Când aproape ca-n inimă poți auzi
Când aproape ca-n inimă poți auzi
ceasuri bătând fără grabă,
și când cu voce slabă,
lucrurile se-ntreabă:
ești aci? :
Atunci nu-s acel ce-n zori se trezește,
noaptea un nume îmi dăruiește,
pe care, ziua, oricui l-aș spune,
temeri adânci i-ar stârni
Orice ușă
De-a mea se supune...
Și atunci știu că nimic nu moare,
nici o rugă și nici o mișcare,
(pentru asta, orice lucru-i prea greu)
copilăria-mi întreagă și mare
este veșnic în jurul meu.
Singur nu-s niciodată.
Mulți din cei ce cândva,
departe de mine, trăind, s-au zbătut,
au țesut,
au țesut,
existența mea.
Și de m-așez lângă tine
Și-ți spun încet: am suferit
Auzi tu?
Cine știe cine
mă-ngână șoptit.
poezie de Rainer Maria Rilke, traducere de Maria Banuș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre voce
- poezii despre noapte
- poezii despre moarte
- poezii despre mișcare
- poezii despre inimă
- poezii despre frică
- poezii despre existență
- poezii despre ceas
- poezii despre cadouri
Citate similare
Tăcerea
Mâinile de mi le ridic, iubito, auzi tu,
auzi, cum foșnește tăcerea...
Dar spune-mi,
pentru cei singuratici, orice mișcare,
chiar de-i numai o șoaptă, nu-i oare
prinsă de toate lucrurile mărunte,
care, în juru-le, parcă la pândă stau ca s-asculte?
Auzi tu, iubito, cum pleoapele-alene le-nchid,
și chiar ș-acesta-i un foșnet,
plutind ușor pân-la tine.
Auzi tu, iubito, cum încet, din nou le deschid...
... dar de ce, de ce nu ești lângă mine?
Cea mai ne-nsemnată dintre mișcările mele,
în mătasea tăcerii, pecetea și-o lasă;
și-n năframa-atinsă a zării, în depărtare,
cea mai plăpândă-nfiorare își înscrie urma neștearsă.
Răsuflarea mea ca un leagăn
înalță stelele și-apoi lin coboară.
Miresmele ce-n juru-mi plutesc
buzele ca un văl mi le-ating,
răcorindu-le ca un izvor,
iar în catifelarea-albastr-a -nnoptării
zăresc cum fâlfâie-ușor
mâini străvezii de îngeri, departe, departe.
Și numai pe tine, cea care-ți ai sălașul
în adâncul adâncului gândului meu, n-am parte
să te aflu în juru-mi.
poezie de Rainer Maria Rilke din Cartea imaginilor, Partea întâi a cărții întâi, traducere de Rodica-Maria Oardă
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre tăcere
- poezii despre mâini
- poezii despre îngeri
- poezii despre superlative
- poezii despre stele
- poezii despre singurătate
- poezii despre iubire
- poezii despre gânduri
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Sunt prea singur pe lume și totuși nu-s singur destul
Sunt prea singur pe lume și totuși
nu-s singur destul,
orice ceas să-mi fie sfințit.
Sunt prea ne-nsemnat pe lume și totuși
nici mic nu-s destul
să pot fi în fața ta
ca un lucru-nțelept, tăinuit.
Voința mea o vreau și vreau pe-al faptei
drum
Să duc voința mea;
vreau în tăcute vremi,
șovăitoare oarecum,
când se-apropie ceva,
să fiu între cei ce știu
sau singur să fiu.
Vreau ființa toată să-ți reflect, să-ți sorb,
nicicând să nu fiu prea bătrân sau orb,
să îți pot ține chipul greu, șovăitor.
Vreau să mă desfășor.
Nicicând nu vreau încovoiat să fiu,
căci nu sunt eu când sunt încovoiat.
Vreau cugetu-mi adevărat
În fața ta. Vreau să mă zugrăvesc
ca pe-un tablou la care m-am uitat
aproape și îndelungat,
ca vorbele de mine înțelese,
ca un urcior de fiecare zi,
ca fața mamei,
ca o corabie ce mă culese
și mă goni
prin viforul cel mai de moarte.
poezie de Rainer Maria Rilke din Ceaslov, Cartea întâi - Carte despre viața monahală, traducere de Maria Banuș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre viscol, poezii despre marină, poezii despre mamă, poezii despre bătrânețe sau poezii despre adevăr
Poetul
Oră, mă lași, te duci în larg.
