În Gemenii au apărut două stele noi, a doua şi cea mai luminoasă a apărut la începutul anului 1912, aproape de steaua θ. A ajuns până aproape la mărimea 4, dar prin august al aceluiaşi an abia mai era de mărimea 8. Cum o parte a Gemenilor se află în Calea Laptelui, îndreptaţi binoclul mai ales prin împrejurimile stelei η şi veţi fi răsplătiţi îndeajuns.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singura stea din constelaţia Vulturul care prezintă interes, e η, căci e variabilă şi anume: îşi schimbă strălucirea de la mărimea 3 şi jumătate (3.5) până la aproape mărimea 5 (4.7) într'o perioadă de şapte zile şi 4 ore. O puteţi compara, seară de seară, cu β şi θ, din aceeaşi constelaţie. Tot în constelaţia Vulturul, care se prelungeşte de la δ mai departe, tot în Calea Laptelui, se află nebuloase frumoase, cari pot fi văzute cu binoclul.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vărsătorul e o constelaţie mai întinsă decât Capricornul şi cu câteva stele mai luminoase. Alfa şi vita sunt stele de mărimea 3. Mai aproape de alfa se găseşte un grup de patru stele: γ, ε, η şi π, un fel de "Y" curios. Cu binoclul veţi găsi, pe linia prelungită ε spre α, o pată luminoasă, un fel de stea nebuloasă; e un cluster foarte frumos pentru lunete. Vărsătorul e tot o constelaţie zodiacală.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Orion are două stele de mărimea 1 şi cinci stele de mărimea 2, plus nenumărate stele până la mărimea 6; apoi cu binoclul şi cu luneta poţi să observi nenumărate steluţe. Numai cele vizibile cu ochiul liber trec de 100. Sunt ce e drept, constelaţii cari au un număr de stele şi mai mare, văzute cu ochii liberi – aşa e Lebăda şi Hercule – dar ele nu sunt împodobite cu atâtea stele strălucitoare ca Orion.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Castor, văzut cu o lunetă, e dublu, steaua cea mai mică învârtindu-se în jurul celei mari în vreo o mie de ani. Pollux se află la o depărtare de vreo 48 de ani lumină şi se apropie de Pământ cu o iuţeală de 35 de km pe secundă. Aproape de stelele η şi ι din Gemenii, formând un triunghi cu ele, se află un cluster admirabil ce se poate observa şi cu binoclul.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stelele din clasa I sunt cele mai strălucitoare, cele din clasa a VI-a cele cari abia se văd cu ochii liberi. Avem astfel: stele de mărimea 1, de mărimea 2, de mărimea 3 etc. Dar şi stelele ce se văd cu instrumente optice, tot în asemenea mărimi sunt împărţite, aşa că avem stele de mărimea 7, 8, 9 etc, până la mărimea 17 – ultimele stele ce se pot observa cu ajutorul aparatelor fotografice adaptate la lunetele cele mai mari.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Constelaţia Perseu mai are o minunăţie: steaua vita, sau Algol, o stea în adevăr minunată. Un surdo-mut din Anglia, care iubea mult cerul, a descoperit că steaua aceasta îşi schimbă strălucirea. Timp de aproape trei zile ea e de mărimea 1, apoi strălucirea începe să-i descrească, până ce în trei-patru ore ajunge de mărimea 4; în urmă, în trei patru ore se întoarce la mărimea ei obişnuită. Schimbarea ei ţine vreo nouă ore, cu totul.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Steaua β din Lira e una dintre cele mai curioase de pe cer. Strălucirea ei se schimbă, variază în vreo 13 zile şi de unde acum o vezi de mărimea 3 şi jumătate, peste câteva seri o vezi aproape de mărimea 4 şi jumătate. Cel mai uşor lucru e să o compari cu γ, care e alături şi care nu-şi schimbă strălucirea. De ce variază β din Lira? Astronomii au găsit că steaua aceasta e formată din doi sori, ce sunt aproape împreunaţi. Ei se învârtesc împreună şi când ni se prezintă amândoi în faţă, steaua e la maximul ei de strălucire; când se ascund unul după altul, steaua e la minimul ei de strălucire. Steaua ς e dublă, o vezi cu ochii; steaua ε numai cu binoclul e dublă.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În Scorpionul au apărut mai multe stele noi, căci şi această constelaţie se află în Calea Laptelui, unde se găsesc stelele tinere şi imenşi nori de hidrogen şi helium, cari desigur vor da naştere la viitoare stele, viitori sori.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sub Orion veţi găsi, cu uşurinţă, micuţa constelaţie a Iepurelui, care nu posedă decât o curiozitate mai însemnată: steaua R, care e o variabilă. La maximum străluceşte ca o stea de mărimea 6-7; la minimum ca o stea de mărimea 8. Ceea ce e curios însă, e că mai ales la minimum par'că e o picătură de sânge, aşa de roşie îi e culoarea. Perioada acestei stele e de vreo 436 de zile.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stelele cari se observă cu ochii liberi sunt cele de până la mărimea 6; un binoclu mediocru vede stelele până la mărimea 7, un binoclu cu prisme, Zeiss, vede până aproape la mărimea 9.