc.

Voi veni încet şi pe-ndelete,
Atunci când trupul meu vrea să se-mbete.
Nu vreau ca liniştea să-ţi necăjesc,
Vreau numai visul tău să-l întregesc.

Iubitul meu, din vis când te-ai trezit,
Gândind frumos, să fii fericit,
Să fii pe valul unde din nou pluteşti,
Vorbind în somn tu gânduri să-mi şopteşti.

Apoi, în patul tău târziu eu voi veni
Şi visul tău uşor se va-mplini.

poezie de Eugenia Calancea (24 octombrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am avut un vis

Mă uit şi fereastra nu mai e îngheţată,
Dar totuşi strada e întunecată,
Florile de la geam înfloresc
Şi caut chipul tău să-l găsesc.

Lungă e calea spre tine,
Mă chinui de mult şi nu mai ţine,
Dorul meu şi chiar visul meu,
Îl voi tine lângă mine mereu.

Cu blândeţe şi multă dulceaţă
Ţi-am vorbit mult despre viaţă
Şi-aş vrea s-aud din gură ta
Ceva frumos ce-aş putea asculta.

Mi-e dor de ale tale şoapte,
Să te chem din nou în noapte,
Să strig c-am avut un vis
Că duşmanul a fost prins.

poezie de Eugenia Calancea (6 februarie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

În visul frumos din noapte

În visul frumos din noapte, până ziua se deschide,
Ca o lebădă pe ape, Angelina eşti cu mine.
O veşnicie vreau să ţină, visul care ne-a unit.
Lângă tine Angelina, timpul nu are sfârşit.
Dar,
Când soare se oglindeşte, în apa mării albastră,
Buimăcit din vis năvalnic, iute alerg la fereastră.
În zadar rotesc privirea către bolta cea senină,
Nu te văd, nu te aud. Rămân cu visul Angelină.
Amăgire a fost visul, credinţa îmi e deşartă.
Ai fost în vis şi-ţi mulţumesc, dacă vii încă odată.

poezie de Dumitru Delcă (25 mai 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un vis nocturn

Am stins lumina şi m-aşez
Pe patul ce mi-e mare,
Mi-e greu s-adorm, căci te visez,
Şi visul rău mă doare.

Nu închid ochii bine şi
Încep a te visa,
Aş vrea din visul meu să ieşi
Să mi te pot îmbrăţişa.

Desprinde-te, o, vis nocturn,
Din gânduri ieşi afară,
Şi vino-ntr-al capelei turn
Să ne iubim în noapte iară.

Desprinde-te şi fă-mi visarea
Reală ca şi un sărut,
Apoi alungă-mi întristarea
Şi dă-mi iubirea ce am vrut.

De-ai prinde viaţă, vis frumos,
De m-aş trezi cu tine,
Nu mi-ar fi gândul tumultos,
Iubirea mi-ar curge prin vine.

Şi dac-ar fi să se împlinească
Dorinţa sufletului meu,
Aş vrea inima să iubească
Un vis nocturn atât de greu.

poezie de Răzvan Isac (6 februarie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!

Visul îmi deschide pleoapele în zori

Aripi se învârt printre frunzele moarte,
Rotunjite maiestos în inimi încercate.

Zborul meu trece cu vântul în zare
Punând peste răni la aripi culoare.

Visul îmi deschide pleoapele în zori,
Din sânul tău sug lapte îngeri şi cocori.

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Visul unui vis

Visam ca suntem în visul de ieri,
vroiam să înmănunchiez cateva primaveri
să ţi le dăruiesc intr-o cupa de lacrimi
dar nu puteam să-l fac sa zboare spre înalţimi
... aşa ca m-am trezit.
Visam apoi ca suntem în visul unui Univers
ce de atăta învărtit epuizat s-a oprit
iar clepsidra Timpului nostru a pornit invers
pentru a ne da şansa unui nou Rasarit.
... aşa ca m-am trezit.
Visam ca sunt în visul de seară
acolo unde erai şi tu.. in sfărşit
zambeam cand chipul ţi-am zărit în oglinda de ceară
probabil asa a fost de către Destin ursit.
... aşa ca m-am trezit.
Visul meu în visul tău sunt în spirală
şi se ating doar acolo... în Infinit
ştiu ca e vis dar mă simt ca intr-o catedrală
înconjurată de iubire şi de Bine... aşa ca fericită m-am trezit.

poezie de Adela Bădulescu (2011)
Adăugat de Adela Bădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Visul ca o pradă

Las visul pradă nopţii,
În care-ai apărut,
Şi ochilor adînci -
Să-ascundă-al tău sărut.

Ce mi l-ai dat în vis
Şi mi-ai cerut dovezi,
Să jur că-i paradis,
Să cred că mă mai vezi.

