Drumul
Gânditor și cu mâinile la spate
Merg pe calea ferată,
Drumul cel mai drept
Cu putință.
Din spatele meu, cu viteză,
Vine un tren
Care n-a auzit nimic despre mine.
Acest tren - martor mi-e Zenon bătrânul -
- Nu mă va ajunge niciodată,
Pentru că eu mereu voi avea un avans
Față de lucrurile care nu gândesc.
Sau chiar dacă, brutal,
Va trece peste mine,
Întotdeauna se va găsi un om
Care să meargă în fața lui
Plin de gânduri
Și cu mâinile la spate.
Ca mine acum
În fața monstrului negru
Care se apropie cu o viteză înspăimântătoare,
Și care nu mă va ajunge
Niciodată.
poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viteză
- poezii despre trenuri
- poezii despre superlative
- poezii despre spaimă
- poezii despre negru
- poezii despre mâini
- poezii despre gânduri
- poezii despre depășire
- poezii despre căile ferate
Citate similare
Crezul
Crezi
într-un bărbat care duce cu fața la spate
o femeie pe pieptul lui
care duce cu ceafa în față
un copil pe spatele ei
care duce cu un obraz întors
un alt obraz neîntors dintr-o parte
în altă parte a noastră
în altă parte a noastră
în altă parte a noastră
cu noi în spate cu spatele la voi
cu voi în față cu fața la noi
în altă parte
din altă parte
aici!
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre femei și bărbați, poezii despre femei, poezii despre copilărie sau poezii despre bărbați
Întotdeauna
întotdeauna
voi spune despre mine lucruri
pe care tu le vei crede
când eu nu le-am mai crezut
întotdeauna voi fi
cu o clipă mai târziu
decât clipa în care sunt
îmi voi lăsa pe rând
în mâinile tale mantiile,
pe care zadarnic mi le fluturi
prin fața ochilor
mai bine caută prin ierburi
urma proaspătă de sânge
smuls din hlamidă,
fuge sălbaticul gol,
chircit de foame și sete.
poezie de Silvia Velea din revista "Citadela literară"
Adăugat de Silvia Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre sânge, poezii despre ochi sau poezii despre fluturi
De ce nu sărbătoresc Ziua Sfântului Valentin
Ea vorbește despre mine, cel de ieri....
cel care era întotdeauna
amuzant și care-o făcea să râdă ore-n șir,
omul de care
s-a îndrăgostit,
acel om,
eu, cel de ieri...
nu eu, cel de azi...
Cel care, pretinde ea
(iar eu neg),
c-am devenit...
cârcotaș, încăpățânat
și partizan politic,
un om care ascultă radioul pentru a avea ce vorbi
și care nu dansează niciodată cu ea pe vechile acorduri.
Omul care o asculta
pe ea, cea de ieri,
dar acum este mereu defazat
ea cea de azi...
ea cea de azi,
ea care mă hărțuiește mereu
și care se plânge de dispariția
celui care am fost ieri...
eu,
eu cel care poate n-am existat niciodată,
decât în mintea ei
poezie de Ted Sheridan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vorbire
- poezii despre încăpățânare
- poezii despre umor
- poezii despre trecut
- poezii despre sărbători
- poezii despre sfinți
- poezii despre radio
- poezii despre prezent
- poezii despre politică
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Viața, un tren fără călători
noapte de noapte mă uit
spre fereastra
unui tren
ce n-a oprit de multă vreme
în gara în care aștept
e un tren fără călători
viața mea depinde de el
și de ultima sa oprire
din ziua în care mama
m-a învățat
să respir și să consum
puțin câte puțin din timpul meu
(e singurul lucru
pe care-l știu despre mama)
mi-am pregătit valiza
pentru un drum lung
mi-am luat ustensilele de ras
fotografia de familie de pe noptieră
câte ceva de-ale gurii
costumul cel nou păstrat de la
botezul fiicei mele
am tras
jaluzelele am stins lumina și
gazul
cheia am lăsat-o sub preș
știu că trenul va opri
o singură dată în gara
din care
n-a mai plecat
nimeni niciodată
mi-e frică
șuierul prelung al trenului
se aude până târziu în mine
apoi
tăcere...
poezie de Teodor Dume din Lacrimi de pe altarul trupului
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre învățătură, poezii despre viață, poezii despre tăcere, poezii despre timp, poezii despre noapte, poezii despre mamă sau poezii despre gări
Tristețea gărilor ce plâng
Tristețea gărilor ce plâng
un tren cu șuierul prelung,
e doar pustiu și rece gol,
viața dată rostogol,
și disperărilor obol
de dor nătâng.
