Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Caniculă

O căldură cu forme lascive
de femeie planturoasă
cucerește străzile prăfuite și pustii
oamenii stau ascunși ca șobolanii
între pereții de beton ai blocurilor
speriați de tirania soarelui muribund
nici măcar câinii maidanezi nu și-au făcut apariția
aerul clocotește deasupra asfaltului fierbinte
pare un oraș părăsit
sau cuprins de vreo molimă
care a dus la dispariția temporară a vieții
totul este împietrit
iar timpul s-a oprit și el
sub razele ucigătoare ale soarelui
care stă să moară.

poezie de din Plasa de păianjen
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Lumina soarelui

Lumina soarelui crește pe pământ
ia înfățișarea zilei
și împinge prin pământ în sus
tulpinile
și acele oase care de asemenea și-au
scuturat țărâna de pe sinele lor
privind mai întâi
cu orbitele ochilor goale încă
cerul de deasupra capului
apoi în jurul lor
la imensitatea florei
și-apoi grăbit
fiecare se îndreptă unde-l cheamă
dorința...

lumina soarelui crește pe pământ
lumina soarelui –
și printre razele ei gloate
de oameni abia evadați din beznă

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Răsărit

Am văzut un răsărit care m-a făcut
mă opresc pentru o clipă
l-am privit
așa cum privești pentru prima dată
viața.
Un soare iradia roșiatic norii plumburii
împrăștiați haotic
razele vineții ale dimineții
se reflectau în apele gri cu relfexe aurii
ale unui port norvegian
în care dormeau liniștite
la marginea unui ponton
câteva ambarcațiuni albe
ce-și întindeau umbrele
peste casele înfipte pe malul apei.
Imaginea asta s-a lipit de retina mea
s-a întipărit în creierul meu
a început mă obsedeze
așa că l-am pictat
ca să scap
de acel răsărit
pentru care m-am oprit
și nu am respirat
pentru o clipă.

poezie de din Plasa de păianjen
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Motanul Dungă stă tolănit în grădinița cu flori. E atât de plăcut inspiri aerul parfumat, fii mângâiat de razele primăvăratice ale soarelui, mai ales după ce ai petrecut o iarnă lungă și friguroasă în compania șoarecilor din pod. Dungă s-a cam săturat vâneze șoareci.

începutul de la Mincinosul de
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Gheorghe Gurău

Singură la mare

Sub a soarelui căldură
Stă fătuca și îndură,
Soțu-i mai băftos se pare...
stă singur... la răcoare!

epigramă de (iunie 2010)
Adăugat de Gheorghe GurăuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Oana Frențescu

Timpul s-a oprit

a obosit pământul
ziua a refuzat soarele
zidurile s-au adunat degrabă astupând poarta
totul e indigo

ultimele forme de viață verde
după raționalizare
au devenit hârtie de scris

o structură necunoscută peste oasele mele respiră acum
destrămarea are reguli ce nu le știu
timpul s-a oprit într-un țipăt aflat în cădere
ursitoarele mi-au pictat pereții demult

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Marea

Valuri furioase sparg scoicile
le macină sideful
îl transformă în grăuncioare plictisite
de nisip
captive într-o clepsidră
a vieții,
iar timpul aleargă
pe deasupra mării
ca o briză capricioasă
înfiorată
cu atingerea ei senzuală
creasta sărată a valurilor
care plesnește malul
într-o cascadă de spumă.

poezie de din Plasa de păianjen
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Carl Sagan

De de mii de ani oamenii au fost oprimați - așa cum unii dintre noi încă mai sunt - prin noțiunea că universul este o marionetă ale cărei sfori sunt trase de un zeu sau de mai mulți zei, nevăzuți și enigmatici. Apoi, în urmă cu 2500 ani, a existat o trezire glorioasă în Ionia - pe Samos și pe celelalte colonii grecești din apropiere, care s-a extins printre insulele și brațele aglomeratei mări Egee de Est. Dintr-o dată existau oameni care credeau că totul a fost făcut din atomi; că ființele umane și celelalte animale au apărut din forme mai simple; că bolile nu erau provocate de demoni sau zei; că Pământul era doar o planetă care se învârte în jurul Soarelui. Și că stelele erau foarte departe.