Și mă rănește-aripa-ți grea.
Singur: cu gura-mi ce să fac?
cu noaptea mea? cu ziua mea?
Iubită n-am, nici casă ca să stau,
și nici un loc în care să trăiesc.
Și orice lucruri cărora mă dau,
devin bogate și mă cheltuiesc.
poezie de Rainer Maria Rilke din Poezii noi, Partea întâi, traducere de Maria Banuș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre ziua de naștere, poezii despre viață, poezii despre timp, poezii despre poezie, poezii despre ore, poezii despre devenire sau poezii despre bogăție
Aniversare
S-a întâmplat atunci, acolo
Iubita mea, tu să răsari,
Era într-o zi când s-a-ntâmplat să vi,
Ca o rază de lumină și de soare,
Era într-o zi când s-a-ntâmplat să fi,
Scumpul meu luceafăr, veșnic între stele.
De ziua ta, iubita mea, îți dăruiesc,
Fericirea ce-n cuvinte nu pot să-ți spun,
De ziua ta, iubita mea, îți dăruiesc,
Cuvântul bun și cald și sincer
Și te doresc, înger ce-n suflet îmi trăiești.
Și ești parfumul meu de vis
Și adierea caldă ce-n mine port
Și mai presus de tot și toate,
A mea iubirea adevărată.
Să te sărut aș vrea mereu,
Dar știu că eu... și știu că-i greu,
Dar cred că ai să mă ierți,
Căci inima îmi ești pe veci.
Sperantă-mi ești și paradis
Si doar tu poți să mă-ncălzești,
Căci iarnă îmi e în fiecare zi,
Când alăturea nu-mi ești.
Nebunesc mă doare-n suflet
Și n-aș vrea ca să te pierd,
Căci te iubesc,
Adevărat și fără alinare.
Și te-ai născut atunci, acolo,
Ai răsărit cu primii ghiocei
Și-aș fi putut să jur că am simțit,
... o adiere.
De-aș fi știut,
Ce iubire minunată o să apară,
Cerul supus l-aș fi privit
Și i-aș fi mulțumit,
Că te-ai născut.
poezie de Dan Coblis din Nuanțe de alb
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cuvinte, poezii despre visare, poezii despre sărut sau poezii despre suflet
Ești
Te iubesc de-atâta vreme,
Te iubesc, da, te iubesc,
Nici nu știu pe câte teme
"Te iubesc" îți tot șoptesc.
Nu auzi, nu vezi cuvântul
Ce-l trimit cu scrisul meu?
Nu auzi în doruri gândul,
Chinul meu de chipul tău.
Ești un bulgăre de ceață,
Ești ca versul nerostit,
Ești o lacrimă sărată
Înghețată, când te strig.
Nu mai știu nimic de tine,
Te ascunzi și te ferești,
Poate știe nu știu cine
Dacă alta o iubești.
Asta e, așa se pare,
Asta-mi e marea durere,
Doar al meu, așa e oare?
Îi spun inimii să spere.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre versuri, poezii despre gheață, poezii despre durere, poezii despre dor sau poezii despre declarații de dragoste
Rugă pentru nebuni și pentru ocnași
Voi, de la cari existența
ușor și-a ferit
chipul ei mare: unul,
ce poate există, spune șoptit
afară, în libertate,
încet, în noapte, o rugă:
pentru voi vremea să fugă,
căci aveți vreme.
Acum când v-ați amintit,
treceți mâna prin păr, duios.
Totul e risipit,
tot ce a fost.
O, liniștiți de ați sta,
când inima-i veche și tristă;
nici o mamă de nu ar afla
că asta există.
Sus, luna acum e suită,
unde creanga deoparte se dă,
și ca de voi locuită,
singură stă.
poezie de Rainer Maria Rilke din Poezii (1906-1926), Desăvârșite, traducere de Maria Banuș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tristețe, poezii despre păr, poezii despre nebunie sau poezii despre libertate
Tu, vecine Dumnezeu
Tu, vecine Dumnezeu, când uneori
în noaptea lungă eu de tulbur cu a mea bătaie
e că-ți aud răsuflu-ți rareori
și știu: Ești singur în odaie.
