comparație
Un pui în coajă au spus unii -
Iată ce-i viața ce trece
În lumea strâmtă și îngustă
Viața nu-i decât o muscă.
La spital rază de soare doctorul zâmbește trist:
Nu mai ai decât o lună...!
Se agață-n disperare de o mână de halat, pacientul.
Iară doctorul răspunde:
"Iarna muștele îngheață!"
Asta-i tot ce ai de zis?
Ușa se închinde-n urmă, pași se-aud pe holul sec
Asta-i viața din păcate
Ni se stinge ca un bec.
Floarea ce o pui în vază simte glas de ghilotină
Însă viața ce o are, n-a murit
e-acolo-n tină.
Și la fel cum puiul coaja o înlătură cu ciocul
Tot așa raza de soare bate-ncet în glia seacă
Și prin ușa ce-o deschide...
Cine știe ce urmează,
Apă,
Floare,
Coajă seacă?
Sau întâia parte poate, o etapă...
poezie de Ruben Bucoiu
Adăugat de Ruben Bucoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre muște
- poezii despre medicină
- poezii despre flori
- poezii despre zâmbet
- poezii despre viață
- poezii despre tristețe
- poezii despre timp
- poezii despre pacienți
- poezii despre medici
Citate similare
Pacientul: Domnule doctor, cum aș putea trăi 100 de ani?
Doctorul: Fumați?
Pacientul: Nu!
Doctorul: Mâncați mult și cu plăcere?
Pacientul: Nu!
Doctorul: Alcool? Amante?
Pacientul: Nu și nu!
Doctorul: Atunci de ce doriți să trăiți atât?!
replici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre viață
- citate despre medicină
- citate despre medici
- citate despre dorințe
- citate despre timp
- citate despre plăcere
- citate despre pacienți
- citate despre mâncare
- citate despre fumat
Pacientul: Doctore, aici scrie că trebuie să iau pastilele astea în fiecare zi, tot restul vieții... Așa e?
Doctorul: Da, așa am scris.
Pacientul: Va trebui să trec foarte des pe la farmacie înseamnă...
Doctorul: V-am dat eu un tub... e mai mult decât suficient.
replici
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubirea nu-i doar floare
Iubirea nu-i doar floare de mușcată
Pe care-o pui la geam ca să se vadă,
Să știe lumea cât de mândru ești
Că ai ajuns și tu ca să iubești.
Iubirea nu-i coroană, nici blazon,
Și nici măcar un lucru de bonton,
Iubirea nu-i trofeul că iubești
Și nici un film pe care-l tot privești,
Și nu-i nici marfă generos dosită,
Ce duce omul sigur în ispită.
Dar, uneori, iubirea-i un secret,
Pe care-nveți să îl trăiești discret
Când este pasiune și ocară,
Ce-ți face viața aspră și amară,
O iei așa cum e și cum ți-apare,
Ca floarea care crește prin ponoare.
Iubirea nu-i un antidot la ură,
Nici adorarea celui ce te fură,
De-ar fi așa, am tot fura cu toții
Și-am pune-n poarta vieții noastre hoții.
Iubirea nu-i nici floare altruistă,
Pe care o ții la altul în batistă,
Ca fericirea lui să fie soare,
Iar viața ta coșmarul care doare.
Iubirea nu-i nimic și-i tot ce este,
Un mod de-a fi, o magică poveste,
Este-un copac ce crește din pământ
Chiar dacă frunza lui se risipește-n vânt...
Dar asta o-înțelegi foarte târziu
Când viața ta a devenit pustiu,
Pustiu de gând, de șanse și de lume,
Pe care-l iei ca drog de-nțelepciune.
poezie de Gheorghe Văduva
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre iubire, poezii despre vânt, poezii despre secrete, poezii despre mândrie, poezii despre gânduri, poezii despre generozitate, poezii despre frunze sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Toate aspiră către soare
O pasăre în colivie
Nu mai poate ca să zboare.
Mai mult moartă decât vie
Nu mai caută spre soare.
O floare fără lumină
Se veștejește și moare.
Nu mai poate să-și revină
Dacă-i lipsită de soare.
O femeie iubitoare
Cu o gloată de copii,
Îi scoate pe toți la soare,
Să le facă bucurii.
