despre minuni (3)

injecţia de dilataţie… mama, sărmana
cândva, la naşterea mea, pare că
mi-a afectat vederea
prea aproape sunt de «pleoapa ta», cititorule
să ştii, ea ascunde, îngroapă-dezgroapă
o hartă
ce păcat că nu-i
nicio oglindă să-ţi poată vorbi
despre o minune

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

despre minuni (6)

jumătate din lingură – tăiată
pe lung, vertical, în secţiune
este cu bucurie – gustă
dacă poţi!… amaru-i
tot aşa, cealaltă jumătate?!
…inspiră-expiră; gestul mâinii tinzând
«vectorii»
descriu o hartă, priveşte-o de aproape, ştie
despre o minune

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre minuni (2)

bagheta magicianului uitată
înfiptă-ntr-un ghiveci al unei muşcate
la geam
a crescut
făcăleţ galactic – nu-l atingeţi, nu rupeţi
vraja
nu pierdeţi din vedere floarea
«în petale» este o hartă
despre o minune

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

despre minuni (1) (… plecând de la un text – vreau să vă fiu poetul!)

nu vă mai uitaţi la ceas
aruncaţi-l în sobă să vă ardă
neputinţele
limbile de foc vă vor arăta dincotro-ul
aşteptărilor
«umbra» voastră proiectată astfel
pe peretele dinspre mâine
este o hartă…
despre o minune

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atâta răutate doar într-un sărut

orice sărut în iubire este aidoma celui
al lui iuda

sunt perii pentru dinţi
pentru vase de tot felul
anti calcar
dar nimeni n-o să poată născoci
perie sărutului definitiv

decât să mă pupi mai bine
ucide-mă fără nicio re
muşcare

prea mult calcar lasă pe buze
intenţia
de sărut
iuda mea oglindă

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

despre minuni (4)

foaia aceasta aţi atins-o, ah
muchie tăioasă
un strop de sânge… nu-l speriaţi
lăsaţi-l, cel rămas în voi ştie
traiectorii
albine roşii, albine albe, stup vremelnic…
«ce el mână», prisăcarul
ţine pe genunchii săi o hartă
despre o minune

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

răbdarea mea

calm ca un frasin, când
ca o salcie
din vânt iau proiecţiile voastre
îmbrăţişându-le
încep cu «duminica
izgonirii lui Adam din rai…»
vezi
nu mi-a trebuit mult, cititorule,
prietene
să te găsesc
să ajung să-ţi sărut mâinile
prin cartea aceasta ce-o atingi…

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lane: Chiar conceptul de naştere este oarecum incomod.
Rory: Da. Copiii sunt ca lumea, dar modul în care ajungi să-i ai pare un fel de glumă cosmică.
Lane: Cu siguranţă gândită de un bărbat.
Rory: Mama mi-a zis asta când mi-a povestit de unde vin bebeluşii.
Lane: Mama mea încă nu mi-a povestit.
Rory: Zău?
Lane: Când verişoara mea a rămas însărcinată mi-a zis că e din cauză că aripile unui înger i-au mângâiat faţa.
Rorz: Pot să-ţi dau eu detaliile cândva dacă vrei.
Lane: Nu, mulţumesc, am aflat de pe stradă.

replici din filmul serial Fetele Gilmore
Adăugat de Elena Gheorghe
Comentează! | Votează! | Copiază!

despre minuni (5) (până la 13 măcar, voi fi poetul)

cuvântul nerostit
gestul privirii ajuns la capătul celălalt
fiorul sau ce-o fi-ncepător niciunei silabe
acolo
începe cartograful munca sa
trecerea prin miezul verbului
nu-i străină durerii
«vindecarea», fie şi uitată, îţi poate mărturisi
despre o minune

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nicio zână nu-i ca mama

Pe cap poartă o maramă.
Ce frumoasă-i mama mea!
Este cea mai scumpă mamă.
Nicio zână nu-i ca ea.

Eu sunt viaţă pentru mama,
sunt chiar îngeraşul ei.
Uite, acum îmi dau seama
că am crescut la sânul ei.

Cu privirea ei cea blândă
în braţe la ea mă cheamă.
Eu, cu vocea mea plăpândă
îi răspund: îndată mamă.

Deşi mama e o floare
eu tot flori îi dăruiesc.
Îi dau şi o sărutare
să-i arat cât o iubesc.

Ca o stea din Carul Mare
ce străluce-n nopţi de vară,
Chipul mamei când apare
cu dragoste mă înconjoară.

Cu iubire îmi zâmbeşte,
îmi veghează somnul lin.
Sufletul mi-l ocroteşte
de când mă are copil.

poezie de Dumitru Delcă (februarie 2010)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oriunde vei fi mă vei iubi

În orice depărtare te-ai ascunde
Te voi aduce mai aproape.
De ochii mei nu vei scăpa niciunde!
Ei sunt şi-n ceruri sunt şi-n ape.

În orice depărtare te-ai ascunde
Îmi vei simţi aproape pasul.
În mintea ta mereu eu voi pătrunde
Şi-ai să-mi auzi în noapte, glasul.