Când îți dorești ceva, nu-i nimeni pentru tine
să-ntindă un pahar să bei:
Ascult mereu. Dă-mi doar un singur semn.
Îți sunt aproape.
Doar un perete-ngust, întâmplător, ce ne desparte
e între noi; căci s-ar putea să fie:
Chemarea gurii tale, alei mele, de departe -
și el se prăbușește făr' să știe,
lipsit de zgomot, mut.
E construit din ale tale chipuri.
Tablourile tale îți stau ca nume-n seamă.
Și când luminile odată mă cunosc
eu, în adâncul meu, te recunosc,
ca strălucire risipită pe o ramă.
Și simțurile mele-n grabă amorțite
Sunt fără țară și de tine despărțite.
poezie clasică de Rainer Maria Rilke, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Andriescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre vecini, poezii despre simțuri, poezii despre religie, poezii despre lumină, poezii despre gură, poezii despre dorințe, poezii despre cunoaștere sau poezii despre Dumnezeu
Tu, vecine Dumnezeu...
Tu, vecine Dumnezeu, când uneori
în noaptea lungă eu de tulbur cu a mea bătaie
e că-ți aud răsuflu-ți rareori
și știu: Ești singur în odaie.
Când îți dorești ceva, nu-i nimeni pentru tine
să-ntindă un pahar să bei:
Ascult mereu. Dăm doar un singur semn.
Îți sunt aproape.
Doar un perete-ngust, întâmplător, ce ne desparte
e între noi; căci s-ar putea să fie:
Chemarea gurii tale, alei mele, de departe -
și el se prăbușește făr' să știe
lipsit de zgomot, mut.
E construit din ale tale chipuri.
Tablourile tale îți stau ca nume-n seamă.
Și când luminile odată mă cunosc
eu, în adâncul meu, te recunosc,
ca strălucire risipită pe o ramă.
Și simțurile mele-n grabă amorțite
Sunt fără țară și de tine despărțite.
poezie clasică de Rainer Maria Rilke, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Andriescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubita mea
Ești răsăritul meu de soare
Ce-mi încălzește sufletul.
Cea mai strălucitoare stea
Ce îmi aduce cerul mai aproape.
Doream să te cunosc, când încă te visam
Acum însă, nici nu mai știu ce ești...
Ești timpul... ești gândul meu matur...
Sau ești dorința copilului din mine!
Știu cine ești!
Ești calea ce-o urmez orbește
Ești ființa de care am nevoie.
Când mi-am jurat ca nu mai vreau iubire
Tu mi-ai zâmbit și ai știut ca să mă schimbi
Ai depășit chiar orice bariere.
M-ai cucerit cu vorbe dulci ca mierea,
Nu cu amarul frunzei de pelin!
Mi-aprinzi gândirea și focul dragostei
Se aprinde în al meu suflet
Când mă gândesc la tine.
Ești viața însăți...
Dar ce spun... ești nemurirea!
Tu ești icoana sfântă
Ce-mi luminează noaptea
Și ziua îmi încântă gândul și privirea.
Ești mai presus de toate
Ești dor, ești bucurie, destin și nemurire
Un înger ce până ieri,
Îl întâlneam decât în rugăciuni
Și totul e real, nu este vis
Eu lângă tine, mă simt în paradis.
De asta te iubesc,
Femeie cu suflet tandru,
Înger cu suflet blând
Ești tot ce mi-am dorit.
Doar tu ai dat aripi speranței
Și șansă unei vieți... în doi!
poezie de Diodor Firulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trecut
Dacă ai ști
Dacă ai ști,
cât de dor mi-e de Tine,
deși ești în inima mea
si cât de mare este tristetea
de a nu Te vedea
decât în visul meu.
Cât de mult îmi lipsești,
deși ești mereu cu mine
si cât de adâncă este durerea
de a nu Te auzi
decât în gândurile mele.
Cât de greu îmi este
când Te caut în jurul meu
si nu Te găsesc decât atunci
când vrei Tu să Te pot afla...
poezie de Elena Liliana Popescu din Cânt de Iubire (2007)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe citate de Elena Liliana Popescu despre gânduri
Taverna
Toata ziua mă gândesc la asta, apoi, noaptea o spun.
De unde vin?
Și ce trebuie să fac?
N-am idee. Sufletul meu este de altundeva, sunt sigur.
Și intenționez să o sfârșesc acolo sus.
Aceasta beție a început în altă tavernă.
Când o să revin în acel loc,
Voi fi complet treaz. Ȋntre timp,
Sunt ca o pasăre de pe alt continent, locuind această coștereață.
Vine ziua când îmi voi lua zborul
Dar cine e acum în urechea mea și-mi ascultă vocea?
Cine rostește cuvinte cu vocea mea?
Cine mă privește în ochi? Ce este sufletul?
Nu mă pot abține să tot întreb.
Dacă aș gusta o înghițitură de răspuns,
M-aș putea elibera din această închisoare a băuturii.
Nu mi s-a cerut acordul pentru a veni aici și nu pot să plec pe aceași ușă.
Oricine m-a adus aici, va trebui să mă ia din nou acasă.
Aceste versuri... Niciodată nu știu ce o să spun.
Nu planific asta.
Când sunt dincolo de a le spune, devin foarte tăcut și rareori rostesc ceva.
Avem un butoi enorm de bere, dar nu sunt halbe.
Pentru noi este în regulă. Ȋn fiecare dimineață
Suntem îmbujorați, iar seara suntem îmbujorați din nou.
Ei spun că noi nu avem nici un viitor.
Au dreptate Iar asta pentru noi este perfect.
poezie clasică de Rumi, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre început, poezii despre zbor, poezii despre viitor sau poezii despre urechi
Gândul meu curat către tine
Aș vrea să întelegi,
că dragostea ce ți-o port
e cartea deschisă din ochii mei,
ce tu o poți citi mereu
și cu ochii închiși.
Aș vrea să știi că doare,
atunci când mă îmbraci
cu vorbe reci din orice nimic.
Aș vrea să întelegi
că nici un jurământ
de-l meu nu poate fi încălcat
și tot ce-i cuvânt, cuvânt rămâne.
Cuvintele mele prind viață
și zboară către tine,
cu gândul meu curat,
care e floarea sufletului meu,
ce-n tine o sădesc.
Aș vrea să știi că depind de tine,
că tot ce-i foc în tine, arde în mine,
că fiecare vorbă a ta
o soarbe cu sete inima mea,
iar dacă e greșită, sufăr
și ochii mei sunt orbi,
fără privirea ta blândă,
că eu... da eu trăiesc prin existența ta,
că tu, prin tot ce ești...
ești rațiunea mea.
poezie de Eugenia Calancea (2 decembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre promisiuni, poezii despre ochi sau poezii despre lectură
Nu sunt
Eu nu-s vreo zeița așa cum mă vezi
Nu-s lumina din zori ce-ți bate la geam
Nici iarba ce-mbracă câmpiile verzi
Nici floarea ce galeș zâmbește pe ram.
Nu-s nici trilul de-l auzi în pădure
Ploaia de vară ce-astâpăr-un dor
Nu sunt dulceață din boabe de mure
Nici măcar Lună pitulată într-un nor.
Nu-s cerul de vară cu stelele mii
Nici speranța ce se-aprinde scânteie
Nu-s nimic din tot ce visezi tu c-aș fi
Sunt puțin, doar atât, o femeie...
poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre verde, poezii despre păduri, poezii despre ploaie sau poezii despre flori
Ești lângă mine
Ești lângă mine atunci când eu mă simt pierdută
Ești lângă mine atunci și asta mă ajută
Ești lângă mine atunci când plouă și când ninge
Ești lângă mine atunci când dorul mă învinge
Ești lângă mine atunci când rana rău mă doare
Ești lângă mine atunci când caut alinare
Ești lângă mine atunci, ca îngerul ceresc
Și mă veghezi mereu, mă-nveți cum să iubesc.
poezie de Angela Guo, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre victorie, poezii despre ninsoare sau poezii despre ajutor
Asta-i dragostea
Când treci pe lângă mine și nu mă bagi în seamă,
Iar eu mă uit la tine fără nici o teamă,
Și simt că-nebunesc, dar știu că este bine,
Că atunci îmi fac curaj ca să vorbesc cu tine.
Învaț mereu mai mult, mai mult ca un străbun,
Doar ca tu să vezi că eu sunt cel mai bun,
Și-mi strâng toate puterile, și mă-mbrac frumos,
Doar ca tu să vezi că nu-s cu capu-n jos.
Și mă întreb mereu, acolo-n mintea mea:
"De ce fac toate astea numai pentru ea?"
Când răspunsul îl cunosc, cine n-ar putea?
Sunt îndrăgostit, asta-i dragostea!
Deci ca să-ți demonstrez că sunt un cineva
Care ține mult la tine și doar cu tine-ar sta,
Îți ofer un trandafir, ca să-ți dovedesc
Că sunt îndrăgostit, tre' s-o spun: te iubesc!
Iar când toți îmi sar în cap și mă-ntreabă-asa:
"De ce faci toate astea numai pentru ea?"
Nici n-apuc să spun că le spune inima:
Sunt îndrăgostit, asta-i dragostea!
Dar dragostea se-mparte, se-mparte doar în doi.
Ce părere ai? Nu vrei să fim noi?
poezie de Andrei Tudora
Adăugat de Andrei Tudora
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vorbire, poezii despre trandafiri, poezii despre frumusețe sau poezii despre curaj
Destin
Indubitabil este vorba despre tine,
Atunci când n-am gândit deloc la mine...
Și implacabil tu vei fi al meu,
Oricum și-oricât ți-ar fi de greu.
Inerent te ții să stai departe...
Ești jumătatea mea, din mine tu faci parte...
Și impasibil vrei să îmi apari,
Dar ochii tăi suspină... sunt amari.
Când nu ești lângă mine, ți-este greu...
Și cu cât fugi, cu-atât te-ntorci mereu!
Doar lângă mine ești un fericit,
Lasă-te de dragoste iubit...!
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre fericire
Alină-mi inima
În miez de zi stau și oftez,
gândindu-mă la tine
cât mor de ciudă
nici nu știi,
că nu sunt lângă tine...
doar tu ești și vei fi mereu,
iubirea mea cerească,
cu tine vreau sa fiu legat,
să fii a mea mireasă.
Să te iubesc în orice clipă
din zi sau chiar din noapte
chiar dacă clipele se pierd,
speranța mea nu moare,
eu am să stau și am s-astept
să vii cu al tău soare,
să vii în viața mea te rog
în lipsa ta,
sufletul meu,
aproape, moare.
Nu vreau nicicând să mă gândesc
c-am să te pierd vre-odată,
că n-ai să vrei să mă iubești
asta-i durerea mea uitată,
și chiar de-ar fi
să vrei, să nu mai fii cu mine,
să știi că am să mor încet,
pierdut în cer,
pierdut de tine.
Ochii mei de i-ai avea,
să vezi ce văd și eu,
să vezi când nu te văd tot timpul,
să știi cât mi-e de greu,
și sufletul-mi de l-ai avea,
să simți ce simt și eu
să simți când nu te simt tot timpul,
să știi,
că fără tine,
îmi simt sufletul greu.
Și lacrimile-mi curg ușor
stingând durerea mea,
te rog vino înapoi
te rog,
alină-mi inima.
Aș vrea să plâng mereu,
să plâng de fericire
știind că tu, de tot ce-i rău
tot timpul ai să ai neștire.
Te vreau tot timpul printre nori
să zbori, să razi cu mine
Eu te iubesc și nu-i ușor
să-ți spun ce simt eu pentru tine
Dar în curând eu voi scăpa
de-a mea parte întunecată
și-am să te rog oficial
să fii a mea mireasă.
poezie de Eduard Palade (23 decembrie 2010)
Adăugat de Eduard Palade
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre uitare sau poezii despre plâns
Nu...
Nu te-am pierdut în nici o clipă petrecută fără tine!
Doar mi-ai lipsit puțin dintr-o privire în viața asta trecătoare!
Și nici nu mi-ai lipsit prea mult, doar atât cât Tu ai vrut!
Nici nu te-am așteptat prea mult, erai acolo printre gânduri!
Când îmi lipseai, te pictam într-o icoană printre îngeri!
Și-n glasul meu te auzeam doar pe tine printre timpuri!
În ochii mei doar Tu îmi străluceai luceferi în orizonturi!
Și-n nopțile fără de stele, doar Tu erai în cerul meu o Stea!
Nici timpul nu-mi era stinger, doar Tu îmi ești perechea mea în Cer!
Nici stelele nu pier, nici Tu nu pieri, ci doar revii
în zori!
Și-o altă zi ne-mbată cu roua de pe flori,
ne-aduce ziua fără nori!
Nici Tu nici Eu nu mai cerșim iubirea când apare Luna!
Nici noaptea nu ne mai desparte, nici stelele nu ne mai sunt străine!
Totul e-atât de aproape, nu ne mai pierdem printre șoapte!
Nici moartea nu alungă ce viața a născut din praf de stele!
Nici aurul nu ne rezistă Nouă, nimic nu poate pune sfârșit în noapte!
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfârșit, poezii despre rouă, poezii despre nori sau poezii despre naștere
Credința
Cu tăcere surdă calc
Pe nisipul alb...
și cald,
care sfarmă asfințitul
ce desparte
ce-i pe jos de ce e sus.
Dar eu sunt?
Eu stiu că nu-s.
Nu-s aici, aproape mie,
nici departe,
nici pustie,
nu-s tăcere,
nici ființă,
nu sunt nimeni undeva,
nu-s incet,
și nici cândva...
Cresc fără răsad cuvinte
înapoi și înainte,
mângâiate și cuminți,
fără frați, fără părinți...
Iar eu cred...
Și cred în ele...
Și trăiesc
Fără ființă
Din credință...
poezie de Mara Chiriac
Adăugat de Larisa Andrei
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre nisip, poezii despre creștere sau poezii despre alb
Lucian: Blondo, trebuie să înțelegi un singur lucru, ca totul să fie clar! Anume, ceea ce s-a petrecut atunci, cu Ly, a fost o neînțelegere și atât, o neînțelegere pentru care, în mare parte și Lia este vinovată, iar ea știe foarte bine acest lucru, dar să nu încercăm să căutăm acum țapul ispășitor. Iar dacă te referi la ceea ce am făcut eu după aceea, timp de o săptămână întreagă, recunosc, a fost o mare greșeală, pe care mi-o asum în totalitate, dar pe care n-o voi repeta niciodată, atâta timp cât voi mai trăi! Pentru că, indiferent de câte sau ce motive aș avea, oricât de bine întemeiate ar fi, nu voi permite niciodată să decad în asemenea hal, încât să devin un alcoolist incurabil, dependent de alcool! Nu voi lăsa să mi se întâmple așa ceva! Pentru că problemele nu se pot rezolva niciodată înecându-le în asemenea licori. Deci, poți fi sigură că atunci a fost pentru prima și ultima oară în viața mea când am făcut un asemenea abuz! Începând din acel moment, nu mă voi mai atinge tot restul vieții de țigări și băutură, decât, foarte rar, la ocazii speciale, cum ar fi de revelion, Crăciun, cel mult un pahar de șampanie. Asta da, îmi pot permite, nu-i nimic rău. Și câte o cafeluță pe zi, dimineața. În rest, sub nici o formă n-ai să mă vezi cu băutură în mână! Și nici cu țigări, la care am renunțat deja, definitiv; oricum, nu eram un fumător convins! Mă prosteam doar, din când în când, încercând să-mi dau, chipurile, importanță. Dar am voință și știu că pot! De aceea voi reuși ceea ce mi-am propus. În primul rând, pentru mine însumi, pentru că e în interesul meu personal. Și nu vreau să mă dezamăgesc, nici pe mine, nici pe alții. Altfel, ce-aș deveni? Nici nu vreau să-mi închipui! Dar, repet, sunt destul de isteț pentru a nu lăsa să mi se întâmple așa ceva, deci, n-am să cad în patima alcoolului. Cu alte cuvinte, sunt conștient de faptele mele. Și am de gând să mă păstrez în continuare astfel. Ai înțeles, da?!
Maria: Da, Luci, desigur. Și mă bucur să aud asta de la tine.
Lucian: Bine. Atunci, cred că vă puteți întoarce liniștiți în oraș. Eu nu intenționez să fac nimic prostesc. În nici un caz!
Maria: Deci, ne gonești... Cred că ar fi mai bine să rămânem totuși cu tine, cel puțin o vreme, nu ca să te verificăm sau să te oprim de le cine știe ce. Recunoaște că e totuși mai plăcut decât să fii singur.
Lucian: Ai dreptate. Rămâneți. N-am nimic împotrivă.
replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre viață, citate despre timp, citate despre fumat, citate despre devenire, citate despre șampanie, citate despre vinovăție, citate despre săptămâni, citate despre oraș sau citate despre gânduri