Ferice de cei pe care ploaia asta i-a prins într-o librărie.

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar simpla omisiune a unei cărţi scrise de Jane Austen ar face dintr-o librărie care nu are nicio carte în ea, o librărie foarte bună.

citat celebru din Mark Twain
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu banii în sine înnobilează ori discreditează un om, ci modul în care i-a câştigat, dacă i-a meritat cu adevărat, cât de înţelept i-a utilizat şi dacă pe cei în nevoi i-a ajutat.

aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câteodată când mă aflu într-o librărie sau într-o bibliotecă mă simt copleşit de toate lucrurile pe care eu nu le cunosc. Apoi, mă cuprinde o dorinţă puternică de a citi toate cărţile, una după alta.

citat din Arthur C. Clarke
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O carte pe care ai scris-o poate fi un adevărat succes de librărie atunci când o critică şi cei care n-au citit-o niciodată.

citat din Alberto Moravia
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Într-o zi i-a fost rău, s-a pus în pat, ş-a murit într-o duminică. Şi-nainte de asta, m-a mângâiat aşa pe frunte şi mi-a spus că-mi lasă mie mioara asta... Copilul cel mărunţel îmi vorbea cu seriozitate şi cu durere, ca un om mare.

Mihail Sadoveanu în Un om necăjit
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ferice de cei cu inima...

Ferice de cei ce nu au simtit,
colt de inima, sfasiata.
Sfasiata de dintii reci ai fiarei,
ce a venit sa-ti fure, o parte
din inima.
Ferice de cei ce nu au trait,
durerea atat mare, in trup.
In trup sa-ti apese un fierastrau
rece, impartind iubirea in doua.
O bucata din tine sa urce spre
cer, si tu sa privesti neputincios
la ea.
Sa o conduci pe ultimul drum,
cu lacrima si floare, si sa vorbesti
cu celalta ramasa, inecata in potop
de suspine.
In suspine far' de raspuns si intrebare,
doar cu lumina si puterea, lui Dumnezeu.
Ferice de cei ce nu au trecut prin
marea de gheata, sparta doar cu
sufletul ingenunchiat, si lacrimi cat roua
pe frunze.
Ferice de cei ce nu au vazut perdele negre
in ochii lor, cand soarele varsa cupe cu aur.
Ferice de cei ce nu au facut din marginea
patului, un leagan in fiecare dimineata si
seara, sa-si legene sufletul, frant.
Ferice de cei ce nu au primit un crivat
in fata, in mijloc de vara, cand bucata
din tine, era inghetata in bratele tale,
si tu plangeai pe ea.
Ferice de cei ce nu stiu cum este sa ai,
ochii vesteji, si tulburi, de parca o sabie
a trecut cu toata toamna, prin ei.
Ferice de cei ce nu au lasat mainile
in poala, grele cat pietrele de rau,
ce se frecau una de alta, din zori
si pana in seara, de atata dor.
Ferice de cei ce nu au avut palme reci
si fierbinti, cum sunt potcoavele de cal,
cu care sa se loveasca in cap, din prea
multa pierdere si intuneric, stapan in ei.
Ferice de cei ce nu stiu drumul spre
locul de veci, unde urmeaza sa-si ingroape
o parte din inima.
Ferice de talpile ce nu ating potecile,
pline cu floare, si-un pamant in care,
stau sufletele tuturor adormitilor,
sarutati si imbratisati, doar de radacinile
pomilor, tineri si batrani.
Ferice de picioarele celor care,
nu stiu cum este sa nu poti merge,
chiar daca ai un sange in vene,
chiar daca ai toate degetele,
tu cersesti, carje si mila lui Dumnezeu.
Cersesti putere sa poti indura frigul
din oase, umerii plini de zapada pribegiei,
ce te apasa.
Ferice de cei ce nu au simtit,
promoroaca si turturi de gheata,
in inima lor, zi de zi, noapte de
noapte, din prea multa singuratate.
Ferice de cei ce nu au vorbit singuri
pe strada, din prea multa durere si dor.
Ferice de cei ce nu si-au dorit sa moara
niciodata, din prea multa durere,
ori in locul celor condusi pe ultimul
drum, zambind ori cu un ochi deschis.
Ferice de cei ce traiesc si acum,
far'de o inima intreaga, doar cu
lumina iubirii, si Dumnezeu.
Ferice de cei ce iubesc!
Aceasta este forta ce ajuta inima,
sa supravietuiasca, in viata asta,
plina de durere, si mister.
Iubeste, si poti trece peste orice!
Iubirea, este Dumnezeu!
Fotografia postată de Noapte Argintie.

poezie de Adelina Cojocaru (27 septembrie 2016)
Adăugat de Adelina Cojocaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Proprietarul de librărie: Joan, am un master în literatură engleză. Aş fi putut face multe lucruri cu viaţa mea. (Joan îi aruncă o privire.) Cel puţin trei lucruri. Am ales să-mi deschid o librărie deoarece cred în puterea cunoaşterii care vine din cărţi.

replică din filmul serial Joan din Arcadia
Adăugat de Ionita Ioana
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cei mai mari peşti nu sunt cei pe care i-ai prins, ci cei care ţi-au scăpat din undiţă.

aforism de George Budoi din Peştii, pescarii şi pescuitul în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (6 noiembrie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ploaia...

De la nouă păn-la nouă
Plouă, plouă, plouă, plouă,
Ba cu țîra, ciobănește,
Ba cu fulgere trăsnește,
Ba cu soare, ba cu lună,
Ba frumos așa mai tună
Ploaia asta, ploaie, ploaie
Ba ca ața, ba șiroaie
Ploia asta, așteptată
Ploaia asta, venerată
Pusă ca și noi, pe treabă
Ploaia noastră, basarabă...

sonet epigramatic de Iurie Osoianu (26 mai 2021)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ferice de cei care ne pansează sufletele rănite!

Valeria Mahok (30 decembrie 2012)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Niciunde

mă gîndesc la cei
care n-au mai prins dimineaţa asta senină
şi nici bancurile de pe facebook
că ar trebui să scriu
pentru că mi-am tăiat craca de sub picioare
doar ca să mă joc
în cuvinte
să te iubesc în întunericul
ce-mi ascunde peştii mei albaştri
şi să vă fac să priviţi alcătuirea asta
pe care n-o vom lua niciunde
niciunde

poezie de Dan Iancu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ferice de cei care au o traistă pe măsura gustului lor!

aforism de Melkon Kepapcian
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iisus nu i-a vindecat pe cei pe care i-a vindecat, deoarece a conside­rat condiţia lor ca fiind imperfectă. El i-a vindecat pe cei pe care i-a vin­decat, pentru că a văzut că acele suflete aveau nevoie de vindecare ca parte a evoluţiei lor. El a văzut perfecţiunea procesului de evoluţie. El a recunoscut şi a înţeles intenţia sufletului. Dacă Iisus ar fi simţit că tot ceea ce înseamnă boală fizică sau mentală reprezintă imperfecţiunea, n-ar fi fost mai simplu să vindece pe toată lumea de pe planetă dintr-o dată?

Neale Donald Walsch în Conversaţii cu Dumnezeu, volumul I (1995)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ferice de cei care nu a fost atinşi încă de epidemia prostiei.

Valeria Mahok (16 martie 2010)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

om (vezi şi fiinţă umană)

Omul este singurul animal care ştie că trebuie să moară şi asta i-a dat lacrima. Dar este, în acelaşi timp, şi singura fiinţă care ştie că ştie acest lucru şi asta i-a dat zâmbetul.

definiţie clasică de Aurel Baranga
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ministrul Educaţiei, PSD-istul Remus Pricopie, a dat iar cu bâta-n baltă, spunând la TV că legendarii Romulus şi Remus au fost găsiţi de o vulpe, în pădure, într-un cuib, iar cumătra i-a adoptat, i-a alăptat şi i-a crescut

N-au fost crescuţi de o lupoaică,
Ci alăptaţi de o vulpoaică;
Cei doi copii, deci, fără vină,
Crescut-au într-o vizuină.

epigramă de George Budoi din Dicţionarul prostiei, În Ţara lui Invers (15 septembrie 2014)
Adăugat de Liga Studenţilor
Comentează! | Votează! | Copiază!

Beţivul hoţ prins cu votca-n sac

Pe lumea asta nu-i dreptate,
Îmi vine să mă-mbăt de-amar...
Cei mari fac din furat palate,
Eu fur doar... strictul necesar.

epigramă de Gheorghe Bâlici din Urmaşii lui Cincinat (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu nu mă pot gândi sus când umblu cu picioarele goale pe coji de nuci. Viaţa banală a mea, a noastră, a tuturor românilor, iată ce mă interesează, iată ce-mi atrage irezistibil atenţia. Ferice de cei ce pot să gândească sus, nesimţind pe ce calcă jos! Ferice de ei! Groase tălpi trebuie să aibă.

citat celebru din Ion Luca Caragiale
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Schimbarea la faţă

Un soţ plecat de multişor,
Ajuns acasă, dimineaţă,
S-a dus la ea, în dormitor,
I-a prins şi i-a schimbat la faţă.

epigramă de Grigore Cotul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anti... libris

Tresaltă strada, toată o bucurie
Că-i plină de reclame, bănci,
De boarfe, adică haine, hălci
De carne... A dispărut librărie!

Şi tinerii se ţin de mână; ea zglobie
Şi el c-un colier cu microfon
Privind ecranul ei, ce-asculă ton,
Amorezaţi... Nu mai e librărie!

S-au adunat câţiva cu veselie,
În cămăşi albe discutând discursuri
În aula unde n-au fost la cursuri
Şi-au un limbaj... ce nu-i din librărie!

Acum, tot se citeşte-n Primărie,
Unde se hotărăşte totul, în consilii,
În formulări tipice iscării silii;
De amendat!... Luat sediul; librărie!

O oază de aură e lângă florărie,
C-o masă plină, toată cărţi uzate,
C-un tip adus, ce prin lentile sparte
Îşi mângâie-n priviri comoara-i... Librărie!

PS
Mă întreb de ce e cartea astăzi o stafie
Şi anticariat e anticarieră,
Sau anticarte?... Că e veche, o himeră
Şi se vrea nou?... Adică, fără librărie?!

Să fie şansa proştilor, de-a promova... prostie,
Ce nu-i din cărţi! Garantând, ei "să fie!"?!?

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (25 august 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!