citat celebru din
Adăugat de Catalin PopescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiEste disponibil și textul în engleză.
cumpărăturiCartea "The Dragons of Eden: Speculations on the Evolution of Human Intelligence Paperback" de Carl Sagan este disponibilă pentru comandă online la 32.99 lei.
Octavian Paler

După decembrie '89, când demagogia s-a "democratizat", ne-am pomenit destul de repede cu un Cațavencu "de tranziție" care a învățat expresii noi. El "implementează", "anvizajează" sau ne lămurește cum "se derulează" cutare problemă. În rest, "progresul, stimabile, progresul"! Totul pare o farsă pe care ne-a jucat-o soarta. Căci nu poți vezi la nesfâșit "Scrisoarea pierdută" nici măcar în forma originală, dar cu atât mai puțin în forme caricaturizate. În parlament sau în alte saloane ale Puterii, Cațavencu, Farfuridi și Agamiță nu te amuză, te exasperează.

în Vremea întrebărilor (2011)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
cumpărăturiCartea "Vremea intrebarilor" de Octavian Paler este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -38.48- 28.99 lei.

Timpul este călugărul înțelept al Universului.
Divinitatea l-a creat din ape nevăzute,
clipele curg la fel de nevăzute.
Dumnezeu a zis: fie viață!
Și viață s-a făcut în ceruri și pe pământ.
Visurile au fost împărțite clipelor.
Dumnezeu a zis: fie timp pentru toate,
de la prima și până la ultima scânteie a stelelor.
Dumnezeu a zis: fie Lumină!
Și s-a făcut Lumină:
inima speranței, sâmburele visului.
Cum îngerii nu îmbătrânesc,
le-a fost dată copilăria și zborul.
Ei le împărțiră luceferilor nou-născuți
pentru a deveni stele
de nădejde ale nopților pământene,
așteptând cu aripile la gură facerea omului...
Din orologiul care a uitat pornească timpul
s-a ales iubirea. De atunci dragostea nu are vârstă.
Cum este deasupra pământului, de la răsărit
la apus, i s-a încredințat
drumul soarelui și drumul stelelor;
s-a făcut noapte și zi în numele timpului.

în Orologiul care a uitat să pornească timpul... (31 decembrie 2018)
Adăugat de Camelia OprițaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Carl Sagan

Ceea ce s-a petrecut pe Pământ ar putea fi mai mult sau mai puțin desfășurarea tipică a evoluției vieții pe multe alte lumi; dar în privința detaliilor ce țin de chimia proteinelor sau neurologia creierului, povestea vieții de pe Pământ ar putea fi unică în întreaga galaxie Calea Lactee. Pământul s-a condensat având ca punct de plecare gaz și praf interstelar în urmă cu aproximativ 4,6 miliarde de ani. Știm de la fosile că originea vieții s-a produs la puțin timp după aceea, poate în urmă cu aproape 4 miliarde de ani, în bălțile și oceanele Pământului primitiv. Primele ființe vii nici nu se comparau în complexitate cu un organism unicelular, care este deja o formă de viață foarte sofisticată. Primele amestecuri au fost mult mai umile. În acele zile primordiale, fulgerele și lumina ultravioletă a Soarelui descompuneau moleculele simple bogate în hidrogen. Ale atmosferei primitive. Iar fragmentele se recombinau în mod spontan dând molecule tot mai complexe. Produsele acestei chimii incipiente s-au dizolvat în oceane, formând un fel de supă organică a cărei complexitate creștea treptat, până când într-o zi, din pură întâmplare, și-a făcut apariția o moleculă care era capabilă producă cópii rudimentare ale ei înseși, folosind ca elemente de bază alte molecule din supă.

citat celebru din
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nicolae Vălăreanu Sârbu

Un bătrân de poveste

Mâine dimineață beau apă din trei fântâni
înainte de răsăritul soarelui,
nu știu dacă voi izbuti o deosebesc
cum fac degustând vinul.