Las visul pradă vremii,
Cînd noaptea mă-nfioară,
Şi vreau să ştiu, aevea,
Ce gînduri te-mpresoară.

Las visul pradă zilei,
În care-mi reapari,
În umbre de scîntei
Mă retopesc, dispari.

Şi nu te mai aprind
Cu focul meu, uşor,
E ziuă şi mi-e teamă
Să pot să mor de dor.

poezie de Lilia Manole
Adăugat de Lilia Manole
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dor de vis

Vis dezmierdat şi uitat sub o pernă,
Glasul tău slab mă trezeşte în noapte
Şi îmi alungă noi visuri inapte
Să mă transpună în viaţa eternă.

Te furişezi, printre gânduri, în minte
Şi mă ridici, pe noi aripi, în zboruri
Printre-amintiri ce se-ntorc din decoruri
Care-au rămas neuitate şi sfinte.

Visul meu drag, ce mă-‘nalţi printre stele,
Vino, de poţi, şi veghează-mă-n somnul
Care îmi pune la aripi atele,

Adu-mi imagini cu noi acuarele,
Adu-mi iubire, alungă-mi nesomnul,
Te rog, rămâi visul viselor mele!

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu din Oare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îngerul meu din paradis

O, tu, înger care în vis îmi apari,
Aş vrea ca niciodată să nu dispari,
Să-mi spui că mă iubeşti,
Tu, frumoasa mea din poveşti.

Aş vrea să nu mă mai trezesc
Din visul acesta plăcut
Lângă tine să fiu
Şi de mii de ori trupul să ţi-l sărut!

Dar aceasta e doar un vis,
Şi tu eşti departe de mine,
Îngerul meu din paradis.

poezie de Vladimir Potlog
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

E doar un vis...

Uneori viaţa îţi joacă feste,
Că ai vrea să alergi afară,
Dar în suflet ai numai visări de poveste
Şi timpul e anevoios că încă nu e vară.
În minte îţi vin gânduri când scrii,
Mai mult în tăcerea nopţii,
Dar te visez şi când ai vrea să vii,
Ştii e un vis, totul e la mana sorţii.
Când mă trezesc din vis,
Mai am uneori un gând fugar,
Să las din nou sufletul deschis,
Cu îngerul de noapte hoinar.
Zilele nu seamănă între ele,
Iar eu sunt naivă acum ca o fată,
Şi-mi vine dor de gândurile mele
Că e nepăsare în lumea asta toată.

poezie de Eugenia Calancea (1 februarie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis

Un vis ca o mie alte
Dus pe culmi înalte
Născut din privire
Cucerit cu tresărire
Visat, în plin iubire
Sfâşiat de trezire
Şansa s-a ivit
Visul nu s-a împlinit
Ne trezim cu un suspin
Drum nou şi alt vis să împlinim.

poezie de Bachin Deian (20 ianuarie 2014)
Adăugat de Bachin Deian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultimul vis

Era în alb şi negru visul meu
Şi căutam, adânc în el, culoarea...
De ce? - nu ştiu, dar căutam mereu
Şi derulam, din când în când, visarea.

Mergând spre înapoi, dădeam de ea
Şi o luam cu mine, mai aproape,
Dar dispărea. Cred că era ceva
Cu visul ce mi se zbătea sub pleoape.

Ce să fi fost? O căutam, din nou,
Spre înainte, poate voi găsi-o...
Şi o găseam ascunsă-ntr-un ecou
A ce a fost. Iar, în prezent... adio!

Am derulat o noapte. Ce mai vis!
Alb-negru? Cine mi l-o fi trimis?

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Parfumul tău

Doar o imagine în depărtare
a rămas pierdut pământul,
acolo unde marea 
întâlneşte din nou cerul,
unde noaptea se va vopsi
în culori de argint şi vii,
iar eu, femeia... 
privi-voi zările pustii...

Când vântul se va înălţa,
din nou, simţi-voi încă o dată
parfumul dulce al tău,
el îmi rămâne de la tine
al meu – drag ecou,
răsunând la infinit 
şi obsesiv în visul meu.

poezie de Cornelia Minda
Adăugat de Cornelia Minda
Comentează! | Votează! | Copiază!

In vis cu Ana

In această noapte sper
Să ne întâlnim din nou,
Vreau nespus să îţi ofer
Poate cel mai scump cadou.

Visul meu cand va începe,
Usi deschise-si va lăsa,
Anumit, să poţi pricepe
Că te-astept iubirea mea!

Ambalez doar in iubire,
Inima ce-ascund in trup,
S-o primeşti ca amintire,
S-o ai tu, de ea mă rup.