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stelele de la mărimea 6 înainte, clasele mărimilor stelelor se continuă cu 7, 8, 9 etc, mărimi observate cu lunete din ce în ce mai puternice. Până pe la mărimea 16, le observi cu lunetele, de la mărimea 16 şi până pe la mărimea 20 poţi însă să le fotografiezi. Bine'înţeles, asemenea mărimi sunt nişte puncte de o extremă fineţe.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Norişorul din constelaţia Racului se află în mijlocul a patru steluţe, dintre cari numai două sunt abia de mărimea 4-a. Tot de mărimea 4-a sunt şi α şi β din Cancerul, cari se află mai spre sud.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În Corbul, aproape de γ, este o stea numită R, care îşi schimbă strălucirea de la mărimea 7 până la mărimea 11 în 319 zile. Bine-nţeles, numai cu instrumente poate fi observată.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Săgetătorul este o frumoasă constelaţie zodiacală, dar nu se ridică mult de-asupra orizontului nostru. Cu un binoclu veţi întâlni numeroase pete albe, nebuloase măreţe, cari văzute cu lunete cât de mici sunt admirabile. În Săgetătorul au apărut câteva stele noi, dar mai toate mici. Fotografiile obţinute în această regiune cerească sunt măreţe, căci Calea Laptelui străbate întreaga constelaţie. E o puzderie de stele de toate mărimile, dar mai ales de nenumărate stele mici, cari te fac uneori să nu mai vezi pe placa fotografică decât intime pete albe, luminoase. Dar Calea Laptelui se prelungeşte în jos, sub orizont, căci în realitate ea formează un cerc mare, care dă roată cerului întreg. Şi nu e numai o ramură, ci mai multe. Când cerul e cu totul senin şi nu aveţi în apropiere o lumină artificială, Calea Laptelui se arată în toată bogăţia ei. Astronomii au întocmit atlase ale Căii Laptelui, aşa cum se vede ea cu ochii liberi şi au fotografiat-o mai pe toată întinderea ei.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stelele ε, ζ şi η din Ursa Mare formează un fel de arc, nu e aşa? Dacă acel arc dinspre ε spre η, vei da peste una dintre cele mai strălucitoare stele, cea d-întâi stea în adevăr strălucitoare, pe care am întâlnit-o în excursiunea cerească ce o facem acum. Steaua aceasta se numeşte Arcturus sau alfa din Boarul, sau Văcarul. Prin martie încă veţi găsi pe Arcturus spre nord-est. Nu e altă stea mai strălucitoare în acea parte a cerului. Dacă în martie de abia se ridică la orizont, în aprilie se vede însă mai bine şi în urmă străluceşte până toamna târziu.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În toamnă se poate observa cum din seară în seară, Pegasul şi Andromeda se ridică tot mai sus dinspre est şi în prelungirea celor trei stele ale Andromedei, găseşti încă o stea luminoasă de mărimea 2, α din Perseu. Odată ce ai găsit această stea, lesne vei găsi şi pe tovarăşele sale, din aceeaşi constelaţie, dintre cari unele destul de luminoase. Privind cu un bicoclu pe steaua α veţi da peste o încântătoare privelişte cerească: steaua aceasta se află pe un câmp plin de stele strălucitoare, cari formează o măreaţă ghirlandă cerească.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă, prin cele două stele luminoase ce formează roatele din urmă ale Carului, duci o linie dreaptă în sus, linie ce e de vreo cinci ori şi ceva mai lungă decât distanţa dintre aceste două stele, veţi da de o stea luminoasă şi singuratică. Steaua aceea are o însemnătate deosebită şi se numeşte "Steaua polară".

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Odată ce cunoşti pătratul lui Pegas, găseşti uşor constelaţia Andromeda, mai cu seamă că am spus cum δ din Pegas e totodată α din Andromeda. Aproape la şir urmează δ, β şi γ din Andromeda; α, β şi γ sunt stele frumoase, de mărimea 2. Dintre toate aceste stele γ este cea mai frumoasă, dar numai pentru lunetă. O lunetă cât de mică dedublează pe γ într-o stea mare şi una mică, cea mare fiind galbenă şi cea mică albastră. Cu lunete mai mari, steaua cea mică se împarte şi ea în două stele, astfel că γ din Andromeda, sau Almah, cum i se mai zice, e o stea triplă.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă din Castor duci o linie prin Pollux şi δ din Gemenii, dai peste o frumoasă stea de mărimea lui Pollux; este Procyon, sau alfa din Câinele Mic. Constelaţia e mică, compusă din prea puţine stele. Numai α şi β sunt mai luminoase, β purtând numele de Gomeiza. Procyon e gălbui, se află la o distanţă de vreo 12 ani lumină de Pământ. Cu alte cuvinte, nu vedem Procyon aşa cum e în momentul observaţiunei, ci cum era cu 12 ani mai înainte.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tot în Calea Laptelui e şi constelaţia Vulturul şi pe acest brâu urmează Lebedei, dacă te laşi din această constelaţie spre sud. O găseşti prelungind o linie lungă, prin Vega, prin γ din Lira. Dai astfel peste α din Vulturul, sau Altair, care e o frumoasă stea gălbuie, de mărimea întâi. Soarele acesta e unul dintre cei mai apropiaţi de noi, căci luminei îi trebuie numai 14 ani ca să ajungă până la noi.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!