Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Arcturus mai e curios apoi prin faptul că e una dintre stelele cari își schimbă relativ repede pozițiunea pe cer. Dacă un astronom de acum 2-3000 de ani ar putea să privească azi steaua aceasta, ar constata, cu ochii liberi, că s'a mișcat din locul ei. Bine-înțeles, constatarea aceasta ar face-o numai un astronom. Să priviți, deci, cu respect, acest gigantic soare, a cărui strălucire prețuiește cât 5000 de Sori ca al nostru.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Steaua β din Lira e una dintre cele mai curioase de pe cer. Strălucirea ei se schimbă, variază în vreo 13 zile și de unde acum o vezi de mărimea 3 și jumătate, peste câteva seri o vezi aproape de mărimea 4 și jumătate. Cel mai ușor lucru e să o compari cu γ, care e alături și care nu-și schimbă strălucirea. De ce variază β din Lira? Astronomii au găsit că steaua aceasta e formată din doi sori, ce sunt aproape împreunați. Ei se învârtesc împreună și când ni se prezintă amândoi în față, steaua e la maximul ei de strălucire; când se ascund unul după altul, steaua e la minimul ei de strălucire. Steaua ς e dublă, o vezi cu ochii; steaua ε numai cu binoclul e dublă.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Era înainte o părere greșită, toate stelele cele mai strălucitoare sunt cele mai apropiate. Arcturus se află la o depărtare ce trebuie fie mai mare de 100 de ani lumină și prin urmare, e un soare de mii de ori mai strălucitor decât Soarele nostru. De prin împrejurimile acestui soare enorm, Soarele nostru nici nu s'ar vedea cu ochii liberi. Deși, de mii și mii de ani, steaua aceasta se apropie de noi cu zeci de km pe fiecare secundă, cu toate acestea depărtarea la care ne aflăm de el e imensă.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Deneb e într-adevăr un soare imens, deși noi îl vedem numai ca o simplă stea de mărimea 2. Lumina ne vine în peste 300 de ani de la acest soare, care se îndreptează spre noi cu o viteză de 35 km pe secundă. Un mare astronom american spune va veni odată timpul când Deneb va fi cea mai strălucitoare stea de pe cerul nostru și că aceasta va dura câteva mii sau zeci de mii de ani, atâta timp cât Soarele nostru și soarele Deneb vor trece unul pe lângă altul.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pământul deci se învârtește în jurul lui, în jurul unei linii închipuite, numită axa sau osia Pământului. Axa aceasta are, bine-înțeles două capete și unul dintre ele e îndreptat spre Steaua polară. În acest caz, am pricepe numai decât cum se învârtește Pământul. Stelele nu ar răsări, nu ar apune nici-una.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În jos de Deneb, între ν și τ, se află o stea curioasă, din două puncte de vedere. E steaua 61. I se zice "61 Flamsteed", adică e a 61-a stea din catalogul întocmit de astronomul Flamsteed, care a dat fiecărei stele din acea constelație câte un număr de ordine. Steaua aceasta e dublă și o lunetă cât de mică ți-arată pe cele două steluțe ce o formează. Cu ochii liberi vezi pe 61 din Lebăda ca o steluță de mărimea 5, adică destul de mică. Deși puțin strălucitoare, steaua aceasta e una dintre cele mai apropiate de noi. De la ea ne vine lumina în 8 ani.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

La început se credea că steaua cea nouă din Perseu e rezultatul ciocnirei a doi sori mari, stinși; azi însă sunt puțini cei cari mai cred acest lucru, căci în Calea Laptelui nu sunt decât sori tineri, sori cari nu au avut încă timpul se răcească.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Stelele ε, ζ și η din Ursa Mare formează un fel de arc, nu e așa? Dacă acel arc dinspre ε spre η, vei da peste una dintre cele mai strălucitoare stele, cea d-întâi stea în adevăr strălucitoare, pe care am întâlnit-o în excursiunea cerească ce o facem acum. Steaua aceasta se numește Arcturus sau alfa din Boarul, sau Văcarul. Prin martie încă veți găsi pe Arcturus spre nord-est. Nu e altă stea mai strălucitoare în acea parte a cerului. Dacă în martie de abia se ridică la orizont, în aprilie se vede însă mai bine și în urmă strălucește până toamna târziu.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

E un timp când Mira Ceti din constelația Balena nu se vede cu ochii liberi, ci numai cu luneta, de-oarece nu e decât de mărimea 9. Încetul cu încetul lumina îi sporește până ce ajunge la mărimea 2. De la un minimum de strălucire la celălalt trec vreo 330 de zile, adică aproape un an. Cauza variabilității acestei stele este deci o alta, nu e din cele pe cari le au alți sori. Astronomii nu știu încă adevărata cauză, dar cei mai mulți cred Mira Ceti e un soare spre declin, un soare care, ca și al nostru, are pete, dar mult mai multe.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mai sunt și alți sori roșiatici cari își schimbă lumina, stelele variabile. Așa e α din Hercule, μ din Cefeu, Betelgeuse din Orion și altele, toate stele roșiatice și variabile. E drept însă sunt și stele roșiatice a căror strălucire nu variază. E deci un mister, care nu poate fi încă explicat.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Steaua β din Orion (sau Rigel) e cu totul albă, e un soare tânăr deci și astronomii au găsit în acest soare helium, hidrogen, magneziu și calciu. E așa de îndepărtat acest soare, încât nici până acum nu se știe cât îi trebuie luminii ne vie de la el. În orice caz e mai departe de 200 de ani lumină și Soarele nostru ar străluci ca o stea mai mică decât mărimea 10 în constelația Ofiucus, dacă ar fi văzut din Rigel.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Sunt vreo 100 de români cari fac parte din societatea astronomică din Franța, al cărui secretar general este domnul Flammarion, fost președințe și întemeietorul ei. Societatea aceasta socotește peste 5000 de membrii, are un observator splendid și tipărește unul dintre cele mai necesare buletine astronomice.

în revista "Orion" (1907)
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

La nord de steaua Antares și de τ din constelația Scorpionului se află steaua ρ din Ofiucus. Un astronom american a fotografiat împrejurimile acestei stele, cari se află în plină Cale a Laptelui. Reproducția acelei fotografii e o adevărată poemă cerească, sori peste sori, sute, mii, zeci de mii, îngrămădiți la un loc, ca boabele de nisip, nebuloase luminoase și un fel de găuri întunecate, înc ari nu se vede nici o stea; adevărate ferestre ale universului nostru, pe unde am putea să vedem dincolo, în spațiul cel gol de astre, dar unde, la depărtări fără de margini, trebuie existe alte universuri, cu alte de milioane de stele-sori – un întreg univers, părându-ni-se însă un simplu nor luminos. Vom ajunge probabil cunoaștem multe enigme ale universului nostru, dar niciodată nu vom putea să dezlegăm misterele altor universuri.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Toate stelele cari, ca Ursa sau Carul Mare, se află între Polară și orizont, nu răsar, nu apun și pentru aceasta se numesc circumpolare. Toate stelele care răsar și apun și bine-înțeles, o parte din stele, cele dinspre polul sud, nu răsar pentru noi și deci nici nu apun; nu le vedem niciodată.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Soarele nostru, văzut de pe alți sori, e și el o stea variabilă, care din 11 în 11 ani își micșorează strălucirea, adică atunci când are mai multe pete. S'ar putea în acest caz, ca Mira Ceti din constelația Balena aibă mult mai multe pete și astfel, la maximul petelor, aibă cea mai mică strălucire. După cum petele Soarelui nostru se răresc din ce în ce, până când ajunge o vreme, când luni de zile nu mai vezi o singură pată solară, cum s'a întâmplat în 1913, tot așa petele soarelui Mira Ceti dispar una după alta, până când discul său poate dea o mai mare strălucire. Stelele albe sunt cele tinere, cele gălbui cele mature, cele roșii aproape de stingere. Mira Ceti, când începe descrească, se roșește din ce în ce. Aceasta ne-ar face să credem că ar fi adevărată ipoteza cu petele.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Un amator astronom, cari voește întreprindă un studiu sistematic asupra stelelor variabile, de comparațiunea mărimilor stelare se va servi. Dacă la început aceasta pare greu de realizat, aproape cu neputință, cu timpul, cu puțină practică, nimic nu e mai ușor, mai instructiv și în același timp mai plăcut ca obsevarea stelelor variabile.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pentru noi, cari acum învățăm stelele în pozițiunile în cari se află, schimbările acestea din viitor nu ne interesează. Trebuie însă știm ce sunt stelele și ce mișcări au ele. Și mai trebuie știm apoi că toate stelele ce le vedem cu ochii liberi și cu lunetele astronomice formează un tot, un imens glob turtit la poli, ecuatorul formându-l Calea Laptelui. Stele-sori din Calea Laptelui par'că își au originea dincolo de acest glob imens, în mijlocul căruia se află Soarele și el ca o simplă stea; vor mai fi și alte universuri, alte asemenea globuri, dar pe acelea nu le știm.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Sirius e strălucitor nu numai fiindcă e un astru imens, dar și pentru că e relativ aproape de noi și apoi are și o putere de strălucire mai mare, fiind un soare mult mai tânăr decât Soarele nostru.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Totul e numai practică. Tabelele în cari sunt redate mărimile stelelor numai cu câte o singură zecimală servesc mai mult începătorilor, cari voesc învețe deosibească mărimile stelare. Așa de pildă observi o stea căzătoare și vrei însemni ce strălucire avea. Poți face acest lucru foarte ușor, dacă vei compara steaua căzătoare, cu mărimile stelelor printre cari a trecut și nu ai deci nevoe decât de mărimile exacte ale acestor stele.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dacă am putea să vedem Soarele nostru din paraginele Capellei, l-am vedea strălucind ca una dintre cele mai mici stele în constelația Scorpionului. Un amănunt interesant: pentru latitudinele noastre, Capella trece la cea mai mare înălțime a ei drept de-asupra capului nostru. Mai au această cinste: alfa din Lebăda (sau Deneb) și Vega care e ceva mai spre sud. Bine-înțeles, vorbim numai despre cele mai strălucitoare, căci mai mici sunt destule, cari drec drept la zenit pentru București de pildă.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cele trei stele din mijlocul constelației Orion: δ, ε și ς sunt aproape de aceeași mărime și e interesant faptul că δ se află tocmai pe linia închipuită a ecuatorului ceresc. Sub aceste trei stele sunt altele trei, mult mai puțin luminoase; cea din mijloc este θ – steaua aceasta este septuplă, adică e formată din șapte stele, dintre cari una e dublă spectroscopică. Și în timpul din urmă au mai fost văzute vreo alte 3-4 steluțe în vecinătatea imediată a titei. θ e o stea curioasă, nu e bine definită ca celelalte, e o nebuloasă. Cu un binoclu nebulozitatea aceea iese la iveală. Cu o lunetă cât de mică se observă patru din stelele ce alcătuiesc pe tita și o măreață nebuloasă albăstrie ce înconjoară pe stelele titei din toate părțile. E marea nebuloasă din Orion. Și în adevăr e mare. E o nebuloasă neregulată, în care și în realitate stelele titei sunt învăluite în ea. De sute de ani de când e observată, nebuloasa aceasta curioasă nu și-a schimbat o încrețitură, nici o nuanță de lumină.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info
Cineva are nevoie de răspunsul tău: Când s-a înființat echipa Steaua București? Fii primul care răspunde!
Direcționează
3,5%
către Asociația Culturală Citatepedia!

Citește detalii »

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!