Proiecte de ţară

La noi fiecare
proiect se împarte
pe sprânceană
în două lucrări
lucrările se împart
în trei etape
etapele mai departe
în patru părţi
din care jumătate dispar
undeva pe la spate
jumătatea rămasă
se distribuie la participanţi
apoi se divide la părtaşi
până când devine volatilă
şi poate fi sustrasă
aşa dispare de-a binelea
de-a binelea pentru unii
şi rău pentru noi
noi cei mai mulţi
rămaşi în pagubă
în final se caută noi proiecte
care au soarta dispariţiei
menţionată mai sus.

poezie de David Boia (24 octombrie 2016)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre căutări

Unii caută
noi idei
noi iubiri
noi amintiri
noi împăcări
noi începuturi
noi bucurii
noi întrebări

Altii caută
noi metafore
noi uri
noi uitări
noi certuri
noi sfârşituri
noi tristeţi
noi răspunsuri

A nu se ignora ce anume cauţi la alţii
sau ce cauţi la tine

A se ţine cont că unii caută noul
iar alţii caută vechiul şi multe multe altele

Poate că până la urmă în viaţă
nu-i important numai ce anume ai găsit
ci şi ceea ce încă mai cauţi...

Poate nu prea contează atât să găseşti întotdeauna ceea ce cauţi
cât a-ţi găsi mereu căutări care să conteze

poezie de Florian Ruse
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prin noi înşine

De teama realităţii
Noi locuim într-un basm
De-a valma cu alte iluzii
Peste marginea speranţei
Mai facem echilibristică
Printre tâlcuiri adânci,
Facem asocieri de idealuri
Prin viziunea unui viitor,
Să invocăm îngerii de sus
Şi îngeri din noi înşine
Peste timpuri şi zări
Depinde imanent de noi
Dacă facem din acest basm
Acea, poveste de succes,
Pentru noi, prin noi înşine.

poezie de David Boia (13 decembrie 2013)
Adăugat de anca petru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unii se bucură de-a binelea de răul altora.

aforism de David Boia (7 iunie 2021)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scopul unei enciclopedii este de a aduna cunoştinţele risipite pe faţa Pământului; de a expune sistemul general (al cunoştinţelor) oamenilor lângă care trăim, şi de a-l transmite oamenilor care vin după noi; pentru ca lucrările secolelor trecute să nu fie lucrări inutile pentru secolele care vor veni; pentru ca nepoţii noştri, devenind mai instruiţi, să devină totodată mai virtuoşi şi mai fericiţi, şi pentru ca noi să nu murim fără a avea vreun merit.

Denis Diderot în Enciclopedie sau Dicţionar raţional al ştiinţelor, al artelor şi al meseriilor
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Foarte mulţi oameni privesc greşit o relaţie dintre un bărbat şi o femeie. Cel mai important lucru şi cel mai frumos, într-o relaţie, este că relaţia este un prilej de evoluţie pentru ambii parteneri. Din nou, foarte mulţi oameni nu înţeleg că cei din jurul nostru sunt oglinzi pentru noi, că întâlnim anumite persoane cu care avem diverse relaţii pentru că ei sunt oglinzile noastre, ne arată ce e bun şi ce e rău în noi şi ne dau ocazia să creştem la fel cum şi noi le dăm lor ocazia să crească. Aşa cum pasiunea şi iubirea pot să dispară într-o relaţie, la fel dispar şi suferinţa, depresia şi furia. În psihologie, perioada ce urmează unei despărţiri poartă numele de doliu şi seamănă foarte mult cu doliul pentru o persoană decedată. Oamenii se despart atunci când nu mai au lecţii de învăţat unii de la alţii, când unul din parteneri a evoluat mult mai mult ca celălalt sau când nici unul nu a evoluat.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când timpul

Azi când timpul
E limitat cu noi
Şi noi limitaţi în timp
Prin comparaţii şi analogii
Cu dorinţe şi cu aspiraţii
Cu speranţele din noi
Până departe în aşteptări
Acum când timpul ăsta şui
Este puţin aproape infim
Şi total insuficient
Să căutăm o rezervă concludentă
Din alte emisfere
Fie ele şi cerebrale
Din alte universuri
Fie chiar imaginare
Pe canale de lumină
Să accesăm din timpul virtual
Care poate fi acel infinit
La care să ajungem
Pe care să-l prindem
Care să ne ajungă
Care să ne prindă
Să ne fie de prisos
În final fără de sfârşit.