Tu știi, iubito? gara mea
era un tren care plângea
cu ochiul trist
de ametist,
copilul cel nevinovat
ce mâna lui și-a fluturat
și îmi zâmbea.
Erai și tu,
nici nu mai știu,
acum mi-i sufletul morțiu
de tren
în gară șuierând,
scrâșnind din roți,
încet murind
și cer în mine prăvălind
către pustiu...
Tristețea gărilor ce plâng
cu ochiul drept,
cu ochiul stâng,
sădită-n mine e mereu:
că gara, trenul,
sunt chiar eu
în dor nătâng.
poezie de Leonid Iacob din Bântuit de furtuni
Adăugat de Leonid Iacob
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre tristețe, poezii despre suflet, poezii despre plâns sau poezii despre nevinovăție
Voi fi nimic, în locul meu va fi un gol și va rămâne așa pentru totdeauna. Știam atunci că nu voi mai uita niciodată, că o voi târî după mine ca pe un secret plin de rușine pe care îl cunosc doar eu pe lume, ca pe o greutate care nu mă va mai lăsa niciodată să respir cu bucurie și nepăsare ca până atunci.
Cristina Nemerovschi în Sânge satanic (2010)
Adăugat de deliutza
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre secrete, citate despre rușine, citate despre greutate, citate despre cunoaștere sau citate despre bucurie
Dacă opțiunea mea este de a mă ignora atunci când simt nevoia disperată de a avea grijă de mine, voi ajunge să am resentimente exact față de cei pe care i-am considerat a fi mai importanți decât mine. Chiar dacă voi încerca toată ziua să fiu fericită și plăcută, în subconștient, eu sunt supărată, deoarece am făcut o alegere care mi-a răpit din forță. Acest sentiment ascuns va ieși în mod inevitabil la suprafață, oricât de mult aș încerca să neg ceea ce simt. Este important de reținut că nu putem avea grijă de altcineva dacă nu avem grijă mai întâi de noi.
Debbie Ford în Întrebările potrivite
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre supărare, citate despre subconștient, citate despre forță sau citate despre fericire
Roșu sau Negru...
umbra se așază peste mine
nu-i mică și nici mare
mi se potrivește ca o mănușă
(oricum lângă mine
nu mai încape nicio viață
fiecare crește în jurul alteia)
și pentru că nu mai pot
privi îndărăt
o să aștept
înăuntru
e cald atât de cald încât
îmi ies aburi prin pori
din spatele umbrei vine un zgomot
închid ochii și aștept
văd multe imagini și pe Dumnezeu
pășind printre lucrurile mele
pare îngândurat
amorțeala îmi intră în degete
inima bate orizontal
nu e frică
ci mai degrabă un gest
care se fixează în mine
nu doare deloc
tot ce vreau acum e
să ies din noapte și să-mi
împreunez mâinile
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre roșu, poezii despre religie, poezii despre inimă sau poezii despre imagine
Mică baladă
Lui Marin Sorescu
Pe mine
Mă iubeau toate femeile.
Mă simțeam puternic și sigur.
Ca Meșterul Manole,
am cutezat
să ridic o construcție
care va dăinui veșnic.
Am început lucrul
și le-am chemat la mine
pe toate:
pe Maria, pe Ana,
Pe Alexandra și Ioana...
Care va ajunge întâi,
Pe-aceea-n perete o voi zidi.
Dar din toate femeile
A venit una singură:
Mama.
- Tu m-ai strigat,
Fiule?
poezie celebră de Grigore Vieru
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre început, poezii despre meșteri, poezii despre Meșterul Manole, poezii despre Marin Sorescu, poezii despre Maria sau poezii despre Ana și Manole
Și uneori mi-e dor de mine... Mi-e dor de tot ce-a fost și nu mai este, de copilărie, de vremuri apuse! Uneori îmi aduc aminte de trecut, și mi-e dor de un miros, de un gust, de o voce... Mi-e dor de prieteni pe care nu i-am întâlnit niciodată, de oameni cu care nu am mai vorbit sau mi-e dor de cei care s-au dus și de cei de la care nu mi-am luat rămas bun. Mi-e dor de lucrurile pe care le-am trăit și de lucrurile la care am renunțat, și nu m-am bucurat total. Uneori vreau să găsesc nu știu ce... Nu știu unde... Să regasesc ceva ce nici măcar nu știu ce este sau unde l-am pierdut.
