Către iubita evazivă
Nu mă mai iubi, te rog să pleci,
Ia-ți inima ce-mi dăruiai cândva;
În zadar pe sfânt îl rogi, în veci,
Deși poate, el nu te va salva.
Aceste jumătăți de săruturi mă ucid
A mai fost cineva servit astfel, seri după seri?
Cum poți fi înfometat atâta de perfid
În mijlocul unui ocean plin de plăceri?
Nu-mi mai arăta albeața sânilor, de crin,
Înrămurați cu pârâiașe azurii,
Pentru că deși ochii se satură din plin,
Setea și arșița din mine rămân vii.
Tantalus! Chinurile-ți pentru unii-s basne,
Dar prin mine toți-s preveniți în acest ceas:
Nu-i mare lucru-n Iad să fii supus la cazne,
Cât e, în Rai, să fii în flăcări ars.
Nu mă mai strânge-n brațe, deși dragi mi-s,
Și nici cu nurii tăi îmbietori nu mă-îmbăta,
Căci toate-acestea nu-s decât farmec și dichis
Care mă fac un simplu rob în viața ta.
Nu vezi cât de răbdător prezența ta mă face,
Cât de strâns o vrajă-n jurul tău mă ține?
Lucrușor frumos, vino, dar lasă-mi inima în pace,
Căci nu pot trăi în lume fără tine.
poezie de Michael Drayton, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre religie
- poezii despre iubire
- poezii despre sărut
- poezii despre sâni
- poezii despre sfinți
- poezii despre sfințenie
- poezii despre seară
- poezii despre sclavie
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Către iubita evazivă
Nu mă mai iubi, te rog să pleci,
Ia-ți inima ce-mi dăruiai cândva;
În zadar pe sfânt îl rogi, în veci,
Deși poate, el nu te va salva.
poezie de Michael Drayton, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre inimă
Nu pot să mă absolv de moarte
dar pot să-mi îndulcesc viața
cât pentru cel puțin un rai
cât pentru cel puțin un iad
nu am să consider păcat niciun exces de frumos
nu-mi voi opri inima decât să ascult liniștea
mă întorc plin de iubire
în circuitul natural
în pământ
în ploi
în im
să crească florile din mine mai albe
mai sus de floarea de colț
dar tot sub stele
să pot continua numărătoarea lor
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre flori, poezii despre rai, poezii despre ploaie, poezii despre moarte sau poezii despre iad
El e Adevărul Sfânt
Fie-ți azi la îndemână
Doar Cuvântul Celui Sfânt
Dragostea să îți rămână
Ca să fii numai lumină
Țărmuit doar în Cuvânt
Împletește-ți dar viața
Azi pe urma Lui Hristos
Treaz fiind în dimineața
Ce îți lipezește fața
Dar în cerul glorios
Fii lumină din Lumină
Condus doar de Duhul Sfânt
El pe brațe să te țină
Să fii veșnic fără vină
Cu viața în Cuvânt
Placă-ți dar chiar și mustrarea
Adevărul să-l trăiești
Ca să capeți îndurarea
Și pe veci chiar și salvarea
Sus în slăvile cerești
Încrezându-te-n Cuvântul
Sfânt și viu al Lui Hristos
Tu lucrează dar pământul
Chiar de-l bate azi și vântul
Ca să fii victorios
Înțelege-ți dar menirea
Omenirii un sol să-i fii
Căutând desăvîrșirea
Înnodată cu iubirea
Ca s-ajungi în veșnicii
Fii un rob al Lui Hristos
Însă plin fii de credință
Având ochii sus nu jos
Ca să fii victorios
De har plin și biruință
Domnul Isus ce-ți vorbește
Prin Cuvântul Lui cel Sfânt
Todeauna tu-mplinește
Și Cuvântul îl trăiește
Cât umbla-vei pe pământ
Nu pe Lege tu să pui
Preț ci pune-l pe Hristos
Pe Ființa Domnului
Căci ființă ca Ea nu-i
Cât umbla-vei aici jos
Pentru noi Legea-i Isus
El e Adevărul Sfânt
Cum alții pe lume nu-s
C-al păcatului apus
Ne e dat doar prin Cuvânt
Prin Hristos doar se termină
Păcatul nelegiuirea
El ne scoate la lumină
Și ne face fără vină
Omorându-ne dar firea
Glorie dar Lui Hristos
Cinste slavă și onoare
Îi aducem dar de jos
Și îi mulțumim frumos
Căci ne dăruie salvare
20-10-2021 mănăștur
poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre salvare, poezii despre cuvinte, poezii despre creștinism, poezii despre Iisus Hristos, poezii despre vânt, poezii despre vorbire sau poezii despre vinovăție
Deschide ochii iubito
Deschide ochii iubito.
