Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Hora Unirii

Hora-ncingeți frați români
Orișicând aici stăpâni,
Recunoscuți de-ntreaga lume
Autohtoni cu vechi renume!

Unirea ne este nouă dragă,
Neamuri străine să-nțeleagă
Iubirea noastră pentru țară.
România-i frumusețe rară!
Iubiți-vă țara dragi copii,
Iubiți pe morți și pe cei vii!

acrostih de (23 ianuarie 2016)
Adăugat de Ioan FriciuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Slăviți Unirea Centenară!

Frați români, slăviți Unirea!
Talismanul nostru sfânt,
Fără ea Țara se pierde...
În mii de deșertăciuni.

Câte zbateri, câtă luptă!
Au fost până la Unirea Mare,
Ocrotiți-o, frați români!
Că-i gingașe ca o floare.

Frați români, slăviți Unirea!
Și Tricolorul ei cel sfânt,
El este amprenta noastră,
Orișiunde pe pământ.

Slăviți, Unirea Centenară!
Pacea lumii, pacea în Țară,
Înfrăția nu piară,
Fiindcă îi scumpă la hotare.

poezie de (22 septembrie 2018)
Adăugat de Valeria MahokSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În țara numită România

Oameni buni și lume bună,
România ne e mumă.
România noastră Mare,
cu Dunăre, Carpați și mare.
România legendară
cu români de viță rară.
România dodoloață
unde toți am primit viață.
Am stat de strajă la hotară
și-am apărat această țară.
Aici ne e țara și neamul.
Aici ne e râul și ramul.
Aici viața nu-i amară.
De ce plecăm afară?
Când cei aleși cârmuiască
închină țara românească
marilor puteri din lume,
se leapădă de al său nume.
Hai dăm mână cu mână
cei cu nație română!
Să readucem în țară
iar, frumoasa primăvară.
Aici am fost și vom rămâne
stăpâni pe ape și pe grâne.
Vom trăi și vom lucra moșia
aici, în țara numită ROMÂNIA

poezie de (decembrie 2017)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Lângă respectul nostru de români...

Ne-au sărăcit, ca peste tot în lume,
Un neam de trădători și de hapsâni.
Ne-au murdărit, ca nație și nume,
Din tot ce-am fost odată, ca români.

Dar nu ei sunt români adevărați.
Nu ei se țin ca țara să nu piară.
Noi stăm aici de griji împovărați
Și suferim și ură și ocară.

Să ducem veșnicia de români
Și plaiul mioritic nu moară.
Ei doar în mintea lor se cred stăpâni,
Dar nu mai au nici inimă nici țară.

Nu ne-am vândut copii și nici părinți,
Să căpătăm arginții, precum Iuda.
Când te-om primi, sunt sigur, ai simți
Că-n palma noastră, odihnește truda.

Și chiar dacă acum suntem stăpâni
Doar peste sărăcia din hambare,
Lângă respectul nostru de români,
Te vom primi cu pâine și cu sare.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Frați români !

Frați români din lumea întreagă,
Nu uitați de țara mamă,
Nici de frați, nici de părinți,
De prieteni sau bunici.

Căci săraci așa cum suntem,
Omenia n-am uitat,
Frumusețea țării noastre,
Tot străinu-a căutat.

Țara noastră este mică,
Brațul mare primitor,
Nu uitați, români din lume,
De al nostru tricolor.

Căci oriunde e pasul,
Orice bogății aveți,
Dorul doinelor cântate
Și în lacrimi înecate,
Ca la noi n-o vedeți.

Și-a pământului chemare
Și-al istoriei trecut
Și a unirii cântare,
Unde voi ați mai simțit?

