Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Pământul deci se învârtește în jurul lui, în jurul unei linii închipuite, numită axa sau osia Pământului. Axa aceasta are, bine-înțeles două capete și unul dintre ele e îndreptat spre Steaua polară. În acest caz, am pricepe numai decât cum se învârtește Pământul. Stelele nu ar răsări, nu ar apune nici-una.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Ce ne face însă să ni se pară că bolta cerească se învârtește, în timp ce ea e nemișcată? Vina e a Pământului nostru, glob care se învârtește în jurul lui în 24 de ore.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Privind bolta cerească vreo câteva ore cu băgare de seamă, observăm că toate stelele au aceeași mișcare de la răsărit la apus, numai Steaua polară stă nemișcată tot pe locul ei. În jurul ei se învârtește parcă întreaga boltă cerească.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Drumul Pământului, sau cel aparent al Soarelui, căci e totuna, e șase luni de-asupra ecuatorului ceresc și șase luni sub ecuator. Numai de două ori pe an e tocmai pe ecuator. Astfel, putem să înțelegem de ce iarna vedem alte stele decât vara; Soarele ascunde cu lumina lui stelele prin cari trece, dar mișcându-se mereu, le ascunde treptat dinspre apus spre răsărit. Drumul lui pe cer se numește ecliptică și cam acest drum îl au toate planetele, cum și Luna care se învârtește în jurul Pământului. Constelațiile prin cari trec Soarele, Luna și planetele se numesc constelații zodiacale.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În apropierea stelei ζ (numită Mizar) se vede o stea mică, de mărimea 5, numită Alcor. Astronomii cred că Mizar și Alcor sunt legate împreună, formând astfel o stea dublă. În cât timp se învârtește însă Alcor în jurul lui Mizar nu se știe. Ceea ce e mai curios, e că dacă privești Mizar cu o lunetă, vezi că în realitate sunt două stele, o stea dublă, deci sunt trei stele legate una de alta, avem un sistem triplu. Trei sori ce se învârtesc unul în jurul altuia.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Arcturus mai e curios apoi prin faptul că e una dintre stelele cari își schimbă relativ repede pozițiunea pe cer. Dacă un astronom de acum 2-3000 de ani ar putea să privească azi steaua aceasta, ar constata, cu ochii liberi, că s'a mișcat din locul ei. Bine-înțeles, constatarea aceasta ar face-o numai un astronom. Să priviți, deci, cu respect, acest gigantic soare, a cărui strălucire prețuiește cât 5000 de Sori ca al nostru.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pe la mijlocul lunii iunie se văd pornind dinspre constelația Cefeu multe stele căzătoare. Aceste stele căzătoare se numesc cefeide, după numele constelației. Stelele căzătoare nu sunt decât corpuri foarte mici, de câteva grame numai, cari circulă prin spațiu, în jurul Soarelui și cari, când se întâlnesc cu Pământul, sunt atrase de el și prin frecarea cu atmosfera acestuia se aprind. Bine-nțeles, cad în urmă pe suprafața Pământului, ca cenușe. Sunt multe asemenea soiuri de corpușoare și cu unul dintre ele ne întâlnim pe la mijlocul lui iunie, părându-ne că ne vine dinspre constelația lui Cefeu.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dar vedem că nu numai Carul Mare se învârtește în jurul Polarei, ci toate stelele, întreaga boltă cerească. Astfel, dacă ne uităm spre est, vedem o stea care răsare, pe măsură ce trece timpul ea se urcă, ajunge la cea mai mare înălțime, apoi începe să se lase spre vest, sau apus și chiar dacă zorii zilei ne-ar împiedica să-i vedem apusul, știm însă după poziția ei pe cer că va trebui să apună.

în Cum să înveți stelele (1913)
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 6 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Toate stelele cari, ca Ursa sau Carul Mare, se află între Polară și orizont, nu răsar, nu apun și pentru aceasta se numesc circumpolare. Toate stelele care răsar și apun și bine-înțeles, o parte din stele, cele dinspre polul sud, nu răsar pentru noi și deci nici nu apun; nu le vedem niciodată.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Dumitru Matei

Pământul, de când se știe, face curte soarelui și se învârtește în jurul lui. Până când așa? Nu obosește!

aforism de din Gânduri
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
cumpărăturiCartea "Indreptar practic de medicina de familie Ed.3" de Dumitru Matei este disponibilă pentru comandă online la 100.00 lei.

Calul Mic e alcătuit din stele și mai mici, dar forma constelației este totuși regulată. Steaua δ e interesantă prin faptul că e o stea dublă, mișcarea stelei celei mici în jurul celei mari făcându-se într'un timp scurt: 12 ani. Sunt însă stele duble a căror revoluție e și mai scurtă, astfel steaua χ din Pegas are o revolție ceva mai mică de 12 ani, iar steaua 9091 din catalogul lui Lalande, în constelația Taurului, are o revoluție de numai 5 ani. Bine-nțeles, vorbim despre stele duble cari se văd cu lunetele. Știm că sunt stele duble numite spectroscopice, în cari steaua cea mică se învârtește în jurul celei mari numai în câteva ore.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dacă am fi la ecuatorul Pământului, la brâul lui, atunci Steaua polară ar fi tocmai la orizont, la nord, spre sud ar fi polul sud, iar stelele toate ar avea un răsărit și un apus.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Într-un an de zile, Soarele a ocolit bolta cerească întreagă, revenind la locul de unde plecase. În realitate, Pământul s-a mișcat în jurul Soarelui într-un an de zile. Drumul acesta al Pământului în jurul Soarelui nu e la fel cu cercul ecuatorial ceresc, ci e un alt cerc, care întretaie ecuatorul în două puncte.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mișcarea aceasta a Pământului în jurul Soarelui o dovedim tot în mod indirect și anume o dovedim din mișcarea aparentă a Soarelui. Soarele se mișcă și el odată cu bolta cerească, știm că răsare și apune, dar aceasta se datorește numai învârtirei Pământului în jurul axei sale. Dacă însă observăm Soarele în fiecare seară, vedem că el mai are o mișcare și anume: de la apus spre răsărit, astfel că dacă observăm, într'o seară, o stea mai luminoasă spre apus, peste câteva săptămâni nu o vom mai vedea, deoarece Soarele s'a apropiat prea mult de ea și tot așa, în fiecare zi.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Axa

