În vis

În visul cu aripi de mugure frânt
Nebuni, corcoduşii presară petale.
Din marginea apei bătută de vânt
Se-neacă amurgul în şoaptele tale.

În visul ce bate la geamuri trucate
Pământul se-aşeaza cu dosul în sus.
Din iarba sădită pe cealaltă parte
Îţi curge-n şuviţe un palid apus.

În visul cu gratii cioplite măiastru
Argintul din lună coboară-n abis.
Din valuri ovale pictate albastru
Sorb buzele tale un strop interzis.

În visul cu fluturi închişi între ziduri
Se scutură astre din timpi glaciari.
Din cerul proptit ca un pod peste diguri
Pe sânii tăi goi se revarsă quasari.

În visul cu hoţii de vorbă încinsă
Sunt şoapte închise cu sute de chei.
Din flăcări cu patima pururi nestinsă
Pe pielea ta nudă dansează scântei.

În visul pe care îl creştem ascuns
Dorinţe piezişe aleargă defecte.
Din trupuri lipite fanatic de strâns
Ne scurgem în sfera cu laturi perfecte.

poezie de Alexandru Cernit
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!