poezie de David Boia (29 decembrie 2016)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Emily Thorne: Aşa cum sunt câte două părţi ale fiecărei poveşti, aşa sunt şi două feţe pentru fiecare persoană. Una pe care ne-o arătăm lumii, iar cealaltă o ţinem ascunsă în noi. O dualitate guvernată de către balanţa dintre lumina şi întuneric. În fiecare dintre noi sălăşluieşte atât binele, cât şi răul. Doar cei care sunt capabili să ţină estompată linia de demarcaţie morală, deţin adevărata putere.

replică din filmul serial Revenge
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugăciunea către un Sfânt este cum ar fi să-ţi povesteşti necazul unui prieten şi îi ceri ajutorul. Ei sunt mijlocitori, se roagă pentru noi încontinuu, lui Dumnezeu; ne mai ajută, după puterile lor, lăsate de la Dumnezeu. Noi ne rugăm două minute şi ne întoarcem la grijile noastre. Pe când, ei se roagă pentru noi încontinuu, lui Dumnezeu. Am citit că există două minute, în decursul celor douăzeci şi patru de ore, în care orice cuvânt şi orice dorinţe ni se îndeplinesc. În fiecare zi, sunt acele două minute, în care orice cuvânt al nostru, gândit sau rostit, are putere. Acest cuvânt poate fi spus în rugăciune, poate fi gândit într-o dorinţă, poate fi aruncat într-o ceartă. El poate fi ca o binecuvântare, dar poate fi şi blestem. Orice cuvânt, din acele două minute, se îndeplineşte. Orice dorinţă are numai două minute. Noi însă nu ştim care sunt cele două minute.

Doina Postolachi în Maeştri din cotidian (2015)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

De-a născoci noi ipoteze...

De-a născoci noi ipoteze doi filozofi s-au dus

Ca să găsească ce cătau în aer gol – în sus.

Ast-o făcuse ei ades şi fără de balon,

Acuma însă depărtaţi de-a lumii mare zvon

Pământu-ntreg li se părea un plan pestriţ departe.

Şi fericit unul din ei exclamă: – Frate, frate,

Mă simt acuma desfăcut, deasupra noastră nimeni.

Celălalt se uită supărat la goala adâncime:

– Eu, zău că nu – zise apoi –

Nu văd pe nimeni nici sub noi.

poezie celebră de Mihai Eminescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Voiam un loc în care să mă ascund, un loc în care să nu fie nevoie să faci nimic. Gândul de-a fi ceva nu numai că mă îngrozea, mă îmbolnăvea de-a binelea. Gândul de-a fi avocat, consilier, inginer sau ceva asemănător mi se părea imposibil. De-a mă însura, de-a face copii, de-a fi prins într-o structură familială. De-a merge undeva la muncă zi de zi şi de-a mă întoarce. Era imposibil. Să fac lucruri, lucruri simple, să iau parte la picnicurile în familie, la Crăciunuri, la sărbătorile de 4 Iulie, de Ziua Muncii, de Ziua Mamei... omul să năştea numai ca să îndure lucrurile astea şi apoi să moară? Preferam să fiu spălător de vase, să mă întorc singur într-o cămăruţă şi să beau până adorm.

Charles Bukowski în Şuncă pe pâine
Adăugat de IvanovCecilia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Drumul spre iad e pavat cu multă iubire şi intenţii bune şi datorită faptului că nu avem înţelepciunea să discernem nu ştim ce e bine sau rău pentru noi şi nu ştim cine suntem noi cu adevărat. Luăm răul şi întunericul, aşa cum ne sunt date, şi care vin la pachet cu iubirea şi lumina. Însă doar noi suntem reponsabili să transformăm iadul în rai, pentru că cei responsabili pentru ce ne-au transmis, de cele mai multe ori, nu mai sunt de mult alături de noi.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numai noi

Noi numai noi
Numim nostalgii
Năluciri nostime
Noi numai noi
Numărăm nedumeriri
Născocind nelinişti
Noi numai noi
Nuanţăm năbădăi
Navigând naivi
Noi numai noi
Netezim nuanţe
Năruind nemărginiri
Noi numai noi
Nutrim nădejdi
Nimicind năpăstuiri.

poezie de David Boia (8 mai 2016)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pronostic

Un poem din praf de stele
pe variaţiuni multiple
cu extensii accelerate
şi interminabil la capete
până unde nici gândul nu ajunge
mişunând de-a binelea
în panorama următoare
aşa pare universul
citat în termeni euforici
văzut din Calea Lactee.

poezie de David Boia (9 aprilie 2020)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jucării

Noi, care suntem îngrozitor de mari,
Care n-am mai căzut pe gheaţă
Dintre cele două războaie,
Ori dacă din greşeală am alunecat vreodată,
Ne-am şi fracturat un an,
Unul din anii noştri importanţi şi ţepeni
De gips...
O, noi, cei îngrozitor de mari
Simţim câteodată
Că ne lipsesc jucăriile.