Și uită-te în ochii mei cât sunt de triști,
Când nu-i văd macar pe o clipă pe ai tăi!
Deschide ochii iubito
Și privește părul meu,
Alb ca neaua care se așterne pe câmpii.
Tu ești ca soarele care răsare
În zorii dimineții azurii.
Deschideți sufletul iubito,
Căci sufletul meu e mereu deschis.
Dar când nu ești lângă mine.
Nu se mai satură de plâns.
Deschide ochii iubito
Și privește brațele mele puternice de bărbat,
Care vrea să-ți cuprindă trupul,
Frumos și ca lacrima de curat.
Deschideți palmele iubito și ține inima mea,
Căci fără tine plânge în hohote și ea.
poezie de Vladimir Potlog (29 iulie 2022)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre plâns, poezii despre trup și suflet, poezii despre tristețe, poezii despre suflet, poezii despre păr, poezii despre ochi sau poezii despre frumusețe
Mă iartă Tu, Doamne
Iartă "Tu Doamne" păcătosul din mine,
Păcat că tânăr... nu mai pot să fiu,
Dar să visez, mă lasă "Tu Stăpâne"
Sau poate că și asta-i prea târziu.
Iartă-mi "Tu Doamne"greșala făcută
Și dă-mi tinerețea, te rog! înapoi,
Ochii mi-s plânși și gura mi-e mută
Doar către "Tine"genunchii-i îndoi
Mă iartă"Prea Sfinte" puterea mi-o lasă,
Să pot a iubi... cât încă sunt viu,
Cât mândrele, iată, mai cad încă-n plasă,
Ajută-mă "Doamne" și slug-am să-ți fiu.
Mă iartă"Părinte" ești bun și-nțelept,
Nu pot a promite, ispita-i prea mare,
Mă ține în noapte... flămând și deștept
Și-mi place"Părinte"deși chiar, mă doare.
Mă iartă"Tu Doamne"că nu știu ce fac,
Pe apă aruncă păcatul din mine,
Mă iartă"Părinte"că nu vreau să tac
Și-n lume eu strig... iubirea de"TINE"
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tinerețe, poezii despre visare, poezii despre promisiuni sau poezii despre noapte
Cât te vreau Isus
Nu vreau Domne cerul tău
Nici cetatea de lumină
Cât te vreau stăpân al meu
Mire Sfânt și Dumnezeu
Să fiu Doamne fără vină
Nu vreau nici cununa vieții
Ori Isus a Ta răsplată
Cât în zorii dimineții
Să-mi ștergi lacrima nămeții
Vreau Ființa-ți minunată
Nu vreau nici în Rai s-ajung
Cât Isus pe Tin" te vreau
De păcatul meu să fug
Ceru-ntreg să îl străpung
Ca iubirea să ți-o dau
Nu vreau Doamne răsplătire
Chiar Isus din mâna Ta
Cât pe Tine te vreau Mire
Să îți dau a mea iubire
Stăpân pentru a te avea
Nu vreau Doamne nici un dar
Isus să îmi dăruiești
Cât pe Tine plin de har
Să mă faci nu în zadar
Pe palme să mă primești
Nu vreau dar nimic să-mi dai
Nici comori și nici cununi
Ci pe palme să mă iai
Și Ființa Ta să-mi dai
Soare Sfânt plin de minuni
Eu Isus te vreau pe Tine
Nici cununi nici daruri nu
Ci a Ta Ființă pentru mine
Să-mi mângâie să-mi aline
În veci Doamne sufletu
Tu Isus ești darul meu
Dacă vrei să mă primești
Mire să-mi fii Dumnezeu
Eu să-ți cânt în veci mereu
Domn al slăvilor cerești
Tu îmi ești Isus comoară
Altceva nu vreau nimic
Vin" de aceea acum coboară
Și mă ia în a Ta țară
Rob să-ți fiu și ucenic
29martie 2020 mănăștur
poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cadouri, poezii despre comori sau poezii despre zăpadă
Numai Tu Isus ne dai
Cât de scump Isus ne ești
Ca și crinul din grădină
Peste noi când strălucești
Și ne umpli de lumină
Cât de gingaș Tu ne pui
Și astăzi Isus pe stâncă
Ca Tine nimenea nu-i
Nici iubire mai adâncă
Căci și azi Isus ne dai
Și lumină și speranță
Să intrăm cu Tine-n rai
Având dreptul la viață
Tu ne ești dar fericirea
Și viața noastră ești
Căci ne țeși în noi iubirea
Pentru sferele cerești
Doamne Sfinte a Ta față
Pentru veci ne-a cucerit
Și-nspre ceruri ne înalță
Înspre raiul Tău iubit
Numai Tu Isus ne dai
Vrednicia și credința
Tu pereche veșnic n-ai
Îți iubim pe veci Ființa
Căci din ochii Tăi reverși
Numai flăcări de iubire
Pentru fii Tăi aleși
Scăldați în neprihănire
Tu ne ești Isus măsura
De-a-mplini Cuvântul Sfânt
Și ne dărui azi Scriptura
S-avem Noul Legământ
Ochii Tăi mereu veghează
Cu-a lor flacără de foc
Și ne țin ființa trează
Cu Tine să avem loc
Cu Tine și doar prin Tine
Noi Isuse să umblăm
Viața doar cum se cuvine
Numei Ție să ți-o dăm
Trăind harul prin credință
Scăldați în neprihănire
În Tine doar biruință
S-avem până la răpire
Evanghelia cea Sfîntă
Să ne fie îndreptar
Odată cu toți la nuntă
Să primim al milei dar
Ochii ascunși în flăcări vii
Ce străpung orice secret
Să ne soarbă-n veșnicii
Cu-al iubirii Sfânt adept
În a lor lumină sfântă
Noi Isus cu toți ne vrem
Să intrăm în cer la nuntă
Cu Mirele nost" suprem
Flacăra lor veșnic vie
Să le lege-n infinit
Să-ți cântăm Isuse Ție
Căci pe veci ne-ai mântuit
Îți cinstim dar al Tău Nume
Și în flori de mulțumire
Ne-mbrăcăm din astă lume
C-un cadou plin de iubire
Căci Isus ne dăruim
Și viața și ființa
Doar pe Tine te iubim
Ne ești veșnic biruința
Și ne vrem pe aceiași mână
Străpunsă sus pe Calvar
Cu iubirea-n veci stăpână
Și străpunși de-al Vieții har
Soarele cât va mai fi
Și luna prin mii de stele
Și cât Tu vei săpâni
Turnând doar lumină-n ele
Ne-mpletim în floarea sfântă
Și-n mireasma mântuirii
În noi dragostea ne cântă
Prin aroma fericirii
Că-n Hristos doar ni s-a dat
Adevărul și lumina
În veci fie lăudat
Onorat întotdeauna
poezie de Ioan Daniel Bălan (27 ianuarie 2018, Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre foc sau poezii despre lumină
Cât te vreau Isus
Nu vreau Domne cerul Tău
Nici cetatea de lumină
Cât te vreau stăpân al meu
Mire Sfânt și Dumnezeu
Să fiu Doamne fără vină
Nu vreau nici cununa vieții
Ori Isus a Ta răsplată
Cât în zorii dimineții
Să-mi ștergi lacrima nămeții
Vreau Ființa-ți minunată
Nu vreau nici în Rai s-ajung
Cât Isus pe Tin" te vreau
