Primăvară-n toamnă
Vin toamnele iubire, în dans de menuet,
Cu lacrimi de crăițe, parfum de crizanteme,
Frunziș de acuarele pe cerul violet
Perechi de rândunele pictează-n zbor, poeme,
De-aducere aminte din veri care destramă
Vrăjita simfonie a macilor plăpânzi.
Îți locuiesc în suflet, iar dorul meu te cheamă
Cu fluturi inocenți de dragoste flămânzi.
Cât de naivă-i toamna, cu ploi ar vrea să spele
Și pulbere de lună iubirea de blesteme.
Cum ar putea ea oare, căci dorurile mele
Le-au zăvorât ursite cu lacăte de vreme.
Nu simți melancolia clipitelor ce-aleargă,
Cum zile-ntregi și nopți se termină cu tine?
Blânzi greieri se îndură o lacrimă să-mi șteargă
Cântând pe geana ierbii cu-arcușul de suspine.
Și te trăiesc bolnavă cu sufletul pe jar,
Arzând dorințe vii în sfeșnice de taină,
Egretele sărută un anotimp fugar,
Tu-mi vei rămâne-un mac de primăvară-n toamnă.
poezie de Ines Vanda Popa (2 septembrie 2014)
Adăugat de Ines Vanda Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre toamnă
- poezii despre iubire
- poezii despre zbor
- poezii despre suflet
- poezii despre dor
- poezii despre dans
- poezii despre viață
- poezii despre vară
- poezii despre timp
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Din timpul ce-a rămas
Îți sunt brodate lacrimi și ție de-al meu dor,
Mai sângerează crinii în albul din petale,
Ți-alintă îngeri clipa, când plânge trist un nor,
Îți ninge-n câte-o noapte cu perle mici de jale?
Păstrezi la tine-n suflet sărutul meu din vis,
Îți înfloresc neliniști sub gene când vorbesc,
Ți-e-mpovărată toamna de ceasul interzis,
Alaiul meu de fluturi ți-a spus cât te iubesc?
Mă poți striga pe nume, să nu simți mângâieri,
Deșertul suferinței l-a spulberat speranța,
Mi-ai adunat iubirea din șoapte și tăceri,
Măsori și tu secunda, să micșorezi distanța?
Copilărești o noapte în raiul meu de stele,
Să-mi țeși cu ele vise, nimic să nu mai doară,
Respiri oare parfumul albastrelor zorele,
Sau nuferii uitării m-au șters cu ploi de vară?
Când ai să-nfrângi tristețea, din timpul ce-a rămas,
Să mă adormi pe brațe de dragoste și dor,
Redesenează-mi visul, în taină, pătimaș,
Să nu vii prea târziu! Voi învăța să zbor!
poezie de Ines Vanda Popa
Adăugat de Ines Vanda Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre visare, poezii despre tristețe, poezii despre învățătură, poezii despre îngeri, poezii despre vorbire sau poezii despre uitare
Sufletul nu ar fi înaripat de fluturi dacă ochii nu ar avea lacrimi și vise scrise în numele iubirii! Există suflete care prin sărutul macilor dăruit cu iubire te schimbă dintr-un om obișnuit în cineva!
citat din Ines Vanda Popa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre suflet
- citate despre iubire
- citate despre visare
- citate despre sărut
- citate despre schimbare
- citate despre ochi
- citate despre fluturi
- citate despre existență
- citate despre cadouri
Pastel cu lacrimă de vânt
Suspină în adâncul meu doi ochi căprui fardați cu ploi.
Pe scări de suflet urcă umbre cu pasi stingheri și umeri goi.
Chiar îngerii se răzvrătesc, oftând de dor încătușați,
Din aripi, împletind în zare, un pod din lacrimi, resemnați.
De ce nu te-am găsit pe când flori de cireș inimresmau
Ani inocenți de început și prin petale rătăceau,
Alai de fluturi nepereche pe ram de gând, din pribegie?
Aș fi venit prin lan de maci să-ți dărui stele numai ție!
Te-aștept să-mi vindeci rest de vis, să-mi ștergi tocite agonii,
Pastel cu lacrimă de vânt să mi-l pictezi în armonii.
Să-nseninezi solstiții oarbe de-absențe lungi, încărunțite
Și dor ne-nfrânt să îl dezlegi cu flori de nufăr infinite.