m-am sprijinit îngândurat și trist
de axa planetară, axa planetară
uimită de senzația că mai exist
scăpa-n rulmenți surplus de arsă ceară

năfrămi magnetice-nnodate faustos
de axa planetară, axa planetară
le așternea în căi lactee și pe jos
ca pe-n covor, să calc, să nu mă doară

eu așteptăm schimbări de pol la nord și sud
de axa planetară, axa planetară
mă tot ruga să mai aștept să nu mă ud
în apele ce vor veni subit la scară

trezit din gânduri și fantastice visări
de axa planetară, axa planetară
mă întorcea mereu cu fața înspre zări
și mă ruga să le mai las, să nu dispară

îmi savurăm trufia și independența mea
de axa planetară. Axa planetară
sărită de pe fix indiferentă-și caută
un punct de sprijin nou în era nucleară...

poezie de (9 august 2017)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Știm că Polara e numită astfel fiindcă indică nordul, dar nu totdeauna ea indică nordul. Axa Pământului descrie o circumferință în peste 25000 de ani și e astfel îndreptată tot spre alte direcțiuni ale cerului. Era un timp și mai veni apoi altul, când Polara era α din Dragonul, altădată era α din Lira, sau Vega, una dintre cele mai strălucitoare stele.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Un glob ceresc ar ajuta mai bine la înțelegerea ascensiunilor și declinațiunilor. Dar e bine și dacă aveți la îndemână numai un glob pământesc. Închipuiți-vă că pe acea sferă nu există continentele și mările, ci aveți în față globul ceresc. În acest caz, pozițiunea Pământului ar fi drept în mijlocul sferei, deci, în mijlocul sferei cerești se află o altă sferă, Pământul, cu longitudinile lui; polii Pământului vor coincide cu polii cerești și prin urmare ecuatorul pământesc cu ecuatorul ceresc, deci și cercurile de longitudine vor corespunde și ele cu alte cercuri. Pe ecuatorul ceresc vom avea tot avea o împărțire de 360 de grade, deci și 24 de ore. Atât numai că pentru sfera cerească avem ascensiunea dreaptă. O distanță de 15 grade cerești e egală cu 1 h, în ascensiune dreaptă.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dinspre constelația Andromeda, ne vin către mijlocul lunii noiembrie numeroase stele căzătoare, cari nu sunt altceva decât sfărâmăturile unei foste comete, numită cometa Biela. Astronomii au observat mult timp cometa aceasta, când, la o epocă a reîntoarcerii ei, în loc să o mai vază, se pomeniră cu sute de mii de stele căzătoare; cometa se prefăcuse în bucăți. Acum, în fiecare an, la 11 noiembrie, pământul întretăind drumul ce-l făcea odinioară cometa în jurul Soarelui, dă peste rămășițele defunctei comete, cari căzând pe Pământ își asigură și ele liniștea de veci.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Astronomii cred că multe dintre stelele roșii sunt sori ce merg spre stingerea totală. Dacă mai există oameni pe planetele ce se învârtesc în jurul acelui Soare, apoi viața lor trebuie să fie foarte tristă, afară numai dacă ele nu vor fi dispărut de mult.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În ultimii ani s-a descoperit că steaua Capella nu călătorește singură în spațiu, ca multe alte stele; ea formează un sistem binar, e o stea dublă și are un însoțitor care se învârtește în jurul ei în ceva mai mult de o sută de zile, adică mai puțin de una a treia din cât îi trebuie Pământuluise învârtească în jurul soarelui. Capella și tovarășul ei nu au putut fi separați niciodată, nici cu cea mai mare lunetă din lume. Spectroscopul cel minunat a descoperit însă secretul Capellei și a arătat astronomilor că soarele Capella e compus în realitate din doi sori, aproape de aceeași mărime, cari se învârtesc cu o repeziciune neînchipuită unul în jurul celuilalt.

în revista "Orion"
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Astronomul Encke din Berlin calculă întreaga orbită a cometei și găsi că această cometă se învârtește în jurul Soarelui în 1200 de zile. Calculul acesta a fost verificat în 1822, când cometa s'a reîntors, observată în mod regulat aproape de atunci încoace. Ea poartă însă numele calculatorului (Encke), nu al descoperitorului (Pons). Cometa, fiind regulat observată, s'a constatat că timpul cât îi trebuie să se învârtească în jurul soarelui descrește mereu.

în revista "Orion" (1907)
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook