Nu pot să mă absolv de moarte
dar pot să-mi îndulcesc viața
cât pentru cel puțin un rai
cât pentru cel puțin un iad
nu am să consider păcat niciun exces de frumos
nu-mi voi opri inima decât să ascult liniștea
mă întorc plin de iubire
în circuitul natural
în pământ
în ploi
în im
să crească florile din mine mai albe
mai sus de floarea de colț
dar tot sub stele
să pot continua numărătoarea lor
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre religie
- poezii despre flori
- poezii despre viață
- poezii despre rai
- poezii despre ploaie
- poezii despre moarte
- poezii despre iubire
- poezii despre inimă
- poezii despre iad
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.