Și uneori mi-e dor de mine... de cea care am fost.
Ioana Crețu în Șoapte (29 martie 2022)
Adăugat de Ioana Cretu ( C.I)
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre vorbire, citate despre voce, citate despre viață, citate despre trecut, citate despre prietenie, citate despre dor sau citate despre copilărie
Poemul meu ca un tren
poemul meu ca un tren pe firul epic
metafore-pilde și cuvinte curioase
cu locuri la geam
poemul meu ca un tren personal
oamenii se urcă
împart o bucată de vreme
zâmbesc și coboară uneori cu speranța
că poate se vor mai întâlni
poemul meu ce nu mai apare
îndrăgostiții privesc întruna la ceas
probabil se gândesc
că n-am să mai scriu despre trenuri
și aceasta este ultima șansă
să cutreiere lumea
din mersul imaginației mele
poemul meu ca un tren al întoarcerii
un bătrân întrebând controlorul
de orașul acela mic dintre munți
de prima sa dragoste
poemul meu
... î n d e p ă r t â n d u s e
destin șerpuind prin orizontul lacom
și totuși, nimic nu este pierdut
mai există trenuri rapide
ce trec prin vămile cerului
și eu, cel care unge roțile cuvintelor grele
cel care așază șinele
pe drumuri neștiute de hoții de trenuri
poemul meu ca un tren flămând de timp și distanțe
accelerează neobosit
și eu, cel care se oprește mirat
la țărmul unei eternități fără trenuri...
poezie de Ionuț Caragea din Antologie de poeme 2006-2012 (2013)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iubire, poezii despre cuvinte, poezii despre zâmbet, poezii despre vamă, poezii despre poezie sau poezii despre oraș
Condica de prezență
Când ma doare dorul, scriu...
Nu știu ce altceva aș putea face,
Ma gândesc cum ar fi putut să fie,
Sau cum mi-aș fi dorit cu adevărat...
Mă caut pe mine neîncetat,
Fac asta cam de când mă știu,
Încerc să-mi găsesc calea,
Să mă așez pe drumul meu.
Pe lângă mine mai ești și tu,
Prezența care mă înconjoară,
Care mă tulbură și mă împinge,
Mereu înainte, dar nu știu unde...
Nu este despre credință,
Nici despre dragoste,
Este despre nevoia de tine, de mine, de noi,
De două suflete ce se caută neîncetat.
poezie de Florin Mihai Gebescu (10 ianuarie 2019)
Adăugat de Florin Mihai Gebescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dorințe, poezii despre dor sau poezii despre adevăr
Un tren cu speranțe
Plin de vise și speranță
Trenul accelerat cu viteză mare
Mai uită uneori să oprească
În stațiile mărunte cu soare!
Crezi că face bine
Dimineața să te trezești
Și să-ți amintești
De viața în sine:
Un tren cu speranțe,
Plin numai cu dorințe,
Clipele din trecut fericite,
Trec uneori nevăzute
Și viața rămâne așa,
La fel de grea.
Totul trece pe lângă tine...
Și rămâi în același tren,
Să te mai gândești
Pentru ce vrei să trăiești!
poezie de Eugenia Calancea (9 decembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre fericire, poezii despre dimineață sau poezii despre Soare
Mărturisiri sărate
Doamne,
aidoma bolilor care nu se vindecă niciodată
sunt mâinile mele nevrednice de atingeri
cu unghiile astea rupte din carne...
cu sânge am scris orice scrisoare de dragoste
multe din ele stau incarcerate în mine
și sterse de timp...
peste tot numai boli care nu se vindecă...
în Cartea regretelor, toate-amintirile erup
mărturisirile mele-s toate sărate...
chiar dacă lucrurile se reașează-ntr-o zi
în aerul meu confesiv
îmi vor înmuguri degetele și mă voi surprinde
scriind iar o scrisoare de dragoste
aidoma iubirii care nu se vindecă...
4.06.2021
poezie de Daniela Pârvu Dorin din Poezie si pandemie, Amprente
Adăugat de Nicolae Sava
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre medicină, poezii despre boală, poezii despre scrisori, poezii despre muguri, poezii despre degete sau Ai o scrisoare de dragoste frumoasă?