Oricare viețuitoare,
Fie plantă, sau ce-o fi,
Toate-aspiră către soare,
Să rămână mereu vii.
Tot ce trăiește și crește
Are nevoie de soare.
Dacă soarele lipsește
Nu este continuare.
Cât soarele continuă
Să încălzească pământul,
Viața e perpetuă,
Cum Dumnezeu ne e Sfântul.
poezie de Dumitru Delcă (ianuarie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre moarte, poezii despre Soare, poezii despre sfinți, poezii despre religie, poezii despre păsări, poezii despre plante sau poezii despre lumină
Deschide ușa
Deschide ușa să primești
Cadouri din Eden trimise
Căci darurile pământești
Creează doar deșarte vise.
Deschide ușa să-nțelegi
De ce-i nevoie de răbdare
Să poți, cu râvnă, să culegi
Comorile nepieritoare.
Deschide ușa spre un pisc
Al unui trai fără himere
Și du-te-acolo; nu e risc
Simți-vei, iar, o adiere.
Deschide ușa să tratezi
La cei ce bat cu disperare
Căci n-au nici holde, nici livezi
Dar au găsit răscumpărare.
Deschide ușa să-ntâlnești
Pe solii cu-ale Lui povețe
C-așa putea-vei să-mplinești
Tot ce a vrut să te învețe.
Deschide ușa; poți să dai
Un zâmbet, o încurajare
La cei ce merg spre Adonai
Prin multe valuri de-ncercare.
Deschide ușa chiar acum
Să vezi splendori din alte spații
Să nu dorești pe-ngustul drum
Alte cununi sau destinații.
poezie de George Cornici din Pelerini printre versuri (29 iunie 2016)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cadouri, poezii despre învățătură, poezii despre încurajare, poezii despre visare, poezii despre sfaturi, poezii despre rai, poezii despre dorințe sau poezii despre comori
Cum l-am putea numi
Cine trece prin foc
Cine trece prin ape
Cine nu-i secerat de raze de soare
Cine se trece prin noapte,
Cine-și depășește încercările
Și lună de lună zâmbește
Chiar dacă totul se dărâmă în el
Și sufletu-i putrezește
Cum l-aș putea numi?
Cine are tăria
De a se seinucide
Cine trăiește-n iubirea dușilor
Și-n ei se regăsește pe sine
Cine nu-i ucis de lavine
Cine se pudrează cu pământ
Cine poate trăi din gânduri
Și umblă pe planetă flămând
Cum l-aș putea numi?
Cine se ridică din praf
Și nu moare în accidente
Cine nu piere de singurătate
Și nu mai are sânge de viață-n artere
Cine din porunca iubitei
Excelează un salt mortal
Cine trage cu energie
La picioare lanțuri de sclav
Cine ridică munții din groapă
Cine râde cînd e bolnav
Cum l-aș putea numi?
poezie de Luminița Soare
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre râs, poezii despre sânge, poezii despre singurătate, poezii despre sclavie sau poezii despre planete
Doctorul Stratford: Bună, Katarina. Ai făcut pe cineva să plângă astăzi?
Kat: Din păcate, nu, dar e de abia 4 și jumătate.
Doctorul Stratford: Asta-i fata mea.
replici din filmul artistic 10 lucruri nu-mi plac la tine
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre prezent sau citate despre plâns
Mereu îți faci prieteni noi și nici nu trebuie să stai cu ei zi de zi. Când ne vedem tot timpul cu aceleași persoane, ele ajung să facă până la urmă parte din viața noastră. Și cum ele fac parte din viața noastră, încep să vrea să ne-o schimbe. Dacă nu ești așa cum vor, se enervează. Fiindcă toată lumea are o noțiune exactă despre cum trebuie să ne trăim viața. Și nimeni nu știe cum trebuie să-și trăiască propria-i viață.
Paulo Coelho în Alchimistul
Adăugat de Sweet Flory
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Audioteca Citatepedia
Voce: Michelle Rosenberg
Vezi mai multe citate de Paulo Coelho despre viață, citate de Paulo Coelho despre timp, citate despre schimbare, citate de Paulo Coelho despre schimbare, citate despre prietenie sau citate de Paulo Coelho despre prietenie
Doctorul: Câte partenere sexuale ai avut în ultimul an?
Pacientul: Cu tot cu soția mea?
Doctorul: Da.
Pacientul: Niciuna.
replici
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre soție, citate despre sex sau citate despre căsătorie
Puiul
Trist
și singur în găoace,
puiul galben-auriu
a simțit într-un târziu
că-i stingher,
că n-are pace.
A simțit că lumea lui
tot mai strâmbă
nu știu cum,
se face...
"Ce-o fi asta?"
se gândi.
"Cum de m-a ajuns năpasta
să trăiesc într-o mărgică,
într-o casă
tot mai strâmbă,
tot mai mică?...
Să nu pot să-mi aflu loc
nici pe față,
nici pe spate.
Și să-mi crească,
după toate,
uite
ce nătâng de cioc!
Ce vrei tu?
Vorbesc cu ciudă
eu cu ciocul,
ca un prost...
Însă ciocul ce s-audă?
Cade-n stânga,
bate-n dreapta
și-mi atârnă
ca o bârnă
fără rost.
Mi-ai ieșit și doi ochi mici.
Ce să fac cu ei aici?
Mi-au crescut și aripi grele.
Ce să fac aici cu ele?
Iar sub pântec,
la picioare,
se făcură niște ghiare...
lungi... cu vârfu-ncovoiat...
Simt că toate-n pântec mi-au intrat!
Doamne,
pentru ce mi-ai dat
daruri care-mi sunt povară?..."
Și,
lăsat pe partea stângă,
a-nceput ușor să plângă
puiul
pentru-ntâia oară...
*
Dar deodată,
în găoc,
bate cineva de-afară...
Cioc!
Cioc, cioc!
Inima în pui se zbate,
se-nfioară.
Cine...
oare cine bate?...
Cu un tremur ca de-o vrajă,
a bătut și puiu-n coajă.
Uite!
Sub ciocănituri solide
se deschide
o fereastră!
Doamne,
ce priveliște măiastră!
Apoi uite-acum cât loc...
unde poate să alerge
să se joace,
să se culce...
Iar un glas atât de dulce,
glas de mamă...
andantino,
iată,
îi vorbește:
Vino...
Și sări degrabă puiul
din bârlogul vieții vechi.
O, acum cât e de bine
să ai ochi,
să ai urechi!...
Ce frumoasă e lumina!...
Parc-ar vrea în piept s-o soarbă.
Asta ce-i?
Un fir de iarbă...
Iar acolo?
E grădina...
Și-nălțând privirea-n soare,
puiul,
suflet de pripas,
a bătut din aripioare
și-a făcut întâiul pas.
Iar apoi,
dup-o clipită,
a zărit într-un arbust
o grăunță rumenită.
Mm!
DaŽ bună e la gust!
Iar colea, o gâză mică
pe un fir de busuioc.
Doamne,
ciocușorul totuși
nu e...
nu e rău de loc!
Dar aici în noua țară,
ce s-ar fi făcut el oare
fără aripi, fără ghiare,
fără vechea lui povară
din căsuța cea sihastră?
Bietul pui...
*
Frații mei,
povestea lui
nu-i decât povestea noastră...
Cinste,
curăție,
milă,
jertfă,
inimă umilă,
lacrimi grele,
bunătate,
și suspine după stele,
bine,
dar acestea toate...
ce să faci aici cu ele?
Să fii mut ca oaia-n strungă,
cu răbdare (îndelungă!),
să nu fugi după avere,
după nume,
să iubești pe cel ce-i gata,
de-ar putea,
să te sugrume,
bine,
dar acestea toate...
ce să faci cu ele-n lume?
Când sub soare are preț
numai zâmbetul isteț,
numai vorba îndrăzneață,
numai pașii rari și grei,
numai mâna cu mănușă
care trage la cenușă
de la toți
pe turta ei;
da,
când viața e-o berbuncă
unde toți străbat răscrucea
și în calea ta aruncă
spini și cioburi
fără număr,
tu,
să-ți iei în taină crucea
și s-o duci umil pe umăr...
suspinând discret,
cuminte,
sub scuipatul de ocară...