De păcatul meu să fug
Ceru-ntreg să îl străpung
Ca iubirea să ți-o dau
Nu vreau Doamne răsplătire
Chiar Isus din mâna Ta
Cât pe Tine te vreau Mire
Să îți dau a mea iubire
Stăpân pentru a te avea
Nu vreau Doamne nici un dar
Isus să îmi dăruiești
Cât pe Tine plin de har
Să mă faci nu în zadar
Pe palme să mă primești
Nu vreau dar nimic să-mi dai
Nici comori și nici cununi
Ci pe palme să mă iai
Și Ființa Ta să-mi dai
Soare Sfânt plin de minuni
Eu Isus te vreau pe Tine
Nici cununi nici daruri nu
Ci a Ta Ființă pentru mine
Să-mi mângâie să-mi aline
În veci Doamne sufletu
Tu Isus ești darul meu
Dacă vrei să mă primești
Mire să-mi fii Dumnezeu
Eu să-ți cânt în veci mereu
Domn al slăvilor cerești
Tu îmi ești Isus comoară
Altceva nu vreau nimic
Vin" de aceea acum coboară
Și mă ia în a Ta țară
Rob să-ți fiu și ucenic
29martie 2020 mănăștur
poezie de Ioan Daniel Bălan din poezia e cumpusă sâmbătă sau duminică , deci n-ar cum să fie publicatăîn cărți sau reviste , exepție (29 martie 2020)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu, ființă inocentă
Te-aștept prin întuneric și prin ceață
să vii cu farmecele tale.
Aștept de parcă a trecut o viață,
cu sufletul pătat de dor și jale.
Mi-e dor de-un zâmbet călduros
ce risipește orice necaz
și de un suflet călduros
care te scapă de macaz.
Tu ființă inocentă care îmi aparții,
nu mă lăsa acum în umbră!
Îți dăruiesc orice ca să revii,
căci nu vreau viață sumbră.
Să pot trăi în pace cum oi vrea,
să pot iubi pe cine cred.
Că sunt sătul, deși nu prea...
Și cum mă vezi, cam șubred.
Ești tu aceea care-mi pare
a fi aleasa dintre spuse.
Un sentiment oferi, e mare
și-ndoielnic pare-mi-se...
Pătrunzi în minte parcă prea ușor
și nu stiu ce să fac -
ori să traiesc, să mor?
Mai bine mă împac.
Poate că nu vei mai ajunge
și te aștept degeaba...
Ceva în piept mă-npunge
și eu credeam că-i graba,
dar timpul pentru mine stă în loc
sau trece, nici nu știu...
Și inima aproape că-mi ia foc
la cât e de pustiu.
Mi-e dor de vorbele pe care
mi le spuneai în vis.
Eu nu mai dorm și doare,
căci nu mi le-ai mai zis...
Oftez din greu, că poate ești
tot mai aproape de apus,
unde te-aștept să îmi șoptești
ce, chiar de mult, nu mi-ai mai spus.
Mă pot uita la nori,
cum o făceam mereu.
Mi-e teamă c-o să mori
și o să pleci, dar eu?
Eu te aștept în întuneric și în ceață
să vii cu farmecele tale.
Aștept de parcă a trecut o viață,
cu sufletul pătat de dor și jale...
poezie de Pleșa Dragoș Florian din Poezie
Adăugat de Pleșa Dragoș Florian
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre zâmbet, poezii despre timp, poezii despre somn sau poezii despre pace
Mă uit în ochii tăi
Mă uit în ochii tăi, iubito,
Care de lacrimi și durere sunt plini,
Inima în mine plânge,
Trupul parcă mi-i pe spini.
