Cine a ascultat odată concertul Orgii Mari a Pietrei Craiului, şi-o va aminti mereu cu emoţie.

citat din Ovidiu Manitiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Craiului X...

X a fost ieri la "randevu" ;
Să nu vă prindă, deci, mirarea
Când vă voi spune că acu
Îşi pipăe mereu spinarea!

epigramă de George Ranetti
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

În nemărginirea singurătăţii montane, iureşul nebun reprezentat de răscoala sălbatică a viforniţei albe, înlocuia aplauzele spectatorilor din marile arene sportive.

citat din Ovidiu Manitiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Concertul din zori

Am ascultat concertul păsărelelor
Şi am simţit mirosul liliacului,
În dimineaţa asta am visat să devin îngerul
Ce te veghează în timpul somnului
Dar glasul tău mi-a amintit de clopotul sufletului,
Deschis iubirii
Eşti glasul ce-mi luminează viaţa
Eşti gândul frumos şi-ntreaga omenire va fi fericită
Precum noi, simplii oameni
Totul este ascuns.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Elanul pietrei

nicio oboseală zi şi noapte
rotunjindu-se caligrafiază sub ape
hieroglife nefireşti de mari
unghiuri invizibile
în adevăruri împletite
vizibile doar pietrei
ca şi cum s-ar ruga
alăturându-i-se

poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Profilul Pietrei Craiului se schimbă după locul de unde privim: dinspre Dragoslavele e o piramidă, dinspre Păpuşa şi Făgăraş - un zid lung din pietre lucind în soare, dinspre Dealul Sasului - o creastă lungă cu pădure ridicată aproape de coama muchiată.

citat din Ion Simionescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine s-a rezemat odată de un copac, cine s-a gândit vreodată cu melancolie la singurătatea lui, nu poate să nu întâmpine moartea cu sentimentul de a fi, orice s-ar întâmpla, deasupra ei, puţin deasupra ei, zâmbindu-i cu îngăduinţă, cu amiciţie, cu o uşoară emoţie de revedere, cu o uşoară înfiorare senzuală.

Mihail Sebastian în De două mii de ani
Adăugat de Avramescu Norvegia-Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

aripa păsării deasupra pietrei
ascunde tăcerea,
în linistea nopţii se strâng speranţe,
apa devine ochiul
iertării

gogyohka de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

aripa păsării deasupra pietrei
ascunde tăcerea,
în linistea nopţii se strâng speranţe,
apa devine ochiul
iertări

gogyohka de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cotidiene

Aşa-i, puteam a deveni
Meşter în elegii...
Acum ştiu doar a-mi aminti
Trecutele orgii

Dar, la Paris, doresc a scri
Roman oriental.

- Da, şi hurii dulci vor fi
Dansând pe sub portal!

Picta-voi apă, cer, un port,
Deşertul "uriaş"
La ora gri când în oraş
Se strigă Paris-Sport.

poezie clasică de Jean Pellerin din Antologia poeziei franceze (1974), traducere de Leonid Dimov
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deasupra pietrei

În apa oglinzii, mă copleşesc
doar înotătorii de elită
în faustoasele lor reîntoarceri.

Răspunsul tău şi zâmbetul lor
mereu statuar.

Deasupra pietrei
am găsit drum înflorit
rugăciune şoptită
punte şi sprijin,
frunte legănând amintiri.

Azi, cuvântul mă sprijină
printre hulpave aluviuni.

poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREŞTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi voi aminti

Îmi voi aminti apartamentul tău
şi canapeaua ta, şi toate filmele
care au fost martore săruturilor noastre.
Îmi voi aminti drumul
pe care m-am pierdut mereu
venind să te întâlnesc;
dar, din clipa când te-am văzut,
nu m-am mai regăsit niciodată.
Toate detaliile care te privesc
şi ceea ce noi aproape devenisem
trăiesc în oasele mele.

poezie de Stephanie Bennet-Henry, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe urmele noastre

Pe urmele noastre mergînd,
ei coboară mereu spre centrul pămîntului,
apa noroioasă devine povestea însoţitoare,
la răscruci, cocoşaţi aruncă în sus cu buchete
sinistre, de nuntă.

Nimic nu dospeşte mai bine ca sufletul,
ca amintirea. Aveam odată vase de lut,
fiecare lucra noaptea, în vis, vasul lui
şi dimineaţa el era gata de a-şi primi uleiul,
vinul ori grîul.

De ce merg ei acum tăcînd? Cine sînt ei, de fapt?
Umerii noştri au fost odată de fier,
păsările noastre au fost odată de piatră,
dar noi, cei cu umeri de fier, cine am fost?
Dar noi, cei cu păsări de piatră, cine am fost?

Şi, în fond, de ce ei parcă ne urmăresc
şi calcă mereu pe urmele noastre,
coborînd, fără voia lor,
spre centrul necunoscut al pămîntului?

poezie de Dragoş Niculescu din Cinci vreascuri şi fapta de mâine
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să fii profesor e frumos, dar să nu fii ascultat de elevi este urât.

aforism de Ovidiu Kerekes (18 ianuarie 2013)
Adăugat de Ovidiu Kerekes
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poate că şi de aceste lucruri ne vom aminti odată cu plăcere.

citat din Virgiliu
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

A-şi aminti e uşor pentru cine are memorie, a uita e greu pentru cine are inimă.

citat clasic din Gabriel Garcia Marquez
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Flori ale pietrei

Flori ale pietrei cu faţa spre mare,
cu vine care-mi amintesc de alte iubiri,
strălucind în ploaia subţire şi lină,
flori ale pietrei, siluete
ale căror vinişoare, când nimeni nu-mi vorbeşte,-mi vorbesc,
care mă lasă să le ating după-atâta tăcere...
printre pini, oleandri şi platani.

poezie de Giorgos Seferis, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Odată cu vârsta, menit să tempereze spaima lipsei de sens, apare un fel de complex reparator, constructiv, complexul pietrei de temelie.

citat din Lucian Pintilie
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine?

Cine e acea persoană
Care stă mereu cu tine,
Care-ţi stă mereu alături
Şi îţi face numai bine?

Cine e acea persoană
Ce te apără de rău,
Ce te scoate din capcană
Şi te-ajută mai mereu?

Cine poate fi acesta?
Cine e, aş vrea să ştiu?
Ca să-l răsplătesc şi eu,
Ca şi el aş vrea să fiu.

Să fie un mare doctor, o fi doar un bun actor?
Cine e acea persoană, nu şti dragă cititor?
Imediat să mă anunţi, de-o să afli-n viitor,
Ca să-i mulţumesc şi eu, înainte ca să mor.

Cine e acea persoană
Care stă mereu cu tine,
Care-ţi stă mereu alături
Şi îţi face numai bine?

poezie de Andrei Tudora
Adăugat de Andrei Tudora
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiul craiului atunci încalecă, şi calul, scuturându-se, mai arată-se o dată tânăr, cum îi plăcea craiului, apoi face o săritură înapoi şi una înainte şi se cam mai duc la împărăţie, Dumnezeu să ne ţie, că cuvântul din poveste, înainte mult mai este. Şi merg ei o zi, merg două, şi merg patruzeci şi nouă, până ce de la o vreme le intră calea în codru şi atunci numai iaca ce le iese înainte un om spân.

Ion Creangă în Povestea lui Harap-Alb
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dor de el ...

Mi-e dor de el, cum pietrei din albia secată,
îi este dor de râul ce o-nfiora odată.

distih de Mihaela Banu (18 mai 2021)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!