Avem tot ce ne trebuie,
Dar ne lipsesc jucăriile.
Ne e dor de optimismul
Inimii de vată a păpuşilor
Şi de corabia noastră
Cu trei rânduri de pânze,
Care merge la fel de bine pe apă,
Ca şi pe uscat.

Am vrea să încălecăm pe un cal de lemn
Şi calul să necheze o dată cu tot lemnul,
Iar noi să-i spunem: „Du-ne undeva,
Nu ne interesează locul,
Pentru că oriunde în viaţă
Noi avem de gând să facem
Nişte fapte grozave”.

O, cât ne lipsesc uneori jucăriile!
Dar nu putem nici măcar să fim trişti
Din cauza asta
Şi să plângem din tot sufletul,
Ţinându-ne cu mâna de piciorul scaunului,
Pentru că noi suntem nişte oameni foarte mari
Şi nu mai e nimeni mai mare ca noi
Care să ne mângâie.

poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Enache Andreia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unde dispar iubirile noastre când trupul celui iubit nu mai este lângă noi? Unde se duc toate sentimentele, trăirile, neliniştile, fericirile noastre? Şi ce rămâne în urma lor? Un câmp de lupta dupa razboi..., cadavre de dorinţe şi cruci de vise pierdute. Se pierd şi se regăsesc toate... în noi. Nu-i de mirare că durata unei vieţi devine din ce in ce mai scurtă, nu viciile sunt de vină, ci iubirea... Cred ca plătim un preţ prea mare pentru cât de puţin primim, şi apoi mai cred că cei mai longevivi dintre oameni sunt cei cu sufletul rece ca o piele de şarpe, aceia care nu iubesc, nu pătimesc...

Narci Anca în Picată din cer - Casa de pe plajă
Adăugat de Anouk
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

sufocat de cordon
puiul de om zâmbea
ca un adult

n-a obţinut scor agpar
la naştere

preoţii timpului
nu i-au dat nicio şansă
de-a fi

copilul sărac
al unei lumi sărăcite
de marile virtuţi

el
singur a rupt cu dinţii
giulgiul
a sângerat pe cruce
pentru ei
cei de atunci

el moare şi renaşte
în fiecare zi
pentru noi

el este destinul
în care mai credem
cei mulţi
rupţi din placentă

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atunci când facem compromisuri, sacrificii, renunţăm la noi înşine şi la fericirea noastră personală, nu ne iubim, ci din contră. Un om care se respectă şi se iubeşte pe sine însuşi ştie să îşi traseze limite şi graniţe sănătoase de interacţiune cu ceilalţi. Dăm dovada de iubire de sine atunci când ne punem pe noi înşine în prim planul vieţii noastre şi căutăm să ne bucurăm de viaţă. Iar atunci când noi suntem împliniţi şi fericiţi putem să îi iubim cu adevărat şi pe cei din jur, ca pe noi înşine. Un om care nu se iubeşte pe sine nu poate iubi pe altcineva pentru că nu ştie cu adevărat ce este iubirea - o confundă cu ataşament, dependenţă, nevoie şi aşa mai departe.

citat din Ursula Yvonne Sandner
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inteligenţa umană este atât de evoluată acum încât am avansat în stadiul în care cei mai mulţi dintre noi suntem prea inteligenţi pentru a mai putea inventa noi dumnezei, dar încă suntem reticenţi pentru a renunţa la cei vechi.

citat din Ruth Hurmence Green
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce bizari suntem noi, muritorii! Fiecare dintre noi se află aici pentru un scurt sejur; nu ştie pentru ce scop, deşi uneori are impresia că simte de ce. Dar fără a ne gândi prea mult la asta, fiecare dintre noi ştie că există pentru alţi oameni – în primul rând pentru cei de ale căror zâmbete şi bunăstare este dependentă propria noastră fericire; apoi pentru cei mulţi, necunoscuţi nouă, de ale căror destine suntem legaţi prin simpatie. Îmi reamintesc de o sută de ori în fiecare zi că viaţa mea este bazată pe munca altor oameni, în viaţă sau morţi, iar eu la rândul meu trebuie să încerc să dăruiesc în aceeaşi măsură în care am primit şi încă mai primesc.

Albert Einstein în Cum văd eu lumea
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

La pragul singurătăţii

în preajmă ruine
timpul se clatină în părţi
într-un balans lipsit de remuşcări

pentru noi totul e o părere de rău
la pragul singurătăţii
rupe dintre noi vieţi
care ating sau nu ating cu sufletu cerul
şi se instalează deşertăciunea
mai penibilă decât destinul

plâng apoi
de nu mai am lacrimi
şi vorbele sunt de prisos

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!