O, Părinte,
Creatorule-ndurat,
oare pentru ce ne-ai dat
daruri
care sunt povară?
*
Pentru ce?
Nu știi?
Așteaptă...
Vine-o clipă,
un soroc,
când la marginile lumii
cineva din cer va bate...
Cioc!...
Cioc, cioc!
Și-n acest străvechi găoc
se va face o fereastră
către lumea cea măiastră.
Și-atunci,
frate,
cât va fi de bine
să ai pieptul cu suspine,
să ai umerii cu cruce,
să ai tâmplele cu spini,
să ai fața toată plină
de a lacrimilor salbe!
Căci acestea toate, toate,
se vor face... aripi albe
și tunică de lumină
și cunună de rubini
și toiag de-mpărăție,
care știe lumi să-nfrunte
(după cum Ioan ne-a spus!)
când ne va sclipi pe frunte
numele etern,
ISUS!
poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vorbire, poezii despre inimă, poezii despre cruce, poezii despre creștere sau poezii despre urechi
În viața fiecăruia se întâmplă ca dintr-o dată, poarta trântită în nas să se întredeschidă, zăbrelele să se dea la o parte, nu-ul definitiv să nu mai fie decât un poate, lumea să se tranfigureze, un sânge nou să ne curgă prin vene. Asta-i speranța.
Nina Berberova în Trestia revoltată (2006)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre sânge
"Închide ușa, te rog" sau închide ușa, te rog!
Gheață crăpată pe fulgi
Mătreață din nor nespălat
Încordare de aer în pungi
Pocnire-n canalul drogat.
Capacul din postul de ușă
Picură acum apă pe bani
Se spală pe mâini în ligheane rugina
Iar gerul troznește prin oase,
De ani.
Doar vara anină speranțe deșarte
Surghiunită albeața roșește-n obraji
Pe scara'negrită coboară dibace
În urma ei apa se schimbă în ace
Se leagănă trist strângându-se-n brațe
Și speră, și cântă și tace
Copilu-n canal.
Iar ușa'i deschisă,
Și-n lume nu-i pace
Dar lumea aleargă
Zâmbind se preface
Și tace, și tace.
poezie de Ruben Bucoiu
Adăugat de Ruben Bucoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ger, poezii despre apă, poezii despre încordare, poezii despre tăcere, poezii despre schimbare, poezii despre pace sau poezii despre mâini
Asta-i viața !
L-a ales poporul
Cu pompă mare.
I-au dat cu piciorul
La plecare.
epigramă de Florin Țăran din Voivodina, Banatul Sârbesc (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre viață sau epigrame despre picioare
Iubire
atunci când lacrimile se vor zdrobi de pământ
și vor simți durerea mea
și-în cădere lumina din ele se va stinge
să ști!
că viața nu-i decât o secundă
ce repede trece!
atunci când privirea mi se va pierde
și lumina din ea nu va mai fi
să sti!
că întunericul nu poate înlocui lumina
căci viața nu-i un privilegiu
să ști că atunci când m-ai uitat
și vei crede că ești fericită
mă voi bucura
că viața nu-i, decât
o iluzie, un zbor în vânt
un fluture ce am avut impresia
că prin ce-am fost, doar a trecut!
poezie de Viorel Muha (2020)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre întuneric, poezii despre uitare sau poezii despre secunde
Viața nu e prăfuită, viața nu e moartă, viața e vie. Așa de vie, așa de plină de sevă și de soare încât cine nu înțelege asta nu o poate privi în față.
Cella Serghi în Pînza de păianjen
Adăugat de yramGM
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Cella Serghi despre viață, citate despre moarte, citate de Cella Serghi despre moarte, citate despre Soare sau citate de Cella Serghi despre Soare
Așa-i c-așa-i?!
Viațai ca o anagramă,
Anonimă publicată
Într-o comedie-dramă,
Niciodată completată;
Viața e... așa cum este,
Fiecare cum o vede,
Ba un vis, ba o poveste
Și cu ea la drum purcede...