Dacă din întregul vostru,
Români încă simțiți
Să veniți, de-aveți putere,
Țara de are nevoie,
În umeri s-o sprijiniți
Iar, din cupele frăției,
Frați români!
Cu toți beți.

poezie de (7 octombrie 2003)
Adăugat de Valeria MahokSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Voi parlamentari

Unde-i onoarea și mândria
care ne-însoțeau odată?
Unde este România,
țara noastră mult visată?
În lanțuri ați pus poporul.
Țării i-ați secat izvorul.
Vă-înfruptați din munca noastră.
Sunteți pentru noi năpastă.
Pe români nu-i mai vreți frați.
La occident -înclinați.
Mintea voastră o ia rara.
Ne vindeți până și țara.
Pentru-un pumn de "euroi",
la străini sunteți slugoi.
Sunteți lași, sunteți păgâni.
Voi n-aveți sânge de români.
Ați vândut aurul țării.
Ați vândut talazul mării.
Până când voi mai sperați
că mai puteți furați?
Când nu vor mai putea răbda,
românii se vor răscula,
pe străbuni vor răzbuna,
rănile vor vindeca.
Și-într-o nouă primăvară
vor fi iar stăpâni pe țară.

poezie de (septembrie 2017)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

De sărbători...

S-au dus și sărbătorile... e iarnă!
De-azi-noapte ninge și e tare ger...
Pleacă copiii-n țări străine, mamă!
Degeaba-n țară drepturile-și cer.
Se luptă-n țări străine pentr-o pâine,
Oh, mulți nu știu ce Domnul le-o sorti,
Nu știu ce lacrimi vor mai curge mâine,
Nu știu câți vor trăi, câți vor muri...

S-au dus și sărbătorile... E iarnă
Și au plecat colind... colindători
Și au plecat românii iar din țară
În zi de luni, la ora trei, în zori.
Și-au plâns părinți și frați... și-au plâns copii
Și-au plâns soții, prietene, amici.
Ei au plecat, oh, au plecat în lume,
Sperând -nvingă greul de aici.

De-azi-noapte ninge și e tare ger
Și-n jur răzbate-atâta suferință!
Pe umeri cade lacrima din cer,
Cu mângâiere, pace și credință
Pornește timpul către înapoi,
Nici pruncii nu mai au copilărie,
Căci stau cu ei bunicii și din doi
Părinții-s doar într-o fotografie.

Pleacă copiii-n țări străine, mamă!
Departe-ntre străini muncind din greu,
O altă suferință îi adapă
Dar ei muncesc, muncesc, muncesc mereu.
Li-i ochiul încă lacrimă și toamnă,
În sărăcie au trăit destul,
Vor desfacă lanțul suferinței
Și zâmbească celor dragi de-acum.

Degeaba-n țară drepturile-și cer,
Căci n-au aici nici drepturi, nici dreptate
Și pier tăcut, în altă lume pier
Atât de-nlăcrimați... și ce departe!
Și dacă țara noastră va pieri
Prin oameni sărăcind, va fi o lege
Ce pe români din nou îi va uni
O lege ce-n curând îi va-nțelege.

Se luptă-n țări străine pentr-o pâine
Ne-ncrezători, flămânzi și oropsiți,
Sperând ca timpul, timpul cel de mâine
Poate-i va face-o clipă fericiți.
Le trece viața-n muncă și speranță,
Sunt doar o biată lacrimă pe față,
Lumina fericirii e departe!
De cei din țară-o viață ne desparte.

Oh, mulți nu știu ce timpul le-o sorti,
Nu știu nici când în țară vor veni
La-nmormântări, la nunți ori parastase...
Țara cu toate ale ei, frumoase,
Nu îi va mai cunoaște... Sunt străini -
O floare ce-a crescut prin mărăcini.
De-atâta dor de toți cei dragi, mereu,
Să fie-aproape, cât va fi de greu!

Nu știu ce lacrimi vor mai curge mâine...
Nu știu ce râuri lungi de suferinți
Le vor uda uscatul colț de pâine,
Le vor spăla uitate suferinți.
O mare de români plecați din țară,
O țară care i-a uitat. Români,
Viața-ntre români nu e ușoară
Și-n țara noastră ne simțim străini.