* * *
hârtia se uită la mine
și mă întreabă:
ce mai scrii? ce mai scrii despre
viața ta/
nu despre viața mea,
ci despre neputința mea, îi spun
da, da! totul se depărtează de mine
tot ce vine în calea mea
o virează brusc
eu devin un scâncet de animal
sau de fier ruginit
ceva din ce în ce mai mic
ceva care nu mai știe
de ce ea se îndepărtează de mine
ea este ceea ce am iubit
cel mai mult pe lumea asta -
o adiere, o adiere caldă de ființe
care ieșeau din trupul meu,
coleoptere sau suflete
poezie de Călin Vlasie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zoologie, poezii despre trup și suflet, poezii despre hârtie, poezii despre fier, poezii despre devenire sau poezii despre animale
Ultima pagină, nescrisă
mi-e dor de mirosul busuiocului prins
în grinda din casa bunicii
și de ploaia care vindeca dealurile triste
sub care tata
își etala sudoarea
mi-e dor de oameni și de mine
de copilul care impresiona alergând
desculț
după fluturi
știu c-am plecat din mine
în clipa în care
miriștea îngenunchea
în fața dimineții
ca o tăcere
mi-e dor și de tine, doamne!
ca de-o respirație
în fața morții
poezie de Teodor Dume (2014)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tată, poezii despre ploaie sau poezii despre moarte
Orice abandon, părăsire și trădare este un cadou pe care îl primești și care are la bază același mesaj: Eu, cel care te părăsesc/abandonez/trădez nu îți mai pot fi de folos în drumul tău de evoluție și acum te opresc mai degrabă decât să te propulsez, te sabotez în loc să îți amplific puterea. De aceea voi pleca, însă nu știu să o spun sau să o fac mai frumos decât înțeleg în acest moment al existenței mele. Știu doar că într-un fel sau altul misiunea mea cu tine în acest moment al vieții e gata și există forțe mai mari decât mine, nevăzute și implacabile, care mă împing să plec. Poate vei percepe experiența ca fiind dură, urâtă, plină de suferință sau poate vei trece ușor peste ea. Mesajul e același: mă dau la o parte din calea ta pentru că nu mai îți pot fi de folos. Mergi înainte pentru că ți-e deschisă calea pentru a trece pe următoarea treaptă a evoluției tale.
citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre trădare, citate despre existență, citate despre evoluție, citate despre suferință, citate despre frumusețe sau citate despre cadouri
Drumul către Iad nu este plin de hârtoape, ci o autostradă largă, bine asfaltată, pe care se poate circula cu viteză maximă, pentru a ajunge rapid la destinație.
George Budoi (2008)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre viteză, citate despre religie, citate despre iad sau citate despre autostrăzi
Umbra din cerc.Eu nu sunt
Mă văd înconjurată de umbre
Dispuse într-o simetrie corectă
Ca o placentă din care
Urmează să mă nasc
Din mine dincolo de mine
Pășind peste orizontul privirii.
În stânga, umbra mamă,
În dreapta, umbra tată,
În spate, umbra care mă ține pe loc
Și-n față umbra ta.
În mijlocul cercului, creându-mă
Mi-e frică de întunecimea
Proiecțiilor care mă limitează.
"Deschide ochii și privește în tine.
Umbrele-și întind lipsa de culoare
Împinse de lumina care-ți izvorăște
Din fiecare chemare la viață.
Cercul nu începe cu tine.
Cercul e închis.
Arcurile lui se termină undeva
În spatele pașilor tăi."
poezie de Oana Tonca
Adăugat de Ina Carlan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre naștere, poezii despre limite sau poezii despre frică
Cel care privește stelele
Exact acum patruzeci și doi de ani pentru mine cel puțin,
Numărul are o oarecare relevanță într-o noapte înstelată
Trenul alerga spre vest, vagonele erau pustii și n-aveau coridoare,
Așa că putem vedea, alergând dintr-o parte-n cealaltă,
Acele găuri, punctate pe cer, intolerabil de strălucitoare,
Care fiindcă-aveau nume latine mă tulburau, la-început,
Apoi fiindcă-am aflat cât de departe-s în universul care se dilată
Și că lumina lor a pornit la drum înainte ca eu să mă fi născut.
Amintindu-mi acea noapte, realizez acum
Că lumina care-a pornit de la ele-atunci acei licurici
În urmă cu patruzeci și doi de ani, nu va ajunge nicicum
La mine, iar când va ajunge, eu nu voi mai fi aici.
Se prea poate ca nimeni, dar nimeni, să mai fie-n viață
Pentru-a remarca acele lanterne-ale întunericului,
Nimeni care să-alerge dintr-o parte-n alta a unui tren de noapte
Pentru-a le-admira și pentru-a adăuga zerouri nimicului.
poezie de Louis MacNeice, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre stele sau poezii despre numere