Vreau să te întorc din drum,
Din drumul acesta, al despărțirii,
Dar totul e în zadar acum,
Căci s-a stins în tine flacăra iubirii.
De-aș putea să întorc timpul înapoi,
Să fim iarăși tu și eu,
Tu să fii o floare între flori,
Eu soarele tău.
Dar viața acum îmi pare un infern,
Fără tine, frumoasa mea,
Acum nici de moarte nu mă tem
Te rog, te rog nu mă lăsa!
poezie de Vladimir Potlog (9 iulie 2009)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Pune-mă în palma Ta
Doamne în Numele Tău
Vreau Isuse să trăiesc
Să-mi fii Domn și Dumnezeu
Despărțit de orice rău
Viața eu să-ți dăruiesc
.
Al Tău Nume Doamne vreau
Să îmi fie o cunună
Ție dar să mă predau
Și la masa Ta să stau
Până viața o să-mi apună
.
Numai Ție o Isus
Vreau să-ți dau a mea ființă
Rob să-ți fiu să-ți fiu supus
Să-ți cânt slava Ta de sus
Trăind dar sfânta credință
.
Pentru veci de veci eu vreau
Isuse să-mi fii stăpân
Ție Însuți să mă dau
Căci în Tine ochii mi-au
Găsit Doamne doar sprijin
.
Pune-mă în palma Ta
Viața Doamne să-mi trăiesc
Pe Tine a te avea
Isus în inima mea
Ție numai să-ți slujesc
.
Legământul Tău Divin
Să îmi fie o comoară
Eu de Tine să fiu plin
Și cu sufletul senin
Să-ți dau a mea inimioară
.
Pentru Tine dar să-mi bată
Inima Isus în piept
Viața mea în veci curată
Să mi-o faci Doamne îndată
Cu duhul mai înțelept
.
Pune-mă de acum să-ți cânt
O Isus a Ta Ființă
Prin al Tău măreț Cuvânt
Și prin Duhul Tău Cel Sfânt
Ca să am dar biruință
.
Fă-mă să-ți fiu o cântare
Uin imn Doamne pe vecie
Căci îmi ești Isus cărare
Și un munte de-ndurare
Slăvit Numele îți fie
10-01-2021 mănăștur
poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înțelepciune sau poezii despre munți
Mai rămâi...
Mai rămâi puțin în gândul meu
Tu vis frumos de primăvară,
Sărută-mă acum, apoi mereu
Te rog, topește urma de zăpadă.
Mai rămâi puțin în tâmpla mea
Pentru o clipă să te port în gând
Vom fi un ultim fulg de nea
Poemul iernii, Iubirea pe Pământ.
Mai rămâi puțin în ochi-mi verzi
Să-mi cânte inima duios de tine
Eu sunt aici, deși nu vezi
Că iarna te aduce iar la mine.
Mai rămâi puțin în al meu piept
Să-mi fii inima unui gând timid
Vei știi atunci că te aștept
O viață și-ncă una lăcrimând.
Mai rămâi și adu-mi primăvara
Uitată-n gândul tău verzui
Când tu dispari iar vine iarna
A inimii regină, al lacrimii etui.
Mai rămâi puțin să-mi fii poem
Să te rescriu în piept cu lacrime de sânge
Ba vii, ba pleci, al inimii boem
Te rog rămâi, nu vezi că inima îmi plânge?
poezie de Mirela Crâșmaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre verde, poezii despre primăvară, poezii despre poezie, poezii despre iarnă sau poezii despre gânduri
Dacă ai ști
Dacă ai ști,
cât de dor mi-e de Tine,
deși ești în inima mea
si cât de mare este tristetea
de a nu Te vedea
decât în visul meu.
Cât de mult îmi lipsești,
deși ești mereu cu mine
si cât de adâncă este durerea
de a nu Te auzi
decât în gândurile mele.