Nu știu câți vor trăi, câți vor muri,
Câți dintre ei se vor întoarce-acasă
Sătui de chin, de gustu-amarei pâini,
Sătui de moarte și sătui de viață.
Câți vor putea pământul românesc
Și grâul cu neghină -l sărute,
Ca în opinci și-n portul strămoșesc
Să joace pe câmpie, pe-ntrecute.

Nu știu câți vor trăi, câți vor muri,
Nu știu ce lacrimi vor mai curge mâine,
Oh, mulți nu știu ce Domnul le-o sorti,
Se luptă-n țări străine pentr-o pâine.
Degeaba-n țară drepturile-și cer,
Pleacă copii în țări străine, mamă!
De-azi-noapte ninge și e tare ger,
S-au dus și sărbătorile... e iarnă!

poezie de din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Sonet la început de an

La începutul de an eu doresc,
Toți de sănătate s-aveți parte!
Fiți uniți, că nimic nu desparte!
Fiți zâmbitori ca pomii ce-nfloresc!

La începutul de an mai îndrăznesc,
sfătuiesc pe voi fiți mai buni,
S-așterneți muncii lauri în cununi,
Pentru anul prosper ce-ntrezăresc.

Dacă toate acestea se-mplinesc,
Copiii voștrii risipiți prin lume,
Își vor clădi aici un nou renume

Și vor fi cei mai mândrii când vor spune:
Am revenit în Țara România,
Să muncim aici, că ne dorește glia!

sonet de (1 ianuarie 2016)
Adăugat de Ioan FriciuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Singura catedră de morală a neamului nostru românesc este biserica. Mântuitorul dorește trăim toți oamenii ca frații pentru că acesta este arhetipul conviețuirii din rai. Spre aceasta tindem și Mântuitorul de aceea a venit în lume: să ne pregătească pentru a trăi. De aici, de pe pământ, să ne pregătească pentru rai. Și asta face Biserica, îi adună pe oameni. De aceea o găsiți atât în Sfânta Scriptură, cât și la începutul predicii oricărui preot, de fiecare dată, care se adresează cu: "Frați creștini, iubiți frați creștini... Iubiți frați și surori în Domnul". Acestea sunt iată, modalitățile de adresare ale unui slujitor al bisericii către cei care sunt în biserică și în comunitățile respective. Biserica așa face, așa gândește. Preotul este frate cu enoriașii, cu cei pe care-i păstorește. Nu este gândit a fi șeful lor, conducătorul lor de nu știu ce rang, ci frate. Suntem frați cu toții.

citat din
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

1 Decembrie - Ziua României

Frunză verde, floare albastră,
La mulți ani de ziua noastră!
Frați români din lumea-ntreagă,
Hai uniți- odată și strigați cu toți în cor:
E ziua românilor!
Să se știe peste tot, că românu-i patriot!
Își iubește țara, frate, ș-o apără pân' la moarte!
Haideți dar, măi frați români,
Frați români și buni creștini,
Să strigăm cu toți în cor:
Mândru-i steagul tricolor!
Toată fala și mândria,
Una este România!

poezie de (1 decembrie 2009)
Adăugat de Mariana SimionescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!
Adrian Păunescu

Adio, mamă patrie, adio!

Probabil, mâine-aici va fi pustiu
Și toți în pribegie vom porni-o.
Drum bun, popor pierdut la un pariu,
Adio, mamă patrie, adio!

În loc fim o țară numai frați,
Simțim, în noua epocă barbară,
C-am fost în viața noastră blestemați
S-ajungem chiriași la noi în țară.

Din tot ce facem, nu avem nimic,
Ne macină străine interese,
Făina noastră n-are spor nici pic,
Nici pâinea în cuptor nu ne mai iese.

Trăim același tragic simțământ
Sub politicieni și sub contabili,
Că noi, ca neam, avem destinul frânt
Și suntem de prisos și nerentabili.

Umili, ne cerem scuze de la toți,
Că nu ne-au chinuit destul în viață,
Și ne conduc niște fanarioți.
Ce pe cei mici trădarea îi învață.

Poet nebun, ce vorbe mai îndrugi,
Când am ajuns în țara noastră slugi
Și suntem cerșetori la noi acasă?
Și vii, și morți, amestecați, acum,
Dispuși emigreze, se arată,
Mormintele se pregătesc de drum,
În România deromânizată.

Sus-pușii nu mai au nimica sfânt,
Ca pe cravate, jurământu-și schimbă,
Nu mai avem nici fabrici, nici pământ,
Vorbim și limba noastră-n altă limbă
Și-acum, se aude clopotul final.

Vin vremuri de urgie și de grindini
Și este seara ultimului bal,
Din zori, vom fi români de pretutindeni.

Probabil, mâine – aici va fi pustiu
Și toți în pribegie, vom porni-o,
Drum bun popor pierdut la un pariu,
Adio, mamă patrie, adio!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Iubiti-va pe tunuri" de Adrian Păunescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -19.17- 10.99 lei.

Săraca țară bogată

Săraca țară bogată,
În veci vrea dăinuiască.
Să nu piară niciodată
Glia noastră românească.

Săracii români bogați,
În veci vor ca trăiască
Bine, în munții Carpați.
După legea strămoșească.

Domnilor, conduceți țara,
Ori bateți joc de ea?
Nu cumva ați luat-o rara?
Sau aveți o boală rea.

Voi ne distrugeți acum.
Ne rămân copii pe drum.
Părinții ni-i dați afară.
Asta faceți voi din țară.

Dinozaurii din lume
Devorează astăzi țara.
Vor șteargă-a noastre urme.
Vor să ne ia primăvara.

Vino iarăși, Țepeș-Doamne!
Să pui țepe pentru ei.
La români să le dai arme,
Să-i alunge pe mișei.

Ridică-te, popor român!
Și reaprinde făclia,
Dacă vrei fii stăpân
Peste toată România.

poezie de (17 octombrie 2013)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Către guvernanți

Din țară, de ce ne alungați?
Țara nu e numai a voastră.
Vrem trăim alături de frați.
Aici este și casa noastră.

De ce muncim pentru alții?
De ce pribegim aiurea?
Vrem lăsați mamele, tații,
Aici taie cu securea.

De ce vreți voi ca dispară
Frumoasa patrie română?
Avem o viață legendară,
Avem Carpați, mândră cunună.

De ce vreți voi ca ramână
Moșia noastră strămoșească
Fără de nația română?
Vreți, străinii s-o cotropească?

Ați vândut totul din țară.
Acum ne înstrăinați pe noi.
Nu e de-ajuns că ne omoară
Sărăcia? Multele nevoi?

De multă vreme-n țara asta
Dreptate nu mai există.
Domnește răul și năpasta.
Mai rău ca-n era comunistă.

poezie de (18 mai 2011)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Toți muritorii vii, sunt morți până într-o zi... Necazul e că cei mai mulți rămân morți pentru totdeauna!

în Diverse gânduri, reflecții, sfaturi și povețe în slujba unei vieți cu scop
Adăugat de GeorgeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Sub tricolor

Sub tricolor, a-nmugurit iubirea
De neam, de țară, de pământ, de sat
Se-mbracă iar, ca în răstimpuri ia,
Se-ntorc români de unde au plecat.

Un zvon de primăvară și de pace,
Aleargă liber pe câmpii de dor,
Modificăm prezentul... Nu încalce
Nici un străin iubirea de popor!

Biserica-și deschide poarta iară,
Speranța-n noi din nou a-nmugurit,
În cumpăna fântânii, mulți aflară
O glăsuire fără de sfârșit

Ce le vorbește de strămoși și pâine,
De dor de țară, de părinți, de prunci...
Veți fii și voi copii, părinți, ca mâine!
Aici străbunii au trudit pe brânci.