Te voi chema cu glas de crin, din necuprins și zbor uitat,
În seara ce va fi să vină să-mi spui, în șoaptă, de-ai păstrat
Scântei de jar din vis nestins, de-ți pasă, fiindc-aș vrea să știi
Că pescărușii melancolici ți-au scris pe cer: -Te-aștept să vii!
poezie de Ines Vanda Popa
Adăugat de Ines Vanda Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre început, poezii despre vânt sau poezii despre vinovăție
Îngropi un vis?
Delir de toamnă, un miraj,
Brodând cu frunze nostalgii,
Dorințe stranii, în sevraj
Cu tot ce n-ai putut să-mi fii.
Nuanțe vesele-n descânt
Se răzvrătesc în simfonii,
Același dor purtat de vânt
În menuet de agonii.
De necuprins și ne-nțeles
Un dor hoinar, adânc de văi,
Te tot așteaptă, necules,
Eu lăcrimez prin ochii tăi.
Amestec de culori și cer
Separă umbre de nimic,
Aroma toamnei, mac stingher,
Lipsesc prea mult, lipsești un pic...
Îți povestesc de cum eram
Fără trădări, fără trecut.
Să nu fii știut? Poate visam!
Boboc de mac din vis pierdut!
Atât de-aproape și străini
În ploi de dor învolburate,
Ce tristă toamnă, de mălini
Noi două umbre-mbrățișate!
Miresme cu boboci de mac
Cu vagi arome de-amintiri,
Îți înfloresc! Promit! Să tac?
Îngropi un vis? Dar mă respiri!
poezie de Ines Vanda Popa
Adăugat de Ines Vanda Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre văi, poezii despre trădare, poezii despre promisiuni, poezii despre ploaie sau poezii despre ochi
Nu știi vreun anotimp?
Se joacă blânde raze prin frunzele pictate
De-nmiresmata toamnă cu dulcele ei rod,
Dansează crizanteme în câmpuri parfumate,
Eu te sărut cu vara plecată în exod!
Port jar de stele tandre îmbobocite-n gând,
Te-mbrac cu pacea frunzei să nu te doară ploaia,
E noaptea mai senină când visului mă vând,
Îți sunt atât de-aproape! Nu simți tu vâlvătaia?
Zadarnic te prefaci că rătăcești cărarea,
Ce duce înspre mine prin iarba necosită,
Absența mea te doare, botez ți-e neuitarea
Cu lacrimi de culoarea brândușei înflorită!
Oprește-mă puțin până se-ntorc lăstunii,
Prea multă toamnă tristă a poposit în tine
Și scrie-mă-n solstiții cu cioburile lunii,
Nicicând să nu mai sece fântânile din mine!
Dacă din tot ce-am fost și-ai îndrăznit să-mi fii,
Năframa neputinței ar răvași iubirea,
Nu știi vreun anotimp, în plus, de bucurii,
Din care să rămânem nu doar cu amintirea?
poezie de Ines Vanda Popa
Adăugat de Ines Vanda Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre frunze, poezii despre sărut, poezii despre pictură sau poezii despre pace
În evantai de fluturi
De vântul primăverii va răscoli în pripă,
Petale de-azalee și păpădii de gând,
Iar soarele picta-va cu-a razelor risipă,
Surâs de nostalgie cu psalmi de dor, vibrând,
De greieri jucăuși îți vor doini în glastre
Și cu parfum de cer vor ninge peste gene,
Sau stele de smarald din galaxii albastre,
Vor scrie insolite poeme cosânzene,
De îngerii iubirii în straie de ninsoare,
Cernute cu petale din alb de liliac,
Vor țese-n suflet vise cu-azur mărgăritare
Sau sălcii-nlăcrimate vor ațipi pe lac,
De-or tresării cocorii în rugăciuni suspine,
Redesenând nirvana din zbor de-nchipuire,
Și-n rătăciri străine, respiri fără de mine,
În ochi îți voi aprinde din Carul Mic safire!
Deschide porți de suflet, brodează bucurie,
Înlătura confuzii, ce vor să te-mpresoare,
Iar vis de chihlimbar înmugurit doar ție,
În evantai de fluturi înalță-l înspre soare!
poezie de Ines Vanda Popa
Adăugat de Ines Vanda Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ninsoare, poezii despre Soare, poezii despre stele sau poezii despre religie
Îți las zălog un mac
Te regăsesc ades în necuvântul serii,
În zâmbete de nuferi ce se-oglindesc pe lac,
Vâltorile de gânduri din portul nerăbdării
Ți le trimit prin fluturi ce-n zboruri își desfac,
Mov aripi de saten să-ți mângâie durerea,
Cu praf de acuarelă pe buze să-ți picteze,
O lacrimă de-alean să-ți tulbure privirea,
Cu flori turcoaz de stele un vis să-ți contureze.