Viața este frumusețe,
Viața este provocare,
Instruiește-o cu tandrețe
Gata pentru înfruntare;
Poate fi o nebunie
Sau o umbră pe pamânt,
Ne e dată mie, ție,
Cu tot ce are ea mai sfânt
Vieții, eu i-am spus de bine
Tu ramâi s-o vezi cum vrai,
Nu-i totuna după mine,
Viața-i viață, traiu-i trai!
poezie de Vasile Zamolxeanu (3 aprilie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfințenie, poezii despre nebunie sau poezii despre frumusețe
Când te uiți ce-i viața
Când te uiți ce-i viața, pe-a toamnei crude bolți,
Observi că-i un Mordor cu uriașe porți!
Când te uiți ce-i viața, privind cum timpul trece,
Sa știi că viitorul e-al dracului de rece!
Când te uiți ce-i viața, în prag de Anul Nou,
Vezi cum se-nvârte roata, ca la un cazinou!
Când te uiți ce-i viața la un televizor,
O parte-i comedie, iar restul film horror!
Când te uiți ce-i viața-n al soarelui apus,
Tânjești după cei dragi, care demult s-au dus!
Când te uiți ce-i viața, nu fi pesimist,
E câte-un happy-end ce se termină trist!
Când te uiți ce-i viața, privind marea-nspumată,
E valul care nu se va-ntoarce niciodată!
poezie de Alex Dospian, după Mihail Lermontov (decembrie 2013)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre viitor, poezii despre toamnă, poezii despre televiziune, poezii despre pesimism, poezii despre groază sau poezii despre filme
Altfel de primăvară
Mătăsuri verzi se-ntind la soare
Parfum de flori și ploi mărunte
Prin pomi atârnă mărțișoare
Ce parcă vor să ne sărute.
E cam târziu, nu știu de tine
Să-ntreb aiurea, nu-ndrăznesc.
Oare cum ești? Ți-o fi mai bine?
Să știi oricum, că te iubesc!
Și-n zâmbet cald, scăldat de lună,
Gândesc să aflu tot, din toate.
Dar cine, ce, poate să-mi spună
Mai mult ca tine? Din păcate
Asta e viața, bat-o vina,
N-o facem noi după dorință,
Ne-acomodăm. Așa-i rutina.
Și suferim de neputință...
Mătăsuri verzi se-ntind la soare
Dar cine oare le mai vede?
Și primăvara asta doare
Mai mult decât putut-am crede!
poezie de Carmen Pasat
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre primăvară, poezii despre vinovăție, poezii despre verde, poezii despre sărut sau poezii despre ploaie
Imensitate
viața nu-i decât un paradis pe-o sferă
ce atârnă-n hău imensurabil
viața asta nu-i decât himeră
între spații și între durabil
viața nu-i decât o frumusețe
galbenului lut atribuită
care ba e undă de tristețe
ba la nesfârșit se vrea iubită
viața asta nu-i decât o lungă
luptă îndârjită, inegală
cu ceva ce veșnic ne alungă
într-o lume mai universală
viața noastră-i revelația divină
conștiința noastră-i puritatea
iar suflarea nu-i decât o vină
pedepsită cu eternitatea..
poezie de Iurie Osoianu (1 martie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prăpăstii, poezii despre lut sau poezii despre galben
Este normal ca uneori să cazi, să pierzi sau să greșești. Așa este viața uneori. Este normal ca din când în când să fii trist sau supărat, să te doară sau să suferi. Viața este presărată cu tot felul de evenimente și vei trece prin tot felul de stări emoționale. Însă, dacă ai căzut, ridică-te. Dacă ai pierdut, învață să fii mai bun data viitoare. Dacă ai greșit, devino mai înțelept. Nu este normal să lași momentele neplăcute să te definească. Nu este normal să hrănești disperarea, drama, furia, ura, dorința de răzbunare și să le permiți să îți controleze viața. Percepe tot ceea ce ți se întâmplă ca pe un prilej să te șlefuiești și să devii mai bun - ca om și în tot ceea ce faci. Perfecțiunea nu există, însă asta nu trebuie să ne împiedice să tindem către ea.
citat din Ursula Yvonne Sandner
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre greșeli, citate despre înțelepciune, citate despre învățătură, citate despre tristețe, citate despre supărare, citate despre perfecțiune, citate despre furie sau citate despre existență