Aici izvorul adăpat cu sânge
Ascunde și istorii și străbuni,
Aici ne bate inima și plânge
Lacrimi străbune - inimi de români.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Suntem un neam, aparținem unei singure țări, numită dulcea Românie. Iubiți credincioși, Basarabia este istoria unei lacrimi pe obrazul patriei noastre românești. Ar trebui ca toți facem ce ne stă în putință, prin cuvânt și prin rugăciune, ștergem aceată lacrimă de pe obrazul patriei noastre. Am rămas singura țară din Europa care nu-și are toți fiii săi acasă. Încă mai avem o fiică dincolo de Prut. Iubiți frați basarabeni, îndemnăm să vă întoarceți la Patria-Mamă, dar nu veniți singuri, ci veniți cu zestrea lui Ștefan cel Mare, ca întregim neamul și țara noastră.

citat din
Adăugat de andreea93Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Se duce anul...

Se duce Anul, frații mei români,
Unul dintre anii cei mai grei,
Să nu uitați că voi sunteți stăpâni
În Țara asta și pe soarta ei!

Acum, aici, mai mult ca niciodată,
Cu flacăra iubirii în priviri
Eu îndemn, din inimă curată
Uniți- în gânduri și-n simțiri!

Lăsați deoparte amorțeala slută,
Pentru nimicuri nu mai certați
Și Dumnezeu din ceruri ne ajută
Să veșnicim lumina în Carpați!

Se duce Anul și cu el deodată
Să plece tot ce-i rău de pe pământ,
Această Țară nouă ne-a fost dată
Cu dragoste, dar și cu Legământ

Să o păstrăm așa cum se cuvine
Ca pe o ființă nobilă și dragă
Și Anul Nou, ce îl aud cum vine
ne-o găsească pururea întreagă!

Zarea mi se umple de colind
Iar inima de-o sfântă bucurie
Și stelele în brazii mei se-aprind-
Se duce Anul? Nimenea nu știe...

poezie de (12 decembrie 2016, Kuppenheim, Baden Württemberg)
Adăugat de dory58Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

România-i vatra noastră

De la Dunărea bătrână
Până-n vechea Bucovină,
Din munți la marea albastră,
România-i vatra noastră.

Din Carpații legendari,
Din apa rece de izvor,
Din stejarii seculari,
Primește sevă-acest popor.

Ne mândrim cu tricolorul
Fluturând pe-albastrul cer.
Ne mândrim cu-întreg poporul
De români care nu pier.

Pe-aceste plaiuri ne-am născut
Și tot aici vom dăinui.
Aici soarele-am văzut,
Noi nicicând nu vom pieri.

Românul va dăinui
Cât va fi pământul.
Doar atunci el va pieri,
Când va pieri vântul.

poezie de (4 ianuarie 2014)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Rondel iubirii dintâi

Deși iubiți n-am fost vreodată
Te port prin vise uneori;
Era o dragoste curată,
Privirea ta îmi da fiori.

Să ascultăm privighetori
Aș fi dorit să vii odată;
Deși iubiți n-am fost vreodată
Te port prin vise uneori.

Cu inima descătușată
De anii mei rătăcitori
Tu ești iubirea căutată
În viața mea de-atâtea ori,

Deși iubiți n-am fost vreodată.

rondel de (2017)
Adăugat de Ioan FriciuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Doina românilor

Dragii mei,
să ne unim,
Să putem biruim,
Să aducem peste țară,
Steagul alb și primăvară...

Dragii mei
fim buni,
Și cu gândul la străbuni,
ne iubim între noi,
Să fim uniți în nevoi...

Dragii mei,
în gând curați,
Așa devenim frați,
Să aducem peste țară
Armonie... Omenie...

Dragii mei,
avem credință,
Fără ea nu-i biruință,
România-i țara noastră,
Însă patria cerească
O găsim când vom pleca,
Tatăl... ne va aștepta...

poezie de
Adăugat de Gratiela LionteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Uneia

A-nvățat și limbi străine
Cu arabi și cu niponi...
Da'-nvață facă bine
Și copii autohtoni!

epigramă de
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cineva are nevoie de răspunsul tău: Ce edituri publică literatură pentru copii de autori români contemporani? Fii primul care răspunde!

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Votează pagina

Dacă îți place această pagină, o poți vota cu un clic, pentru a-i ajuta pe alții să o găsească mai ușor.

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!