Cât de greu îmi este
când Te caut în jurul meu
si nu Te găsesc decât atunci
când vrei Tu să Te pot afla...
poezie de Elena Liliana Popescu din Cânt de Iubire (2007)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe citate de Elena Liliana Popescu despre gânduri, poezii despre durere sau poezii despre dor
Sunt un bulgăr de nimic
Sunt un bulgăr de nimic,
sunt un strop de rouă-n soare;
dar cu cât mă foc mai mic,
cu-atât Tu,
cu-atât Tu te vezi mai mare.
Dacă-n lume m-ai făcut
o fereastră către Tine,
cu cât sunt mai nevăzut,
cu-atât Tu,
cu-atât Tu te vezi mai bine.
Doamne, când suntem noi doi,
n-are cel viclean ce-mi face.
Și cu cât îi duc război,
cu-atât Tu,
cu-atât Tu mă-mbraci cu pace.
Vin din cer mi-ai dat să sorb
și pe ochi m-ai uns cu tină.
Dar cu cât eram mai orb,
cu-atât Tu,
cu-atât Tu mi-ai dat lumină.
Iar de toate câte-n Rai
le păstrezi Tu pentru mine,
nu mi-e dor de tot ce-mi dai,
cât mi-e dor,
Doamne, cât mi-e dor de Tine.
poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre război sau poezii despre Soare
Lucian: Acum, scumpă colegă, îmi faci deosebita plăcere sau onoare de a-mi acorda acest dans? Te invit să dansezi cu mine.
Lia: Nesuferitule! Toată ziua nici măcar nu mi-ai vorbit deloc, ba nici nu te-ai uitat măcar spre mine și acum ai tupeul să mă inviți la dans?! Cum îndrăznești? Nici nu mă gândesc! Așa că, ia-ți gândul!
Lucian: Hei, ia-o mai ușurel! Te rog, nu mă refuza... Nu și la dans; nu ți-am cerut prietenia, ca să mă respingi din nou. Te rog...
Lia: Bine... Deși nu cred că ar trebui să-ți accept invitația, nu după cum te-ai purtat astăzi cu mine. Ai fost cam nesuferit. Foarte!
Lucian: Fie, îmi pare rău. Asta voiai să auzi de la mine, da?! Bine, te rog, încearcă să mă ierți, din nou, indiferent că am greșit sau nu, indiferent de ce-am spus sau nu, indiferent de ce-am făcut sau nu, indiferent de motivele pentru care m-am purtat astfel, pentru că... Ascultă, trebuie să mă ierți! Rămânem... Colegi, nu-i așa? Măcar atât. Să păstrăm între noi măcar această relație, de colegialitate. Te rog, încercă să mă ierți, să nu mai fii supărată pe mine. Recunosc, am fost un idiot că m-am purtat astfel cu tine azi, dar iartă-mă, te rog! De câte ori vrei să-ți mai spun? Știi foarte bine că în topul preferințelor mele, încă ești numărul unu pentru mine. Ce spui?
Lia: Nu astfel tratează un adevărat cavaler domnișoarele, cum ai procedat tu astăzi cu mine, dar pentru că insiști, fie. Deși... Topul preferințelor?! Ce vrei să spui cu asta?
Lucian: Hai să formulăm altfel; lista priorităților. E mai bine așa? Hai, iartă-mă, te rog! Cu orice ți-aș fi greșit...
Lia: De acord, te iert, de data asta. Poate că doar ai greșit, superiorul meu coleg.
Lucian: Excelent... Dar nu-mi vorbi astfel!
replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre vorbire
- citate despre prezent
- citate despre iertare
- citate despre dans
- citate despre supărare
- citate despre priorități
- citate despre prietenie
- citate despre plăcere
- citate despre onoare
Cu cât Doamne
Cu cât Doamne eu mă vreau
Să fiu Isus lângă Tine
Cu atât ființa-ți dau
Doar cu Tine eu să stau
Prinț al slăvilor divine
Cu cât Isus eu doresc
Tu în brațe să mă prinzi
Cu atât eu te slăvesc
Căci Ființa îți iubesc
Și în Duhul mă cuprinzi
Cu cât Doamne pe cărare
Umblu numai după Tine
Eu prin har și îndurare
Îți slăvesc Numele-ți mare
Onorat să fii de mine
Căci îți cânt a Ta Ființă
Și te laud te cinstesc
În a Ta făgăduință
Vreau să umblu prin credință
Veșnic dar să te slăvesc
Cu cât Doamne Tu îmi ești
Azi și țintă și izvor
Cu atât mă însoțești
Mila Ta îmi dăruiești
Chiar și-n vecul viitor
Cu cât Doamne eu ascult
Mai profund Cuvântul Tău
Eu Isuse nevăzut
Cu atât sunt mai pierdut
De fire și sunt al Tău
Cu cât eu fac azi din cer
O fereastră către Tine
Cu atât de Lucifer
Sunt pierdut Doamne-n etern
Că-s păzit și-s tot mai bine
Cu atâta Tu mă ții
Doar în jertfa milei Tale
Cu atât spre veșnicii
Zbor spre țara celor vii
Căci Isuse îmi ești cale
07-11-2021 Bet.
poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre țări, poezii despre viitor, poezii despre prezent, poezii despre laudă, poezii despre jertfă sau poezii despre dorințe
Alină-mi inima
În miez de zi stau și oftez,
gândindu-mă la tine
cât mor de ciudă
nici nu știi,
că nu sunt lângă tine...
doar tu ești și vei fi mereu,
iubirea mea cerească,
cu tine vreau sa fiu legat,
să fii a mea mireasă.
Să te iubesc în orice clipă
din zi sau chiar din noapte
chiar dacă clipele se pierd,
speranța mea nu moare,
eu am să stau și am s-astept
să vii cu al tău soare,
să vii în viața mea te rog
în lipsa ta,
sufletul meu,
aproape, moare.
Nu vreau nicicând să mă gândesc
c-am să te pierd vre-odată,
că n-ai să vrei să mă iubești
asta-i durerea mea uitată,
și chiar de-ar fi
să vrei, să nu mai fii cu mine,
să știi că am să mor încet,
pierdut în cer,
pierdut de tine.
Ochii mei de i-ai avea,
să vezi ce văd și eu,
să vezi când nu te văd tot timpul,
să știi cât mi-e de greu,
și sufletul-mi de l-ai avea,
să simți ce simt și eu
să simți când nu te simt tot timpul,
să știi,
că fără tine,
îmi simt sufletul greu.
Și lacrimile-mi curg ușor
stingând durerea mea,
te rog vino înapoi
te rog,
alină-mi inima.
Aș vrea să plâng mereu,
să plâng de fericire
știind că tu, de tot ce-i rău
tot timpul ai să ai neștire.
Te vreau tot timpul printre nori
să zbori, să razi cu mine
Eu te iubesc și nu-i ușor
să-ți spun ce simt eu pentru tine
Dar în curând eu voi scăpa
de-a mea parte întunecată
și-am să te rog oficial
să fii a mea mireasă.
poezie de Eduard Palade (23 decembrie 2010)
Adăugat de Eduard Palade
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre uitare
Fii
De nu poți să fii un cer
Fii un fulg, dar fii cuminte.
De nu poți fi un mister
Fii ce-ai fost mai înainte.
De nu poți sa fii un an
Fii o zi, o zi de vrajă.
De nu poți să fii un lan
Fii un bob, dar plin sub coajă.
De nu poți să fii un lac
Fii un strop, dar plin de soare.
De nu ești flori de liliac
Iarbă fii, dar fii în floare.
Fii ce ești, fii om sub soare,
Ce-ai fost binecuvântat,
Căci luând altă cărare
Ai în spate un păcat!
poezie de Diana Enachii
Adăugat de Diana Enachii
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe citate de Diana Enachii despre flori sau citate de Diana Enachii despre Soare
E atata pace...
