Plugul când taie adânc, pământul își deschide sânul.
proverbe românești
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi proverbe despre arat sau proverbe despre Pământ
Citate similare
Georgica I
oripilat țăranul își ară
voios câmpia între lăstărișuri
taie cu plugul brazdă bizară și viermănoasă
grânele cresc la telejurnal se împing
în tubul catodic al ciorilor. cra, fatalistule
pământul e un ochi însămânțat cu poze
păscute de râme dințoase voalate
de peștii cu voal. iar țăranul vetust
și bulversat trage apa la baie
și-ncepe să ningă pe pielea lui carnivoră
cu fulgi de porumb ci dă-ne doamne
nouă pâinea noastră ca să ascundem
în coca ei o sticlă de coniac
și-un pat de fier cu luna drept cearceafuri
cu goethe ca mormânt și cu țăranul
oripilat de grâu
ca epitaf.
poezie de Mircea Cărtărescu din Faruri, vitrine, fotografii (1980)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi și următoarele:
- poezii despre cereale
- poezii despre arat
- poezii despre țărani
- poezii despre timp
- poezii despre sat
- poezii despre pâine
- poezii despre pești
- poezii despre fotografie
- poezii despre fier
Tăcere
taie adânc
au, ce doare
sala este mare
albă
preaplină de alb
chirurgul operează
iubirea
atenție pe masă se află
inima mea...
ce pulsează
lumina orbește
lobul stâng
acolo unde ești tu
incizia este adâncă
încă nu te găsește
te ascunzi
fugi
rătăcești
bisturiul taie
taie
taie
sau eu nu vreau
sa fii găsită
inima mie hărpănită
se zbate
se agită
deodată...
se oprește
tresare și tace
poezie de Viorel Muha (2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre tăcere, poezii despre lumină, poezii despre chirurgie, poezii despre alb, poezii despre iubire, poezii despre inimă sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
* * *
Pământu-aș vrea să-i fie sânu-i,
Iar sânul ei, întreg pământul,
Mai bine-aș fi murit decât
Să trec prin acest jar, răbdându-l.
Cu sângele-mi să spăl murirea
Și-n piept să-i țin adânc mormântul.
poezie de Ibn Hazm al-Andalusi din Colierul porumbiței
Adăugat de Cecilia Ivanov
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre Pământ
Aripi
Se deschid,
Cum se deschide cerul
Când plouă;
Se deschid
Larg, mai larg,
Cum se deschide vulcanul
În erupție.
Se leagănă,
Cum se leagănă norii pe cer
Când nu plouă;
Se leagănă,
Repede, mai repede
Cum se leagănă pământul
Când nu erup vulcanii.
Se fâlfâie,
De jos în sus,
De sus în jos,
Gustă din aer,
Se nasc pentru zbor,
Se înalță
Din jos spre sus
Plutesc pe aer
Coboară pe pământ
Din sus spre jos.
Se unesc de cer
Și își astâmpără setea
Cu picurii din ploaie
Și își astâmpără foamea
Cu lava din vulcani.
Se deschid.
Se leagănă.
Se fâlfâie.
Se închid.
poezie de Claudiu Ovidiu Tofeni din Pași pe nisip (20 octombrie 2010)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vulcani, poezii despre zbor, poezii despre ploaie, poezii despre nori, poezii despre naștere, poezii despre aripi sau poezii despre aer
Deschide, deschide fereastra
Deschide, deschide fereastra
Numai o vorba sa-ti spun!
Caci nimeni in lumea aceasta
Frumoasa ca tine nu-i!
Deschide, deschide si vina
Alaturi o clipa sa fim
Sub murmurul de mandolina,
asa sa ne-ndragostim!
poezie de Mihai Stanciuc
Adăugat de Mihai Stanciuc
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre vinovăție sau poezii despre frumusețe
* * *
pasărea își îngroapă zborul în eter
cum își îngroapă omul sufletul în dragoste
cum își îngroapă salcia lacrimile-n râu
cum își îngroapă plugul lama în pământ
cum se îngroapă tâlcul în cuvânt.
imaculata iarnă
cum se îngroapă-n ger
o pasăre se-ngroapă
cu aripile-n cer.