Nu ti-am luat prostii in dar,
Nici inele, nici cercei,
Că mi-ai spus destul de clar
Că asa ceva nu vrei.

As dori să -ti dau o floare,
Stiu, nimic nu ar schimba,
Dar as face-o încercare,
Doar să -ţi văd reacţia.

Numai visul îmi dă voie,
Să te văd, să te iubesc,
Eu de tine am nevoie,
Si nu vreau să mă trezesc.

Pot să-ţi simt mirosul dulce,
Să -ţi sărut umerii goi,
Gura mea spre-a ta să urce,
Să uităm complet de noi.

Mâna mea sa te apese,
Si pe burtă si pe sâni,
De final să nu îţi pese,
Să -ţi doreşti să îl amani.

Buzele sa se unească,
Să nu vrei să te desprinzi,
Mâna ta să mă provoace,
Si de mijloc să mă prinzi.

Glasul tău să mă conducă,
Să -mi dezvălui tot ce vrei,
Să -ţi ascult orice poruncă,
Să ne-mbtratisam sub tei.

Pielea mea sa se-nroseasca,
Cand se-atinge de a ta,
Ochii să se întâlnească
Să nu-i putem depărta.

Gâtul tău să mă ghideze,
Să îl mângâi, să -l sărut,
Seara să nu înceteze,
Să trăim orice minut.

Orice clipă să ofteze,
De iubirea ce-o trăim,
Palmele să se sudeze,
Mereu amândoi să fim.

Totul este o poveste,
Mi-as dori sa fiu al tău,
Pe când ochiul se trezeste,
Vin parerile de rău.

Luna părăseşte rolul
De strajer al lungii nopţi,
Te astept din nou si mâine,
Să revii dac-ai să poţi.

Pân-atunci e asteptare,
Nu visez pe-altcineva,
Ce-avem noi e mult prea mare,
La mai mult nu pot visa.

Te doresc să -mi fii femeie
Si trupeste Ana mea,
Te închid si uit de cheie,
Cufărul mi-e inima.

Nu mai ai nici o scăpare,
Porţile eu le-am închis,
Si astept cu nerăbdare,
Sa te am din nou in vis.

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te chem în vis

Adorm iar uşor, cu gândul departe,
Departe pe-un nor, pierdut în noapte,
Respir amănunte, purtat spre lumină,
Amintiri cărunte aştept ca să vină.

Renasc în visare şi somnul mi-e dulce,
Către o clipă gându-mi se duce…
Şi iată că dorm şi totu-i pustiu
Doar lângă tine aş vrea să mai fiu.

Tresar de prin vise, te caut, te chem,
În nopţile-aprinse pe tine te-ndemn,
Să vii, să apari, cu mine să stai
Lumină în noapte mie să-mi dai.

Tu nu mă asculţi, pluteşti anormal,
Spre lună, spre stele, eu par un banal,
Te rog, dar coboară din nou într-un vis
Şi du-mă, condu-mă spre-al tău paradis.

Dar ce simt eu? Ce văd? Ce aud?
Sunt şoapte pierdute în beznă, în vânt?
A tale pierdute suspine în noapte…
Le-ascult venind, răzbind de departe.

Tu nu mă vrei, te chem în zadar,
Şi în orice vis se naşte-un hotar.
Dar ce mai contează? Tu n-ai vrut nicicând
Să vii-n al meu vis, te-am chemat plângând…

Şi-acum în final, când ziua-i aproape,
Te văd, parcă simt cum vii de departe;
În noaptea adâncă ce curge încet
Pe tine fiinţă, a te visa încep…

poezie de Cristian Olaru
Adăugat de Eliana Doru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Voi fi fericirea ta

Te-am îmbrăcat cu flori şi te-am ascuns în viaţa mea
Pustie
Am luat un vis şi l-am păstrat în noaptea noastră
Târzie
M-a mângâiat un răsărit pe buzele-mi prea triste
Cu rouă
Şi mi-am dorit atunci, de sus, cu-al tău sărut divin
Să plouă...

Doar gheaţa se-odihnea în pieptul tău născând
Furtună
În frigul tău dorm lacrimi ce au cuprins iubirea mea
Nebună
Cu flori te-am îmbrăcat crezând că frigul va pleca
Din şoapte
Căldura mea te-a îngheţat mai rău şi te-am pierdut din nou
În noapte...