E atâta pace... în sufletul meu...
căci ochii mei privesc spre Tine....
deși mă-nconjoară furtuna
și norii sunt tot mai grei,
Te privesc... și flori de tei
îmi ningi printre pleoape...
ești tot mai aproape...
sunt valuri ce frâng tot ce-ntâlnesc
și-n spume ar vrea să mă frângă...
dar Tu, din înaltul ceresc
ai venit si îmi spui locuiesc
în inima ta, ca nicicând,
să n-o las să plângă!
și știu că se poate...
cu Tine pășesc
pe întinderea de ape,
deși vin talazuri iar vântul, prăpăd,
ar vrea ca nimic să nu scape,
dar Tu mă ții de mână...
E atâta pace... în sufletul meu...
căci ochii mei privesc spre Tine....
poezie de Aurelia Tarniceri
Adăugat de Sabyanna
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tei sau poezii despre nori
Doar Hristos este Viața
Domnul când îmi e scăparea
Nu mă tem de niciun rău
Căci mă-mbracă-n îndurarea
Și-mi oferă El salvarea
Căci Isus mi-e Dumnezeu
Paza sufletului meu
Când Hristos îmi e lumina
El mă-mbracă în Cuvânt
Ca să-i cânt întodeauna
Că-mi e viața și cununa
Până voi intra-n mormânt
Să fiu plin de Duhul Sfânt
Doar Isus îmi e menirea
Tot ce am aici mai sfânt
El îmi dă neprihănirea
Și mi-arată doar iubirea
Ca Ființa Lui să-i cânt
Cât voi fi pe acest pământ
Cât de scump este azi drumul
Chiar la umbra Lui Hristos
Cum nu este chiar niciunul
Căci toate se sting ca fumul
Dar rămâne aici jos
Cel creat doar de Hristos
Numai El e mângăiere
Numai El e bogăția
Căci ne are în vedere
În lumea care azi piere
El ne ține azi ființa
Și ne dăruie credința
Prin Hristos și doar prin El
La Tatăl avem intrare
Al vieții sfinte Miel
Ne e scop și ne e țel
El ne e înviorare
Și în veci de veci salvare
Nimeni altul nu mai poate
Să ne dea neprihănirea
Să ne scape de la moarte
În Rai să ne facă parte
Să ne ofere dar iubirea
Și de asemeni izbăvirea
Nimeni mâna nu ne-a-ntins
Să ne ofere veșnicia
Viața noastră ca un vis
Să fie un drum deschis
Căci Isus e bucuria
Și e raiul armonia
Numai El azi ne oferă
A vieții cale sfântă
Tot ce inima ne speră
Chiar a fericirii eră
De-n noi inima azi cântă
Și spre El duhu se avântă
Căci trăim doar prin Isus
În lumina Lui curată
Cum nici stele aici nu-s
Dar sângele Lui i-a curs
Și viața ne e dată
Doar prin jertfa-i fără pată
De aici nimeni n-a-ndrăznit
De aici de pe pământ
Să fi dar mărturisit
C-aici jos el a venit
Trimis chiar de Tatăl Sfânt
Pentru omu-n moarte frânt
El să fie o lumină
Omenirea s-o salveze
Pe-a lui brațe să o țină
Fiind dar fără de vină
Tatășlui s-o-ncredințeze
Și-n ceruri să o așeze
Nimeni altul n-a-ndrăznit
Despre sine să susțină
Că-i lumină-n răsărit
Că este neprihănit
Și că el e o lumină
Că nu are nicio vină
Eu sunt Viața și-Nvierea
Nimenea nu a mai spus
Căci nimeni n-are-nfierea
Tatălui făcând plăcerea
Ca și Fiul Lui Isus
Ce i-a fost în veci supus
Noi venim să-ți mulțumim
Pentru tot ce Tu ne-ai dat
Azi copii Tăi să fim
Inima să-ți dăruim
Mire scump și minunat
Să-ți dăm sufletul curat
Betania 15 dec. 2019
poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre curățenie