În adieri de șoapte poți desluși chemări,
Minute-mpotmolite de timp pietrificat,
Un înger adormit în cuib de neuitări
Și-un suflet ce în taină cu dor l-ai sigilat.
Am să te-ating o clipă cât minte să mă ții,
Voi fi un amănunt în zodie de vânt,
Dar visul este vis. N-am cum să vin, să-mi fii,
Zălog îți las un mac în fiece cuvânt!
Păstrează-l în albumul cu amintiri perene,
Iar dacă-n stoluri gânduri vor amuți de ploi,
Uitări să-ți lege ochii cu flori de sânzâiene,
Ne-om regăsi în raiul visat de amândoi.
Refugiu să găsești sub cruci de rugăciune,
Alin să-ți fie fluturi cu trupuri de brocart,
Sub pleoape să porți îngeri, tăcerile-ți vor spune:
Pahar de vis și cer cu tine-am să-l împart!
poezie de Ines Vanda Popa
Adăugat de Ines Vanda Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre trup și suflet sau poezii despre somn
Troițele iubirii
Jertfim aceleași lacrimi pe-altare de orgolii
Și ispășim pedeapsa aceleiași iubiri.
S-au întristat lăstunii, se frâng sub ploi magnolii,
Vorbim despre iubire, trăind din amintiri.
Prezentul fără noi, astenică corvoadă,
Avare anotimpuri ne fură flori de lună,
Am să înving opreliști, mă voi lua la sfadă
Cu umbre de-mprumut. Visa-vom împreună!
Iar de va fi nevoie aduce-voi din larg
Corăbii cu speranțe din Portul nemuririi,
Contrariate valuri la țărm de vis se sparg,
Înalță fluturi mov, troițele iubirii!
Vreau leac de izbăvire când împotrivă-s toate,
Eu știu că doar cu tine în stare sunt să zbor,
Să vindec agonii, tăceri nevinovate,
Pescar îți sunt de vise, iubire, lacrimi, dor.
Din salba mea de ani, atât cât mi-au rămas
Cu stele, licuricii, doar ție îți vor scrie,
În suflet pași de îngeri, în vise fac popas,
Sfințind cu maci iubirea, valsând în poezie.
poezie de Ines Vanda Popa
Adăugat de Ines Vanda Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre victorie sau poezii despre tăcere
Prin maci de dor arzând
Ce hoți de vise oarbe din mine te-au furat
Și cine te ascunde în umbre de tristețe,
De nu-mi răspunzi în oaza nestinsului oftat
Ce nostalgii străine te-au nins iar cu tandrețe?
Ce straie de-nserare te-au dezbrăcat de mine
Și unde să-ți caut dorul cu suflet exilat?
De toate-s vinovată, eu nu știu fără tine,
Nici să-nfloresc din muguri, nici să zâmbesc curat.
Ce ore blestemate te-au rătăcit hapsâne
De nu îți simt parfumul, nici licărul din gene?
Pendule sacadate în amânări păgâne
Îmi adâncesc amarul în nopți de Sânziene.
Ce sunt fără de tine? Solstițiu de opreliști.
Mi-e inima rănită și nu găsesc răspuns,
Veșminte sângerânde brodate cu neliniști
Și-o vină fără vină cu suliți m-a străpuns.
Ce fluturi ai iubirii să îți trimit în noapte
Să îți măsoare dorul prin care eu te chem,
Să simți și tu dezastrul bețiilor din șoapte
Și cum să strig mai tare prin vânturi care gem?
Ce ploaie de risipă, ce doruri, ce dileme?
Cu mine plâng toți sfinții și ochi de înger blând,
Îi reproșez secundei că nu vrea să te cheme,
De-ai auzi suspinul prin maci de dor arzând.
poezie de Ines Vanda Popa
Adăugat de Ines Vanda Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre noapte
Popasul unei clipe
Nu mă atingi și totuși eu te respir în toate,
Mi-ai revărsat în suflet făclii de maci arzând,
Cămăși de dor în floare cu lacrimă brodate,
Mi le-ai țesut cu patimi, miraj să-mi fii oricând.
