Tot ce-i necunoscut, e socotit minunat.

citat clasic din Tacit
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din tot ce-i socotit a aparţine "psihicului", nimic nu ţine mai mult de fiziologie ca plictisul.

citat clasic din Emil Cioran
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

După cum un comandant de oşti cu trupe multe nu poate fi socotit viteaz, tot astfel un om cu multe opinii nu trebuie socotit inteligent.

citat din Hacob Paronian
Adăugat de Silvia Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tot ce-i foarte mare e îndoielnic, prin faptul că unii iau ca sigur orice zvon, iar alţii denaturează adevărul; şi una şi alta sunt apoi exagerate de posteritate.

citat clasic din Tacit
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Monumentul ratatului necunoscut

Pentru ca viitorul nu mai fie iar ratat,
tot dezvoltand destinul de argat
şi mestecând la mărul cu păcat,

ar trebui făcut
un monument ratatului necunoscut -

a celui ce nimic n-a priceput,
din tot acest răstimp pierdut...

... sau poate chiar aşa a şi fost conceput
din coasta celui fără de'nceput -
oricum, şi el tot un necunoscut...

poezie de Octav Bibere
Adăugat de Kitzy Bush
Comentează! | Votează! | Copiază!

De vrei să fii socotit învăţat, munceşte pentru a deveni astfel. Nu există drum mai scurt ca acesta, tot aşa cum nu-i altă cale mai scurtă de-a ajunge să fii socotit bun, decât purtându-te ca atare.

citat din Joan Lluis Vives
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trebuie socotit bogat cel care-i încredinţat că are ce-i trebuie.

citat din Eusebius
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe copil îl educă tot ce îl înconjoară: câmpul, pădurea, râul, marea, munţii, rândunelele, cucul. Faceţi tot posibilul ca şi copiii dumneavoastră să iubească tot ce-i înconjoară, pentru că fără dragostea faţă de natură şi animale, omul nu poate să simtă din plin, ceea ce numim, cu cel mai minunat dintre cuvinte – VIAŢA.

citat din C. Mihăiescu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Imn vieţii

Ne-atrage veşnic Marea
din marea Neuitării
Ne-atrage Depărtarea
din depărtarea Zării

Ne-atrage veşnic Cerul
din cerul Amintirii
Ne-atrage Efemerul
din efemerul Firii

Ne-atrage Nenăscutul
din tot ce e născut
sau Nerecunoscutul
din ce e cunoscut

În tine e Poetul
În tine Poezia
În tine e Profetul
În tine Profeţia

În tine e Rostirea
În tine Nerostitul
În tine e Gândirea
În tine Negânditul

În tine Căutarea
În tine Nepătrunsul
În tine Întrebarea
În tine e Răspunsul

Nimic în neschimbare
Nimic nestătător
Nimic în neaflare
Nimic neştiutor

Ascunsă-i Amintirea
în ce-i necunoscut
Ascunsă-i Nemurirea
în ceea ce-i pierdut

Găseşte Adevărul
în ceea ce-i uitat
Doar El, Cunoscătorul
a tot ce e creat.

poezie de Elena Liliana Popescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimic nu e mai minunat ca o carte. Tot ce omenirea a făcut, gândit sau dobândit, tot ce are şi tot ce a fost, se păstrează minunat de bine în foile unei cărţi. Ele alcătuiesc comorile cele mai preţioase ale omenirii, tainele cele mai ascunse şi frumuseţile cele mai încântătoare ale naturii.

citat celebru din Thomas Carlyle
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Apus de soare

Departe de tot ce-i omenesc
Uitând de tot ce-i pământesc
În extaz stau pironit
Privind un tainic asfinţit.
Ca-ntreaga zare-n lung şi-n lat
Nu-i alt tablou mai minunat...
De-un deal cu creştet auriu
Se lasă soarele umbrit
Ploaia de raze în zăvoi
Nişte culori şi forme noi
De adierile-mpietrite
Stau umbrele încremenite.
Un drum de-argint e apa-n maluri
Şi dâmburile-s valuri-valuri...
Apoi începând din vale
Culori din ce în ce mai pale
De albăstrele, rugi şi fragi
În contururi cât mai vagi
Redau neasemuit
Forme greu de-nchipuit...
Atât de pe nesimţit
Amurg e tainicu-asfinţit
A cărui umbră se întinde
Totul în juru-ne cuprinde...
Întregul orizont himeric
E mistuit de întuneric
Şi-n locul soarelui apus
Pe-oglinda mărilor de sus
Răsar nuferi tremurători
Şi corali strălucitori...
De frumuseţi înseninat
Sufletul s-a minunat...
Inima însă mă doare
Că totuşi e... Apus de soare.

poezie de Gheorghe Ionescu din Picături de rouă (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când?

Stăpâni de televiziuni,
De ce ne ghiftuiţi cu crime,
Când sunt pe lume oameni buni,
Ce fapte rostuiesc, sublime?

Voi spuneţi că noi asta vrem,
Că adorăm tot ce e slut,
Că poftă-n suflete avem,
Doar pentru răul absolute,

Dar ne minţiţi făr-de ruşine,
Din culpeş interes meschin,
Când ocoliţi tot ce-i de bine,
Şi ne-ndopaţi cu-al vieţii chin,

Căci pe al nostru fond naiv,
Clădiţi averi necuvenite,
Prefaceţi tot ce-i negativ,
În teşcherele burduşite,

Şi suflete isterizaţi,
În goana voastră după bani,
În loc ă ne civilizaţi,
Şi să ne faceţi mai umani,

Să ne sădiţi în suflet dor,
De-nălţătoare fapte bune,
Să fim un minunat popor,
Să fim o mândră naţiune...

poezie de Eugen Ilişiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Labranche: Într-o noapte, am îndrăznit să opresc într-o hudiţă dosâtă un neguţitori strein ca să-l întreb, pentru curiozita, veşti de la ţara sa şi cum el nu ştie franţozăşti, au socotit câ-i cer punga, au început a striga "tâlharii"! Straja vine, m-au socotit de tâlhari, mă duc la catarg unde am şăzut şapte săptămâni.

replică din piesa de teatru Crispin, rival stăpână-său, după Constantin Negruzzi
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tot ce-i simplu se complică, tot ce-i complicat se amplifică.

aforism de David Boia (30 septembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

iubire (vezi şi dragoste)

Ce-i Iubirea? Este starea bio-psiho-socială în care am dăruit tot ce-i posibil de dăruit şi ne pregătim a dărui chiar ce-i imposibil, fiind numai imaginat.

definiţie clasică de Şerban Milcoveanu în Zâmbetul promiţător de sentiment (2006)
Adăugat de Macris Florica
Comentează! | Votează! | Copiază!

E descoperitorul secretului timpului? Astfel eşti înclinat să crezi, odată ce, deşi merge pe 90 de ani, e socotit tot poet minor.

aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu cred...

Eu cred în înviere şi-n miracol,
În zbor de sfinţi ca pasărea-n văzduh,
Într-o răpire— secole-aşteptată,
Într-un avânt spre ce-i necunoscut.

Mai cred sfios, în vălul fecioriei...
În dragoste mai cred, în ce-i curat,
În roua dintr-o peşteră pustie,
Şi-ntr-un Izvor de apă nesecat.

Cred ferm, în apa vindecării Tale—
Lumină, ce-ai aprins lumini cereşti,
Cum în Iordan fu lepra vindecată
Aşa în Tine să mă curăţeşti...

Atât mai cred şi-n lacrimile mele—
Cum crede-o mamă în al său copil,
Cum a crezut fecioara-n feciorie
Mai cred şi eu în tot ce e sublim.

poezie de Mihai Ghidora (7 iunie 2010)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Două astre, ce vin din necunoscut şi se duc în necunoscut, îşi încrucişează orbitele.

citat celebru din Geo Bogza
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tot ce-i superlativ
Este relativ
Şi tot ce-i prefăcut
Este absolut.

catren de David Boia (23 octombrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Exilatul este cel care a rupt legăturile cu o matrice care, oricât ar fi resimţită ca adversă la un anumit moment istoric, este totuşi protectoare. Fiecare va fi avut un moment în care a gândit: "fie pâinea cât de rea, tot mai bună-n ţara ta". Or, acesta este un loc comun primejdios de adânc. El stabileşte că e nesfârşit de greu şi de periculos a încerca să evadezi în necunoscut. Necunoscut înseamnă tot ce nu e "matern": ţara, pâinea, limba, pământul, cerul, lucrurile, tot ceea ce se leagă de un spaţiu şi de un timp al naşterii, sunt "materne", proteguitoare.

Ioan Petru Culianu în Păcatul împotriva Spiritului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

poet

Poetul

Un pumn de lut însufleţit,
înnebunit de geniul Tău,
înnebunit de zare,
înnebunit de tot
ce-i necuprins,
de tot ce-i lacrimă şi dor.

poezie de Vasile Ghinea
Adăugat de Vasile Ghinea
Comentează! | Votează! | Copiază!