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păsări, poezii despre suflet, poezii despre râuri, poezii despre iarnă, poezii despre ger sau poezii despre cuvinte
Înțelepciune țărănească
Pământul, pe om îl hrănește.
Și omul hrănește pământul,
Când cu pământ se învelește,
Când în el își află mormântul.
poezie de Dumitru Delcă (23 mai 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înțelepciune, citate de Dumitru Delcă despre înțelepciune sau citate de Dumitru Delcă despre sat
Unui critic negativist
Când spun să pui cuvântul pe cântar,
Nu-ți recomand să-nțepi ca o insectă.
Taie adânc! Căci rana e infectă,
Dar fii artist-chirurg, nu măcelar.
epigramă de Pavel Bellu din Epigrame și epigramiști (1973)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe epigrame despre sfaturi, epigrame despre insecte sau epigrame despre cuvinte
Teama taie mai adânc decât o sabie.
citat din George R.R. Martin
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre frică
Demonii apelor...
Savoare și chemare e pasul ei
molatec
pierdut în frunzișul auriu
al toamnei
Timpul grăbit
își caută un loc cât mai aproape
de umbra
apărută sub pleoape
Pământul respiră adânc
și lumea din jur tresare
din somnul prelung....
...
Alung semnele de întrebare
ce răsar la intersecție de drumuri
și-i netezesc cărare
spre visul fără contur....
...
- Iartă-mă că te întreb:
fată nepăsătoare
și neștiutoare
de câte în lume se nasc
din beznă și inexplicabile hărțuiri...
...
Spre care fantasme te grăbești
nostalgică, languroasă
și gravă
când toamna-și despletește
părul
scuturându-și demonii
pe frunza ce-o strivești?
...
Răsuncindu-se spre soare
c-un aer nefiresc
de liană agățătoare
își deschide brațele
și buzele-i
ce înfloresc seducătoare...
imperceptibil șoptesc:
- E-o poartă în față
și taina zeilor e-n prima piatră
ce-o voi găsi în albia
râului
din care am purces...
poezie de Valentina Becart (2 decembrie 2012)
Adăugat de Valentina Becart
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre toamnă, poezii despre somn, poezii despre seducție, poezii despre păr sau poezii despre promisiuni
Acela e compatriotul meu
Acela care își uită țara pământul
La știrea că cehii se scaldă în sânge
Acela ce se simte frate cu sârbul
Sau norvegian, când Norvegia plânge,
Cu mama cernită, peste evreiești morminte
Frângându-și mâinile, se-apleacă, jelește
Când Moscova cade - muscal se simte
Cu ucrainienii Ucrainia bocește,
Acel ce inima-și deschide tuturor
Francez e când Franța suferă, sau rom
Când moare de foame al romilor popor
Acela e compatriotul meu. E om.
poezie clasică de Antoni Slonimski din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre Norvegia
- poezii despre Franța
- poezii despre țări
- poezii despre știri
- poezii despre sânge
- poezii despre plâns
- poezii despre mâini
- poezii despre moarte
- poezii despre mamă
Visul îmi deschide pleoapele în zori
Aripi se învârt printre frunzele moarte,
Rotunjite maiestos în inimi încercate.
Zborul meu trece cu vântul în zare
Punând peste răni la aripi culoare.
Visul îmi deschide pleoapele în zori,
Din sânul tău sug lapte îngeri și cocori.
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre vânt, poezii despre lactate sau poezii despre frunze
Privirea unei femei taie mai adânc decât un cuțit.
citat din Robert Jordan
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre femei
Cunoaștere
Mai întâi pământul, apoi plugul:
Astfel, cunoașterea vine din cunoaștere.
Știm, nu știm.
Nu știm că știm.
Știm că nu știm.
Gândim:
Aceasta arată așa
Această lămâie, acea portocală
Până când într-o zi simțim un gust amar.
poezie de Reesom Haile, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cunoaștere sau poezii despre portocale
Corăbii
Cerul își deschide norii,
Dimineața își așterne zorii,
Visele își dorm fiorii
Pământul își ornează polii.