În orice depărtare te-ai ascunde
La mângâierea mea tu vei gândi
Şi nu vei mai găsi niciunde
O mână să te poată ocroti.

poezie de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

o frunză aproape

o frunză aproape albă atinge
pleoapa fără intenţie - «pardon»
şi trece mai departe, aparent
grăbită
îşi priveşte ceasul… «cât e…» – zic
«iarnă fără douăzeci şi două de amurguri»
răspunde şoptit
un vânt aşteptând pensionarea, tuşind
îşi drege glasul şi… «eşti
în urmă, fato, zău…»

frasin curat de singur
nud
îşi întinde încheieturile
«bună dimi…, fum străin.» pardon
eu sunt ceaţa
Eu sunt
ceaţa

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

În lume nu se poate vorbi deschis despre sentimente şi emoţii, şi despre informaţiile pe care le avem în minte şi care nu trezesc nicio emoţie se poate vorbi cu o mare uşurinţă! O societate care funcţionează pe pilot automat! Nu trezim nicio emoţie!

George Aurelian Stochiţoiu
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Groparul: Suferi de nebunie?
Bărbatul: Îmi pare rău! Sunt normal. Cel puţin, aşa cred...
Groparul: Păcat! E un lux să fii nebun într-o lume atât de lucidă! Ştii să visezi?
Bărbatul: E singura mea preocupare.

replici din piesa de teatru Iarnă în Rai (Globalizare), scenariu de Valeriu Butulescu (2004)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

mama mea Pâinea
tatăl meu Vinul
eu, o pată
pe faţa de masă, Cerul

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mama mea mi-a spus că femeia perfectă nu există. Aşa că, i-am dat o oglindă.

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Botezul lucrurilor

cuţitul chimic scrijelea în ţărână chip,
iminentă naşterea mea
– uriaşule în halat alb, cândva,
îţi voi da înapoi, la fund, palma asta
să ştii...

ecourile... după atingerea lucrurilor
nicio consoană
cel mai greu a fost până mi-am dresat degetele:
zahăr cubic, bici, curaj, sete de zbor
vântul de jos în sus îmi ţinea discursuri:
"dacă există vreo ţintă
neapărat va fi atinsă, altfel nu..."

lumina lăptoasă încheia întâia oară
nasturii umbrei mele de trup –
vântul, cheamă lucrurile,
aşterne nume sub ele... "e bine aşa!"..

acum, însemnele de aur
nu mai are cine să le poarte
nicio medalie nu se va da
pentru conservarea ignoranţei virgine...
timpul definit concret la început
aici e iluzie
nu mai ştiu întoarcerea la singurătatea dintâi
... cu ce aş putea să-l răsplătesc
pe acela care-mi înapoia copilăria?
întâiul plâns...
două promisiuni au rămas la botezul lucrurilor:
palma şi ţinta
chircit într-o lacrimă
lunec
sunt sare cu bilet doar dus
spre mare amară – vântul,
nici umil, nici mândru
sună în cristelniţe...

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

Familială

Eu sunt ţărănist ca mama,
Liberal precum e tata,
Soaţa mi-a făcut bucata
Şi e... lideră, sărmana!

epigramă de Dumitru Grigoraş din Zâmbete şi... "zâmbete" (2009)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-e dor de mama (Pentru mama mea, la 53 ani)

Mi-e dor de mama când e departe,
Mi-e dor de mama când mi-i aproape.
Dor o să-mi fii pănă la moarte,
Căci ea mi-a dat viaţa, m-a învăţat carte.

Mi-e dor de dânsa când soarele răsare,
Când pomii sunt în floare,
Fără ea lume mică mi-se pare -
Cât ea este de mare.

Nici cerul plin de de stele
Nu e aşa de frumos
Cum e glasul mamei mele -
Cald şi melodios.

Mi-e tare dor de dânsa,
Şi dor o să–mi fie mereu,
Căci ea este
Un înger păzitor al meu.

poezie de Vladimir Potlog (25 octombrie 2010)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tată, e 4 aprilie

azi îţi vorbesc despre
o zi de primăvară
când
toţi oamenii se împlinesc
ghioceii sunt mult mai ieftini
decât în anul în care ai plecat
mama şi-a înghiţit ultima lacrimă
spunând că
te-a visat în livada cu pruni
din spatele casei
dormeai sub prunul
care l-ai plantat
la naşterea mea
ai zis că
4 aprilie este ziua care
dă sens existenţei tale şi că
Dumnezeu te-a binecuvântat
nu ştiu cât de sincer
a fost cu tine
pentru că
ţi-a rupt din trunchi

ce să-ţi mai spun...

fotografia de pe noptiera
din camera de oaspeţi
am înrămat-o în lacrimi şi
va curge mereu înspre suflet
de-asupra fântânii
veghează soarele
are mult prea mult
sânge în priviri
şi pare trist şi flămând
să mai ştii că
în patul tău de două persoane
nu mai doarme nimeni

fără tine nu mai suntem noi

toate lucrurile sunt mici
întâmplător sau nu
Dumnezeu priveşte şi tace
acum eu sunt cel care trudeşte
prin casă
liniştea înspăimântă

din când în când
mă urc în pod şi privesc poarta
printre crăpăturile ţiglei
dar să ştii că
am lăsat-o întredeschisă
pentru ziua în care o să vii
să-mi spui
La mulţi ani!

poezie de Teodor Dume din Lacrimi de pe altarul trupului (2018)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

tu nu ştii

ia nu mă mai iubi atât
amestecă literele numelui meu, trece-le
prin maşina de râşnit cafea şi… suflă
aminteşte-ţi că sunt
doar un biet arlechin
nu am căderea, deşi tu nu ştii
cât aş vrea
să-ţi împlinesc rotundul fiecărei secunde
dă-mă gratis – adică fără părere de rău
uitării
pielea mea are romburi smulse
fesul meu alungit a rămas înfipt cu vârful
în genunchiul stâng
nu ştiu dacă mă voi înălţa curând… hei… cortina.

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!