Popasul unei clipe țesute-n amintire,
Surâde-n zorii zilei ca soarele pe apă,
Te simt atât de-aproape și parcă mă și doare
Steluța ce-ai aprins-o sfioasă pe sub pleoapă.
Trec vămi de așteptare și îmblânzesc minute,
Aș vrea să pun sechestru pe anotimpul verii
Și pânzele tăcerii să le desfac de cute,
Să nu mai sângereze doi maci în toiul verii.
Aș frânge îndoiala cu verdele pădurii
Și-aș implora cocorii să rătăcească-n zare,
Să evadeze macii din ploile armurii,
Să-i logodească greieri cu pete de culoare.
Suspin de maci aprinși pictează-n zori icoana
Dorinței asfințite în pulberea-nserării,
Eșarfe de tandrețe le-acoperă coroana
Să nu-i răpună bruma de toamnele uitării.
poezie de Ines Vanda Popa
Adăugat de Ines Vanda Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre verde, poezii despre vamă sau poezii despre păduri
Parfum de îngeri
La malul unui gând corăbii-au ancorat,
Cu vise, amintiri, regretul ne-ntâmplării,
Suspin de mac suav, în taină m-a chemat,
Cu șoapte de petale, în portu-nchipuirii.
Sunt un Pescar de vise, țes stele de iubire,
Cu fire aurite-mpletite-n trei nuanțe,
Credință, prietenie, magii de bucurie,
Îngemănând buchete din raiul cu speranțe.
Frâng umbre și neliniști, opreliști blestemate,
Tai sforile sortite să țină-n noduri vise,
Iubesc fără tăgadă și dincolo de moarte,
Înving canoane-absurde și legi de nimeni scrise.
Când înrobiți de dor, confuzii și destin,
Îndoliați de toamne, în ploi de amăgire,
Înfrânți de câte-o vină, de-o aripă te țin,
Risipă fac de lacrimi, iubindu-te-n neștire!
Iar dacă-n nopți târzii, de dor, simți că te stingi,
Îngroapă agonia tristeții, fără rost
Și cu parfum de îngeri, crini albi să mă atingi,
Promite să ne fim, ce încă nu ne-am fost!
poezie de Ines Vanda Popa (2 aprilie 2014)
Adăugat de Ines Vanda Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înfrângere
În punctul sacru
scânteia răsărită din credința sfântă
aprinde focul sacru în care ard abisul
iubirea nesfârșită în lume cuvântă
căci printr-o minune mi-am împlinit visul.
sunt sora florilor prietenă cu fluturi
supusă naturii și legilor ei sfinte
în sufletul meu, Doamne, să te bucuri
cu nădejdea-n tine am crescut în minte.
sunt rudă cu stejarii din codrul de munte
vântul adie-n mine ramuri verzi de poeme
soarele cordial mă mângâie pe frunte
razele topesc sub scoarță suspine blesteme.
trăiesc cu evlavie spre-aducere aminte
pururi să strâng în suflet luminile supreme.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre stejari sau poezii despre rude
Departe tu, departe eu
Departe tu, departe eu, înspre niciunde, nicăieri,
Ca două aripi de cocor, ce nu se-ating în zborul lor,
Himere-n vis de primăveri, impare umbre dintr-un ieri,
Ninsori de patimi în cuptor, destine, legi de muritor!
Scrisori în șoapte de zăpezi, miraje-n care sper să crezi,
Două magnolii despărțite, de anotimpuri diferite,
Nostalgic pian doinind amiezi, împărații de fluturi verzi,
Speranțe parcă ațipite, cerșind secunde risipite.
Trecute veri de amintire, mir de lavandă și iubire,
Departe tu, departe eu, blestem țesut cu fir de zmeu,
Poeme îngeri, plâns de mare, sorți ferecate-n scoici de sare,
Parfum de clipe, tu și eu, în răsărit de curcubeu!
Pășind spre-nalt, relicve vise, pastel de gânduri interzise.
Vor înflori petale oare în roșu mac de sărbătoare?
Tăcere, dor, solstiții scrise, de zodii ninse, compromise,
Eu nu mai sunt, nu ești în stare să alungăm din înserare!
Un timp oprit în alte vremi, din care mai mereu mă chemi,
Suspini adânc în ochii mei, cu flori din lacrimă de tei,
Înduri tăcerile și gemi! Iubirea mea de ce te temi?
Se scurge cerul pe alei! Te-aștept, mi-e dor! De ce nu vrei?
poezie de Ines Vanda Popa
Adăugat de Ines Vanda Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre flori, poezii despre zăpadă sau Ai o scrisoare de dragoste frumoasă?
Poem de toamnă
Las toamna-n palme... Iată, tremur zorii!
Înfometate vânturi mă gonesc...
Eu rătăcesc prin parcul cu magnolii
Și cânt cu toamna... -n ea mă regăsesc!
Trag ivărul luminii... Mi-este teamă!
Întunecarea vreau să mă cuprindă!
În suflet clopot fraged de frunze de aramă,
Las să-mi pătrundă... Voi cresta în grindă
Această toamnă. Câmp de crizanteme
Cu dulci arome, fie-mi așternut!
Mustească-n mine toamnă de poeme
În neastâmpăr blând de început!
Ca o aromă de gutui și mere,
De taină și de vin cu scorțișoară,
Să rătăcesc în podul palmei tele,
Eu, must uitat de lacrimă amară.
Iar tu, fecioară de poem tomnatic,
Rămâi la geamul meu să mă privești,
Dulce iubire cu un iz romantic,
O filă dintr-o carte cu povești...
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie, poezii despre virginitate, poezii despre romantism, poezii despre poduri sau poezii despre parcuri
Dorul Danseaza
Văd dorul cum dansează
În umbre argintii
Îndrăgostiți visează
Flori albe și câmpii.
Plutesc și delirează
Pe dealuri, peste vii
Fluturi ce-n zbor flirtează
Secunde cât sunt vii.
Secunda lor durează
Eterne veșnicii
Și clipa ce dansează
E numai bucurii.
Aș vrea și eu, cu dorul
În zbor să pot pluti
Cu mâna, vântul
De-aș putea opri, secundele
Le-aș transforma in veșnicii
Pe tine iarăși
Atunci eu te-aș iubi
Și viața-ntreagă doar ție
Dorul meu ți-aș dărui.
poezie de Monica Trif
Adăugat de Monica Trif
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre secunde, poezii despre mâini sau poezii despre fluturi
Șoapte răzvrătite
Dansează-n valsuri desuete atâtea clipe și-ntrebări,
Buchet de șoapte răzvrătite s-au rătăcit printre visări.
Aș vrea să-ți scriu sau să te chem. Să uit de tine? Nici nu știu,
De-s umbră eu, himeră tu, dorința de-a putea să-ți fiu,
Tandrețe, lacrimă tăcută, celestă rază, mac-poem,
Miraj pictat din dor de tine, mlădița unui vis boem.
Banale gânduri, utopii, un pescăruș îndrăgostit,
Parfum de vers dintr-o scrisoarea mă răscolesc la nesfârșit.
Strivit sub cruci de-nstrăinări, vinovații mă răstignesc
Că-n grabă am uitat să-ți spun: sa-ți fie bine, te iubesc!
Amară, dulce frenezie, o boală ca o iarnă lungă,
În care vii și-n care-ți plec, o viață n-are să ne-ajungă,
Să ne-alungăm, să ne iubim, să frângem punți de-mpotriviri,
Nici ploi să spele veșnicii de ne-ntâmplări și amintiri.
N-am să renunț să-ți colorez fântâni de dragoste șuvoi,
Nici stele să-ți strecor în gând, destin de cer să-mpart la doi.
Când peste genele de crini pictează luna praf de-argint
Aceeași spini îi porți în trup și cicatrici din dor de-alint.
Un anotimp îmi mai doresc, ninsori de tei să ne aline,
Să-ți vindec sufletul rănit, să-ți fie veșnic dor de mine!
poezie de Ines Vanda Popa
Adăugat de Ines Vanda Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre gânduri, poezii despre dorințe, poezii despre arte plastice sau poezii despre versuri
Altoi din spic de dor
Se-mpodobește cerul cu stele-mpărătești
Și-n cer colindă îngeri în mantii cristaline,
Roz fluturi în cascade, de dor îi rătăcești,
Înnourate gânduri înseninezi în mine.
Cuvinte desfrunzite mi le-nflorești din ploi,
Din litere aldine îngemănezi povești,
Pictezi o galaxie cu râuri de culori
Culese din polenul narciselor cerești.
Când ape-nvolburate sub gene se adună,
Cu briza unui văl îmi spulberi necredința,
Tăceri și suferințe cu flori de crin și lună
Le mirui cu tandrețe și-mi mângâi neputința.