Știu doar că un bătrân bea apă din ele
și face din asta un obicei zilnic,
unii îl consideră dus, dar el nu se lasă
și face umbră pământului.

Timpul trece și fostul prizonier de război
ce a venit pe jos acasă
luptă cu sine
și cu amintirile pe care le povestește,
i s-a făcut și înmormântare creștinească,
nevasta s-a măritat,
dar a iertat-o fiindcă a murit devreme.

Lumea lui a dispărut și ea
și a rămas doar câte o fantomă grăbită
care mai bântuie câte o casă părăsită
în care nimeni nu intră.

Credința sa în apa vieții sfințită
ce o păstrează în fiecare fereastră,
o sărute lumina soarelui
și astfel bătrânul nu se teme,
uită de moarte.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Constantina Gina Dumitrescu

Ninge primăvara

În curtea mea ninge
din razele Soarelui cu flori
născute-n căldura trupului primăverii,
din trunchiul Răsăritului
mângâind inima mea
cu iubire și dragoste eternă
pentru fulgul petalelor roz,
ce se așează pe pământul
dornic de frumos și Lumină
este primăvară în sufletul meu,
este timpul mărturisirilor,
ce sunt așezate cu grijă
în inima petalelor ninse
din razele Soarelui celest,
ninge peste mine curcubeul
și-mi fredonează vântul,
cântul primăverii,
verde crud și inimă albastră,
acoperite de ninsoarea eternității
care stă prinsă-n părul nemuririi
rupte din culorile anilor vieții
ninge-n straturile infinitului
cu primăvara vieții terestre
așezată pe un vârf de ac,
ce se învîrtește printre ninsoarea
zorilor zilelor,
rostind cu Soarele primăverii
cuvinte-cheie venite
din ninsoarea echinopțiului
spunându-mi "ai grijă de tine"
ninge cu stele și petale de trandafir,
ninge cu îngeri și Lumină
peste sufletul meu auriu!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Constantina Gina Dumitrescu

Ninge primăvara

În curtea mea ninge
din razele Soarelui cu flori
născute-n căldura trupului primăverii,
din trunchiul Răsăritului
mângâind inima mea
cu iubire și dragoste eternă
pentru fulgul petalelor roz,
ce se așează pe pământul
dornic de frumos și Lumină
este primăvară în sufletul meu,
este timpul mărturisirilor,
ce sunt așezate cu grijă
în inima petalelor ninse
din razele Soarelui celest,
ninge peste mine curcubeul
și-mi fredonează vântul,
cântul primăverii,
verde crud și inimă albastră,
acoperite de ninsoarea eternității
care stă prinsă-n părul nemuririi
rupte din culorile, anilor vieții
ninge-n straturile infinitului
cu primăvara vieții terestre
așezată pe un vârf de ac,
ce se învîrtește printre ninsoarea
zorilor zilelor,
rostind cu Soarele primăverii
cuvinte-cheie venite
din ninsoarea echinopțiului
spunându-mi"ai grijă de tine"
ninge cu stele și petale de trandafir,
ninge cu îngerii și Lumină
peste sufletul meu auriu!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Petale

Mângâieri catifelate
petale de dor
se odihnesc pe fruntea mea
încărcată de vise.
Privesc cerul
printre crengile pomilor înfloriți
clăbuci de nori lăptoși
lenevesc deasupra livezii.
O adiere rebelă
ridică petalele alb-rozalii
spre sărutul
îndepărtat al soarelui. Ninge cu petale parfumate
de măr
peste chipul inocent
al primăverii.

poezie de din Plasa de păianjen
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Constantina Gina Dumitrescu