De printre pulbere astrale
Preț de secunde-atemporale
Răzbat vii raze solitare
Rostogolindu-se în mare.
Din valul apelor, spre zare,
Din reci adâncuri planetare
Se nasc corăbii călătoare,
Cu pânze-n zboruri țipătoare.
Și ele își deapănă cărarea
Spre valul care cântă marea,
Se văd doar pânzele și zarea
Din depărtări chemând vâltoarea
Soarele s-aprinde-n apa
De corăbii purtătoare,
Pânzele se aștern pe clapa
Valurilor cântătoare.
poezie de Alexandrina Vlas din Cartierul viselor
Adăugat de aliona vlas
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre apă, poezii despre singurătate, poezii despre planete, poezii despre muzică sau poezii despre marină
Noapte: o, tu, chip în adânc
Noapte: o, tu, chip în adânc
destrămat într-al meu.
Tu, căutării mele înmărmurite, adânc
covârșitoare, mereu.
Noapte, în privirea mea fremătând,
în tine însă trăinicie;
creație fără sfârșit, dăinuind
pământul când n-o să mai fie.
Plină de noi constelații
lepădând din goană nebună
pojar aventuros în interspații
tăcut ce se-nstrună.
Prin simpla-ți prezență, cât de mărunt,
covârșitoareo, mă știu
totuși, uns cu-ntunecatul pământ
îndrăznesc în tine să fiu.
poezie de Rainer Maria Rilke din Poezii (1906-1926), Desăvârșite, traducere de Dan Constantinescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfârșit, poezii despre noapte sau poezii despre constelații
Când se va deschide alb, pământul
Când se va deschide alb pământul,
Și cerurile în mormant s-or arunca,
Vor pluti, în oameni, zeii, gândurile,
Dar numai un om, Unul, le va vedea.
Și acest om cu capul pe valuri,
Din nori alizee pe trepte va sta-
Pelerin, surmenat de ape, maluri,
Grăind către ceruri, în hău va intra...
Apoi, se va sfinți obolul și carnea
Lui, arsă în vasul plin de pământ,
Răspândind gravitației- binoame,
C-un miros de-abia cunoscut ivit.
Lumina, din el, ca mintea, ce naște,
Se va întinde prin stratul nervos -
Alb, comparabil cu sfintele moaște,
Ridica-va icoana, întâlnind pe Hristos.
Pretutindeni, nu va fi o altă putere,
Cu simț de Duh Preacurat și dalb,
Omul înviind, la ultima lui cădere,
Din crini va lacrima, eter la prag...
Se vor deschide grotele, amforele
Ochii oamenilor în Duh vor cauta
Ziua când s-au înmormântat zilele
Și cine era acest om, cum se numea...
Lilia Manole
poezie de Lilia Manole din volumul "Până mai sus de păsări"
Adăugat de liliamanole
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfinți, poezii despre zile, poezii despre sfințenie, poezii despre prăpăstii, poezii despre pelerinaj sau poezii despre ochi
* * *
ea își delimitează viața
atât de aproape de graniță
un verb se conjugă
de cealaltă parte a stâncii
verbul naște un pod
de pe care se aruncă sinucigașii
ea simte pământul din adânc
și face o declarație publică
sunt fericită
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre verb, poezii despre viață, poezii despre stânci, poezii despre poduri, poezii despre graniță sau poezii despre fericire
Te dai cu gel
la genunchii care dor
e o dramă a oaselor
și cartilajelor, o boală de
generativă a timpului nebun
care s-a urcat în cârcă
articulația scârție ca un căruț
ne
uns cu gel
simți căldura veninului de șarpe
gheara diavolului lucrează la articulație
forează adânc, repară, taie durerea
te-a scormonit adânc până la lacrimi
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre șerpi, poezii despre nebunie, poezii despre medicină, poezii despre durere, poezii despre draci, poezii despre dor sau poezii despre boală
Când cineva râde își deschide inima către noi.
autor necunoscut/anonim
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre râs sau citate despre inimă