Secunde trec şi doar atunci m-apucă dorul iar
De tine
Prefer să tac. Nici nu-mi mai pasă ce va fi acum
Cu mine
Trecut-au ani prea mulţi peste ce am crezut c-a fost
Iubire
Am să mă nasc din nou şi-am să te-mbrac în munţi
De fericire...

poezie de Mariana Eftimie Kabbout
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am fost învăţaţi că "a şti" este suprem ca "A-FI". Şi "a şti" nu este deloc suprem. Este atât de relativ, este atât de efemer. Este atât de schimbător. Este o halucinaţie. Exersează acest fapt de "A-FI". Reîntoarce-te din nou şi din nou. Lasă orice gând să cadă de pe tine şi reîntoarce-te din nou şi din nou în propria ta fiinţă, în propria ta inimă. Rămâi ca tăcerea abisală, nenăscută, necreată. Mai înainte de toţi vecii şi după toţi vecii. Şi adevărata spontaneitate a inimii va răsări. Va răsări ca Adevărul a Vieţii Veşnice pe care-l Eşti. Nu căuta să copiezi pe "A-FI", doar Fii. Urmăreşte acest dulce de neclintire ale Fiinţării. Tu nu eşti doar în toate anotimpurile tale, ci şi în toate Eternităţiile. Tu, Unicul, Eşti chiar şi atunci când nu eşti. Nu încerca cu mintea să prinzi asta. Fii Asta!

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

fiecare om are visul său
visul meu este să
călătoresc printre stele
de aceea ştiu că visul meu
se va împlini doar în vis

gogyohka de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În vis

În visul cu aripi de mugure frânt
Nebuni, corcoduşii presară petale.
Din marginea apei bătută de vânt
Se-neacă amurgul în şoaptele tale.

În visul ce bate la geamuri trucate
Pământul se-aşeaza cu dosul în sus.
Din iarba sădită pe cealaltă parte
Îţi curge-n şuviţe un palid apus.

În visul cu gratii cioplite măiastru
Argintul din lună coboară-n abis.
Din valuri ovale pictate albastru
Sorb buzele tale un strop interzis.

În visul cu fluturi închişi între ziduri
Se scutură astre din timpi glaciari.
Din cerul proptit ca un pod peste diguri
Pe sânii tăi goi se revarsă quasari.

În visul cu hoţii de vorbă încinsă
Sunt şoapte închise cu sute de chei.
Din flăcări cu patima pururi nestinsă
Pe pielea ta nudă dansează scântei.

În visul pe care îl creştem ascuns
Dorinţe piezişe aleargă defecte.
Din trupuri lipite fanatic de strâns
Ne scurgem în sfera cu laturi perfecte.

poezie de Alexandru Cernit
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine eşti tu?

În palma ta am pus amurgul, aştept să vină toamna,
Mai stai un pic cu mine, acum e frig şi pică frunza.
Dar drumul azi ai rătăcit, cad frunze-n calea ta,
Doar linişte mai simt, tăcerea-îi surdă şi doare inima.

Tristetea în suflet mi-a pătruns, cu nostalgia
Dar poate aşa îmi este scris, să te-ntâlnesc târziu,
În nopţile de dor pustii, colinzi prin visele-mi deşarte.
Cine eşti tu, aievea, eu niciodată nu voi sti.

Eu nu-ţi cunosc nici chipul, nicicând nu l-am văzut
A mâinii mângâiere nu ţi-o ştiu, sărutul nici atât.
In viaţa mea ai poposit, tu te-ai ascuns în noapte,
Stăpân pe inimă şi suflet, tu te-ai făcut pe toate.

Doar durere mi-ai adus, azi în toamnă te-ascunzi.
Mi-am pus sufletul în palma-ţi şi la mâna ta oricând.
L-ai mintit cu nepăsare, cu vorbe l-ai încântat
Cu-a mea dragoste te-ai dus, înapoi nu te-ai uitat.

Întoarce-te să-ţi ating fruntea, si în ochi să te privesc,
Ca o piatră-n al meu suflet, ai rămas iubire-n veci.
Cum să fac să-o dau afară, că mă apasă tare greu?
Patima îmi sapă-n suflet fără milă... mai visez;

Un poem îţi scriu pe suflet şi pe frunze îl aşez
Câte-un viers ce-l plâng în noapte, şi pe vânt eu ti-l trimit.
Orice-aş face nu mi-e bine, esti mereu în gândul meu.
Şi in fiecare noapte te aştept în visul meu.

Peste frunzele cu rouă, plânge toamna zgribulită,
Peste adieri de vânt, zboară sufletu-mi gemând.
O cărare pân la tine, am făcut din visul meu,
Arde amintirea-n noapte, sufletul plânge mereu.

Mi-ai furat vise din cer, le-ai împrăştiat în van
Dă-mi a nopţii îmbrăţişare, lasă-mă la tine-n gând.
Visul lasă-l să mă poarte, pe al tău braţ să mă aşez,
Praf de stele să culegem, pernă visului s-avem.

poezie de Maria Nedelcu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!