Ninge primăvara

În curtea mea ninge
din razele Soarelui, cu flori
născute-n căldura trupului primăverii,
din trunchiul Răsăritului,
mângâind inima mea
cu iubire și dragoste eternă
pentru fulgul petalelor roz,
ce se așează pe pământul
dornic de frumos și Lumină.
Este primăvară în sufletul meu,
este timpul mărturisirilor,
ce sunt așezate cu grijă
în inima petalelor ninse
din razele Soarelui celest.
ninge peste mine curcubeul
și-mi fredonează vântul,
cântul primăverii...
Verde crud și inimă albastră,
acoperite de ninsoarea eternității
care stă prinsă-n părul nemuririi
ruptă din culorile, anilor vieții.
ninge-n straturile infinitului
cu primăvara vieții terestre
așezată pe un vârf de ac
ce se învîrtește printre ninsoarea
zorilor zilelor.
Rostind cu Soarele primăverii
cuvinte-cheie venite
din ninsoarea echinopțiului
îmi spui: "ai grijă de tine!"
Ninge cu stele și petale de trandafir,
ninge cu îngerii și Lumină
peste sufletul meu auriu!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ce este Canicula? Arșița?

Timpul de la 12 Iulie până la 11 Avgust se numesc Canicula (cățelușa; latin), care este constelație și steaoa (Siriu) cea mai strălucioasă văzută numai cu ochii. Canicula, în acest timp, răsare tot de o dată cu soarele, de aceea s-au numit zile caniculare (cânești). Arșița cea mare, în aceste 30 de zile ale Caniculei, se face pentru cea mai mare părută appropiare și întârziare a soarelui peste Europa, de aruncă razele mai drept peste creștetu-ne, iar nu căci se împreună căldura caniculei cu a soarelui, răsărind de o dată amândoă aceste stele enorme, precum credeau Egiptenii, și alții. Ca se arate cea mai mare putere a căldurei, s-a numit și constelația Leul, pentru că el este cel mai vârtos animal, iar acea stelime cam seamănă și cu făptura leului.

în Universu. Noătăți din toată natura, cultura, literatura (15 iulie 1845)
Adăugat de MGSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Lev Tolstoi

O idee minunată, Dumnezeu e lumina soarelui, iar omul e un obiect care absoarbe razele luminii-Dumnezeu. Corpul omului este alcătuit din acele raze ale lui Dumnezeu care n-au fost absorbite de către om. Viața este absorbția tot mai mare a Divinității de către om.

în Despre Dumnezeu și om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba rusă. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Ru.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
cumpărăturiCartea "Set Anna Karenina" de Lev Tolstoi este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la -69.90- 34.99 lei.

Creația

Și Dumnezeu a apărut în spațiu,
A privit în jur și a spus:
Sunt singur –
Îmi voi face o lume.

Și până departe, până unde ochiul Domnului putea vedea,
Întunericul acoperea totul,
Mai negru decât miezul a o sută de nopți
Jos în bahnele chiparosului.
Apoi, Dumnezeu a zâmbit,
Și, de nicăieri, a apărut lumina,
Și bezna s-a rostogolit într-o parte,
Și lumina a rămas lumineze cealaltă parte,
Și Domnul Dumnezeu a zis: Iată, asta-i bine!

Apoi Domnul s-a întins, a luat lumina în mâini
Și-a rotit-o în jurul degetelor
Până ce a făcut soarele;
Cu lumina rămasă după făurirea soarelui
Domnul a alcătuit o minge luminoasă
Pe care a aruncat-o în mijlocul întunericului,
Smălțuind noaptea cu luna și cu stelele.
Apoi, jos
Între întuneric și lumină,
A potrivit lumea;
Și Domnul Dumnezeu a zis: Iată, asta-i bine!

Apoi Dumnezeu s-a retras –
Și soarele era în mâna lui dreapă,
Și luna era în cea stângă;
Stelele erau adunate deasupra capului său,
Iar pe pământ stăteau picioarele lui.
Și Domnul a mers, iar unde-i călcau
Tălpile se iveau văi adânci
Și se înălțau de nicăieri munți.