Știam că ești zefirul ce-adie cu petale,
Că din frânturi de vise aprinzi văpăi de foc,
Eternități aș vrea, să-mi fii veșmânt de cale,
Sărutul să-l sfințești cu mac și bucuioc. ,
Tu nu ești doar o vrajă în vânturi preschimbat,
Ești primăvara mea, din vechi dorințe strâns,
Altoi din spic de dor, de tine-naripat,
Iubire-adevărată din ruga unui plâns.
poezie de Ines Vanda Popa
Adăugat de Ines Vanda Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre suferință, poezii despre râuri sau poezii despre roz
Vise dorite
E toamnă afară, e toamnă și-n inima mea
Și mi-e dor, atât de dor de tine, iubite...
Căci e-nnorat și nu văd nici măcar o stea,
Iar tu nu vii să-mi trezești simțurile adormite.
E toamnă afară, e toamnă și-n ochii mei
Și mi-e dor, atât de dor de vocea-ți blândă,
Căci doar tu tristețea din inimă poți să o iei,
Doar lângă tine sufletu-mi știe să surâdă.
E toamnă afară, e toamnă și-n sufletul meu
Și mi-e dor, atât de dor de șoapte de iubire,
Căci fără tine mi-e greu, te vreau alături mereu,
Să-mi cânte sufletul, să dansez de fericire.
E toamnă afară, e toamnă și-n trupu-mi rece
Și mi-e dor, atât de dor de-a ta mângâiere,
Căci fără tine dorul e crunt, nu-mi mai trece,
Iar de tristețe simt că sufletu-mi plâns piere.
E toamnă afară, e toamnă și-n gândul meu
Și mi-e dor, atât de dor de tine, iubite...
Să-ți ating inima și sufletul... azi și mereu,
Sperând să-mi îndeplinești visele dorite...
poezie de Daciana Lazăr (10 octombrie 2014)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre inimă sau poezii despre simțuri
Și numai dor...
Și sunt momente când te aștept să-mi vii,
Clipe de speranță, când simt un dor aprins...
Când și ție îți este dor să-mi fii,
Când dorul ne pătrunde, și-ncet ne-a învins!
Și sunt clipe în care, adânc îmi amintesc,
Cum mă iubeai cu sete... cum mă priveai zâmbind...
Și mă gândesc la tine... poate mă amăgesc,
Că și tu simți un dor... despre noi, iubind...
Știi? Te-am iubit mai presus de mine...
Regret că n-ai știut a prețui!!
Inima mi-e toată de sentimente pline,
Și te iubesc iubire! Exist pentru-a iubi!...
La ceas târziu de noapte, mă trezesc cu tine...
Mi-e plină amintirea și mintea mea te cheamă,
Iubește-mă iubire, căci știi atât de bine
Să mă iubești aprins, fără nicio teamă!
Mi-e dor atât tare, încât lacrimi apar,
Simt pentru tine, o dragoste nebună...!
Și mă gândesc la noi... și zorile apar,
Și mă consum iubire! Mi-e dor până la lună...!
Iubirea mea frumoasă! Nicicând nu vei mai fi,
Așa iubit de nimeni... cum eu iubesc mocnit...
Că vreau să te întorci... asta vreau să știi,
Să mă iubești pierdut... să fii împlinit!
Și numai dor...
Și mă trezesc... dorind să înțeleg...
De ce nu mergem oare mai departe...?
Și fir cu fir, confuză eu aleg,
Să descifrez povestea, parte cu parte...
Și numai dor...
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre frumusețe, poezii despre frică, poezii despre existență sau poezii despre ceas
Intimă
Îți mai aduci aminte, doamnă?
Era târziu și era toamnă,
Și frunzele se-nfioreau,
Și tremurau în vântul serii
Ca niște fluturi chinuiți,
Ca niște fluturi rătăciți
Din țările durerii.
Ți-aduci aminte iar de seara
Și-amurgu-acela violet,
Când toamna și-acorda încet,
Pe frunza galbenă chitara?
Pe lac, ce-n lună s-argintase,
Încet o lebădă trecea,
Și pata-i albă se pierdea
În seara care se lăsase...
Și-atunci, doar inimă și vise,
Ne-am dus ca lebăda și noi,
Călcând nisipul plin de foi
Sub ceața care-l umezise.
Așa născut, în plină toamnă,
Amorul meu ce-nmugurea
Sub foi ce toamna-ngălbenea...
Îți mai aduci aminte, doamnă?
poezie celebră de Cincinat Pavelescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre seară, poezii despre lebede, poezii despre țări sau poezii despre nisip