Apoi s-a oprit și a privit, și a văzut
Că pământul era fierbinte și sterp.
Așa că Dumnezeu a ieșit la marginea lumii
Și a scuipat cele șapte mări –
A clipit și-au licărit fulgerele –
A bătut din palme și s-au rostogolit tunetele,
Și-au început curgă apele de deasupra pământului –
Și apele răcoreau arșița.

Apoi s-a ivit, verde, iarba
Și-au îmbobocit, roșii, flori mici,
Pinii au început s-arate cu degetul către cer,
Iar stejarii și-au întins brațele,
S-au format lacuri în scobitura văilor
Și râurile-au prins s-alerge spre mare;
Dumnezeu a zâmbit iarăși,
Și-a apărut curcubeul,
Încolăcindu-i-se-n jurul umărului.

Atunci Dumnezeu a ridicat brațul și și-a fluturat mâna
Deasupra mării și a uscatului,
Și-a spus: Veniți! Veniți!
Și mai repede decât a putut Domnul să-și coboare mâna,
Pești și pescăruși,
Animale și păsări
Înotau pe râuri și pe mări,
Mișunau prin păduri și prin crânguri,
Despicând aerul cu aripile.
Și Domnul Dumnezeu a zis: Iată, asta-i bine!

Apoi Dumnezeu a făcut un ocol
Și a privit
La toate pe care le crease.
S-a uitat la soarele lui,
S-a uitat la luna lui
Și s-a uitat la steluțele lui;
El a privit lumea lui
Cu toate viețuitoarele ei...
Și Domnul Dumnezeu a zis: Sunt încă singur.

Și-atunci Dumnezeu s-a așezat
La poalele unui deal unde se putea gândi în liniște,
Lângă un râu adânc și larg;
Cu capul în mâini
S-a gândit și s-a tot gândit,
Până când i-a venit ideea: Îmi voi face un om!

Domnul a luat argilă
De pe fundul râului;
El a îngenuncheat
Pe malul apei;
Și acolo Dumnezeu Atotputernicul,
Cel care a aprins soarele și l-a pus pe cer,
Care a aruncat stelele până-n cele mai îndepărtate colțuri ale nopții,
Care a rotunjit pământul în podul palmei sale –
Acest măreț Dumnezeu,
Ca o mamă aplecată deasupra pruncului ei,
A îngenuncheat în praf
Frământând un boț de lut
Până când l-a modelat după propriul chip.

Apoi i-a dat suflarea vieții,
Iar omul a devenit un suflet viu.
Amin. Amin.

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "The Autobiography of an Ex-Colored Man Paperback" de James Weldon Johnson este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -45.99- 39.99 lei.

Absolutul

Nici minte, nici form㠖 eu doar exist;
Voința și gândul acum au încetat.
Sfârșitul dansului Naturii,
Sunt Ceea ce am căutat.

Pe un tărâm de Fericire pură, absolută,
Departe de cunoscător și cunoscut,
Simt un imens repaus până la urmă
Și la Acela doar mă uit.

Cărările secrete ale vieții le-am trecut
Și Țelul meu am devenit chiar eu.
Adevărul Imuabil mi s-a revelat:
Sunt Calea, Sufletul și Dumnezeu.

Sunt conștient de toate înălțimile,
În miezul Soarelui stau mut.
Am terminat cu timpul și cu faptele,
Jocul meu cosmic s-a sfârșit.

poezie clasică de
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Zăpada

O pătură groasă de zăpadă
sufocă străzile înghesuite ale orașului
troiene cocoșate blochează
ieșirile
sau intrările
depinde
dacă veniți sau plecați
spre niciunde
un alb orbitor
te obligă închizi ochii
și să experimentezi senzații noi
înot printre nămeți
alunec pe gheața unui zâmbet
și mă sprijin de colțul gerului.

poezie de din Plasa de păianjen
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook