Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Ionuț Caragea

Cer de nisip

iar rătăcesc amintiri amețite în sufletul meu labirint
urmărindu-ți firul, iubito, pașii mi se pierd pe o plajă pustie
te mângâi cu un gând fugar, lacrimi se aștern pe nisip
castele de sare

te îmbrățișez cu un oftat îndelung
îmi rămân scoicile în palme
le sărut și îți sorb glasul furat de valul tăcerii
pânze de borangic îmi înfășoară sufletul vierme
păianjenul timp

cu ochii ciobiți de pumnalele stâncilor răsărite din mare
privesc cum apune Soarele străin de tot ce-a trecut
îmi întind degetele uriașe și-l trag de urechi
zile liliputane

iar rătăcesc amintiri amețite în sufletul meu labirint
urmărindu-ți firul, iubito, pașii mi se pierd
pe un cer plin de stele
te plimb în Carul Mare, pe Calea Lactee
până la Steaua Polară
Luna mirată

îmbrățișez coada cometei fugare
urmărindu-te prin găuri de vierme
ne jucăm de-a v-ați ascunselea prin tranșeele negre
îți mângâi aripile de înger în Constelația Fecioarei
spicul de grâu

cu sufletul istovit
am încălecat pe-un taur, tu pe-un scorpion
în centrul galaxiei mi-ai săgetat inima cu dor de supernovă
îmi întind degetele boante, zbori cu viteza luminii
praf și pulbere

poezie de din Delirium Tremens (2007)
Adăugat de Ionuț CarageaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 5 comentarii până acum.
Participă la discuție!
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
cumpărăturiCartea "In asteptarea pasarii" de Ionuț Caragea este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la -67.43- 39.99 lei.

Citate similare

Daniel Vișan-Dimitriu

Calea îngerilor

Și se făcea că pleci, dar nu plecai,
Ci doar te-ndepărtai, plutind ușor,
Pe-un drum ce, fără voie, îl urmai

Și îți era... nu drumul tău de dor,
Nu cel pe care ai fi vrut s-alergi –
Era un drum străin, amăgitor,

Dar tu mergeai, continuai să mergi
Prin visul meu, pășind pe amintiri
Și încercând cu pașiile ștergi.

Nu-ți mai vedeam tăcutele priviri
În visul ce îmi devenea coșmar
Când pașii tăi pluteau spre amăgiri.

Ningea cu stele-n haosul amar,
Cu stele reci, iar tu... tu îmi erai
Aproape de al Raiului hotar

Când se făcea că pleci, dar nu plecai.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Maria Ciobotariu

În liniștea serii

E tărziu și pașii mei se pierd
în umbra serii
stropi de ploaie
coboară pe alei
într-o liniște deplină
în curând vântul
va aduna frunele căzute
iar fulgi mari se vor așterne
peste trecut
gândurile noastre rătăcesc
prin destine
căutând un nou început
simt firul ierbii
cum alunecă pe gheață
depănând amintirile,
ca într-o poveste
cerul-i o oglindă
ce-mi reflectă visul
șiraguri de mărgele
adunâd din stele
cred c-acolo, tu îmi ești lumină
undeva departe...
prin locuri fără de nume
clipele timpului se schimbă mereu
stropi de dor prefăcuți în ruină,
când soarele apune în priviri.

poezie de din Nou volum de poezii ,,Un strop de infinit,, (17 martie 2020)
Adăugat de Maria CiobotariuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

E timpul

am bucurat corbii cu carnea mea
cu pielea mea cu ochi mei
mâncați le-am zis e trupul meu
și ei mâncau flămânzi grăbiți și răi

prietenii i-am înveselit cu sângele meu
luați și beți întru prietenia noastră
le-am zis
puteți oricând să vă oglindiți chipul în mormântul meu
și învățați tăcerea
apoi zidiți-o în fântâni
cunoașterea să o spargeți cu piatra
o scrijeliți cu fierul înroșit
pe tâmplă de miel plăpând
pe frunte de flutur pe sufletul meu
până se închide cercul

auzi iubito cum susură timpul în copaci
cum vine vreme aspră dinspre brazi
cum sufletul pietrelor se amestecă
cu sufletul meu de-a valma
și cum urlau câinii lumii a presimțire
cu zidurile cu nopțile cu mine?

Atunci să știi iubito, e timpul
când îngerii îmi vor săruta pleoapa ca pe-un steag
și ape de argint din cer îmi spală fața.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mariana Daniela Bidascu

* * *

Cu tălpile scufundate în iarba sfințită a pământului,
cu ochii închiși, sufletul meu se roagă.
Până când iarba se preface în apă și pașii se pierd în plutire.
Până când gândul alunecă, cer după cer, către Tine...
Așteaptă-mă, Tată sau Mamă, sau Frate,
Prea greu îmi cresc aripile, și Tu ești departe...
Așteaptă-mă unde fluviul se varsă în mare,
La granița dintre dulce și sare.
Așteaptă-mă acolo, între stânci, lângă mal.
O zi două trei, o oră măcar.
Până învăț ce înseamnă să fii om, să fii vânt,
Să fii pasăre-n zbor și ulcior de pământ...

Așteaptă-mă, Tată sau Mamă, sau Frate,

Prea greu îmi cresc aripile, și Tu ești departe...

Biserica mea - Pădurea. Altarul meu – Copacul.
Evanghelia mea – cântecul păsărilor.
Lumânările mele – mănunchiul de stele
din coasta a doua a Căii Lactee...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Peste mine a venit toamna...

iubito, peste mine a venit toamna,
cu tot alaiul ei, cu toată gama
de melodii prea triste și îngândurate,
iubito, ploaia ei de frunze ne desparte
și unde ești iubito? ești departe...

la fel ca pomii când își pierd verdeața
pe chipul meu sunt riduri dimineața,
mai trag de timp, întind la maxim ața,
deschid larg ochii să-mi gonească ceața
și deapăn printre gânduri toată viața

atât mai fac, iubito și mai scriu,
un rând aștern din visul meu pustiu,
el îmi zâmbește, este amărui,
îmi amintesc pe versuri cum te știu,
cu râsul tău mereu, mereu, zglobiu

și toamna cea din mine mă apasă,
îmi cocoșează trupul, cui îi pasă?
sunt prins de boala ei ca într-o plasă,
îmi cade câte-un fir de păr, dar lasă,
tu cum mai ești? erai cea mai frumoasă

mai am o prietenă, o știi de-atâta vreme,
cafeaua dimineților eterne,
cu ea îmi aranjez atâtea teme,
rămase de azi- noapte printre gene
și-mi simt picioarele cum dor, sunt semne...

și mă gândesc la tine mai tot timpul,
te mai iubesc să știi, îți chem în vise chipul
iar când sunt treaz mă cotropește gândul
c-o întrebare ce nu-i știu răspunsul
ce ne-a gonit de noi lăsându-mi plânsul...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Paralel împreună

Ne plimbăm paralel,
Pe linia asfințitului,
Tu pe a ta, eu pe a mea...
Iar eu
Îmi chinui tăcerea:
Să-ți plimbe pașii prin începuturi
Până ajungi să vorbești
Pe limba mea, pe linia noastră...

Ne zâmbim deferent,
Pe urme de tăcere,
Tu pe a ta, eu pe a mea...
Iar tu
Îmi stingi privirea:
Să-și piardă din dor prin absență,
Până uită scântei în distanță
Pe drumul meu, pe visul nostru...

Ne plângem similar,
Pe nuanțe personale,
Tu pe a ta, eu pe a mea...
Iar eu
Îți descânt rănile:
Să-și vindece golul din crezuri
Până renasc din iubire,
Pe suflul meu, pe firul nostru...

poezie de (10 iunie 2012)
Adăugat de Gabriela ChișcariSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Trecut...

Trecutul nu-mi dă pace,
Amintirile mă pun ca pe ace,
Fizic par indiferent,
Dar sufletul e dus la amanet.
Prezentul îmi zice că ai murit,
Dar amintirea ta încă e vie,
Trecutul îmi amintește că m-ai iubit,
Dar sufletul nu știe.
Umbre din trecut încă se arată,
Noaptea, când inima cade îngândurată,
Cioburi de amintiri se sparg,
Tăindu-mi sufletul adânc,
Iubirea îmi curge pe prag,
Iar eu adorm plângând.

poezie de (28 octombrie 2015)
Adăugat de Miron IustinSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Amăgire...

Când soarele apune
Și razele-i se sting,
Privesc în tăcere luna
Și ochii mi-i închid...

Deodată-mi apare chipul tău în gând
Dulce, angelic, ca prima oară,
Ușor suspin și-ncep să plâng
Căci sufletul încet îmi moare...

Eu te aud, te văd, te simt...
Și sper în fiecare noapte,
Din drumul tău să te întorc
Și să te am aproape...

Îmi ridic privirea-nspre cer... O! Ce minune!
Din cer cad mii de stele...
Dar mai mare minune-ar fi
Să fii tu, înger dulce, chiar una dintre ele...

Acum stau oftând și privesc
Aceeași arbori răsfirați,
Sub care luna ne găsea
Mereu îmbrățișați...

poezie de (19 mai 2010)
Adăugat de Diana Alexandra SimaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Vivian Ryan Danielescu

O stea cerească

Te modelez transpir
in gând
In gând te modelez
visând
Din albul lut eu te
frământ
Cu mâinile eu frec
pământ
Si ochii albastri ții
sărut
Îți mângâi coapsele
mai jos
Îți mângâi trupul cel
frumos
Tu esti in gândul meu
iubire
Luceafăr îmi esti
dumnezeire
Voi cere voie de la
soare
Să iau o raza lucitoare
Să-ti o asez jos la
picioare
Sufletul să-ti încălzească
Iar inimă îți pun o stea
cerească
Te-as modela din lut
mereu
Asa cum te doresc
doar eu
Să iau durerea de la
tine
S-o pun in suflet doar
la mine
Si te-ncalzesc c-o
sărutare
Tu simți cum inima
doare?

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Magdalena Dorina Suciu

Te port ca pe o aripă

Aici, sub coaste, te port,
ca pe o durere suportabilă,
ca pe un gând ascuns
în care intru mereu
cu ochii închiși,
pipăindu-te cu degetele amorțite
si îmi pare că ai fi iarba aceea
în care mi-aș așeza sufletul
la un praznic mult așteptat.
Din când în când
mai simt apăsarea din pașii tai
când treci prin inima mea,
și-atunci îmi spun că eu sunt singura femeie
de pe pământ,
cu zborul înlăuntrul ființei mele,
despicându-mi carnea
aripile ce țâșnesc în afară...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniel Vișan-Dimitriu

Plouă, iubito!

Iubito, plouă-afară, plouă iară,
Dar e frumos tabloul, nu e trist,
E-o ploaie de culori, iar eu asist
Penelul care-mi plouă-a primăvară

Și îmi topește ultima zăpadă,
Îmi deslușește primii ghiocei...
Iubito, ia privește-n ochii mei:
Sunt ei, de cer albastru, o dovadă?

Hai să dansăm! Ce zici, un dans în ploaie
Cu un sărut sălbatic la final...
Iubito, e momentul ideal!

Simt sufletul cum ploaia mi-l înmoaie
Și mi-l transformă-n mângâieri de val...
Iubirea mea... nu e un foc de paie.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

distincțieAceastă poezie a fost selectată Poezia zilei pe 6 martie 2019.
Distribuie

O taină din sufletul meu

Mereu când te priveam, ca pe un înger te vedeam;
O privire așa de caldă, cum nimeni nu poate să aibă!
Doar o atingere de-a ta, sufletul meu pentru o viata mi-l alina.
Frumos îmi vorbeai, mereu îmi spuneai vorbe dulci, cum numai tu stiai.
Iar când destinul a venit, parcă totul în jurul nostru a luat sfârșit!

poezie de (2014)
Adăugat de Rares JigaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Magdalena Dorina Suciu

Tu, poemul meu

Tu, poemul meu, îmi crești sub piele
și îmi cânți în fiecare dimineață
la ora când Dumnezeu
trece prin ochii mei desculț...
Îmi beau cafeaua cu tine
până la ultima înghițitură,
apoi, îmi iei inima în palme
și eu îti sărut buzele,
simțind cum sângele îmi mustește-n cuvinte
ca rugăciunea în călugări,
îmi trezești teii de sub tâmple
într-un râs limpede de copil
și mă înveți cum să dansez pe apele
din care îngerii culeg luna.

Tu, poemul meu,
mă înfiori la fiecare foșnet prin carne,
iar de când timpul nu-și mai trece coasa
prin iarba ta înaltă
nu mai dezbrac rochia de mireasă,
în care mă descompun în păsări.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Detalii

îmi trăiesc destinul simplu și comod
în zbor de pasăre vreau să mă înnod
liberă și fericită să plutesc pe vânt
de pe un curcubeu să îmi iau avânt.

visul mi-l trăiesc la marginea lumii
la confluența dintre mare și fluvii
pe-un țărm auriu să zidesc castele
le lumineze mirabile stele.

iubesc în mers în amintiri în somn
răsppândind versul ca pe un semn
îmbrățișez timpul ca pe un prieten
alearga prin mine frenetic și sprinten.

doruri falnice ca munții temperez
detalii migăloase convertesc în crez.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ioan Cojocariu

Celula-i rece și pustie

De-o noapte-ntreagă plâng într-una,
Din nou sunt iarăși osândit.
Privesc prin gratii pe cer luna
Ce după un nor iar sa pitit.

Degeaba-i cerul plin de stele,
Degeaba -ncerc să le vorbesc,
Aș vrea să stau mereu cu ele,
Dar... dimineața se topesc.

Un soare cald din nou s- arată
Și... iată vine o nouă zi.
Dar ce folos... e-nourată
Și raze... nu pătrund aci!

CELULA-i rece și pustie,
Betonul... ud mucegăit,
Iar pixul meu... abia mai scrie,
Că trupul mi s-a-mbolnăvit.

Un înger însă mă păzește,
E îngerul meu păzitor.
El zi și noapte mă însuflețește
Și-mi dă putere să nu mor.

Mi-arată calea spre credință,
Îmi spune... că am câștigat.
Că diavolul fuge de mine
Și nu mai pot fi atacat.

Parcă... prind din nou putere,
Isus... din cer mi s-a... arătat.
El a venit prin a lui vrere,
Să mă ferească de păcat.

Mi-a spus cu glasul lui cel dulce,
O doamne...! ca să te slăvesc.
Când sunt la greu și-s la răscruce
Numele tău să îl rostesc.

Mă tem că nu prea îmi dau seama,
Cum în celulă mi-a intrat?
Și ce putere mi-a dat oare...
sufletul meu e Salvat.

Eu... am greșit... și îmi spăl vina,
Oricât de mult m-aș tot ruga.
Nu e îndeajuns doar rugăciunea
Să spele vina grea a mea.

Dar... deschid ochii, văd o rază,
Ce îmi pătrunde în celulă.
Și-apoi... văd cum întreaga noapte
S-a liniștit de a ei furtună.

Noaptea o închei prin rugăciune,
O doamne...! ție-ți mulțumesc.
Că m-ai ales pe astă lume
Prin scris să pot să te slăvesc.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marian Hotca

Punct

am îngrămădit tăcerea în pustiul visului
nelăsându-l să zboare
spre inima de turtă dulce

murăturile băltite îmi vor înlocui sufletul
când în întuneric
drumul îmbolnăvit se va scurta
rotunjindu-se de-a lungul și de-a latul
până la orbire

vezi punctul acela
ce era odată o aripă blândă
azi nu e decât sufletul aripii
în valurile ce au trecut cândva
printre picioarele mele
prin gândul meu
prin cerul meu
prin umbra mea

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Si stele cad din ochii mei

Luna de pe cer aș vrea
Să strige acum în locul meu
Ce dor îmi e de chipul tău
Și te iubesc "suflet al meu"

Și-n seara asta-s fără tine
Și stele cad din ochii mei
Dar tot mai sper la nopți senine
Că reapar prin norii grei

Sunt tristă iartu nu poți
te cobori acum pe-o rază
Și să veghezi la chipul meu
Cum ai facut o viață-ntreagă

Speranta-n suflet nu dispare
în curând vei apărea
ne iubim o viață-ntreagă
Așa cum sufletul o vrea.

poezie de
Adăugat de Loredana VisovanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ție nu îți e dor?

Îmi e dor de o ploaie curată,
De-o ninsoare cum era odată...
De lumea pe care-o știam,
Îmi e dor să fim iarăși un neam.

Îmi e dor de acel curcubeu –
Ce-l priveam împreună, mereu –
Așteptând printre picurii ploii...
Îmi e dor de trăirea din noi.

Îmi e dor de săgeți din priviri,
Ce aveau ca țintă simțiri,
Concepute să dăinuie veșnic.
Îmi e dor să nu fiu un nemernic.

Îmi e dor de bătrâni și copii,
Eram mulți pe atunci, eram vii...
Nu ca azi, doar străduțe pustii.
Îmi e dor să mă pot regăsi...

Îmi e dor de voi toți. Mă simțiți?
Sau vă faceți că nu auziți
Tot ce sufletul ar vrea să știți?!
Îmi e dor să fim iar întregiți...

Îmi e dor ca să nu-mi fie dor,
Să mai pot înc-o dată să zbor –
Doar o clipă, pe urmă să mor...
Îmi e dor. Ție, nu îți e dor?

poezie de din Începuturi (15 ianuarie 2020)
Adăugat de Andrei Ș.L. EvelinSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Livia Mătușa

Copil frumos

Copil frumos cu chip de înger
Ce Dumnezeu mi te-a dat
Ești pentru mine un mister
Tu chip divin picat din cer

Ești pentru mine o comoara
Ești alinarea mea la ceas de seară
Tu îmi aduci in viață bucurie
Ești pentru mine cea mai mare bogăție

Tu, picătură din sufletul meu
Ce îmi alini zilele mereu
Și cât mi-ar fi in viața de greu
Cu tine în gând înving mereu

Pe lume cat mai am zile sa trăiesc
Din suflet suflet amte iubesc
Tu, darul meu cel mai de preț
Și îți voi arata mereu
Iubirea din sufletul de mamă.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adi Conțu

Fulg de aripi

M-am rătăcit în dans de fluturi,
În zborul lor indefinit,
În frunzele ce mi le scuturi,
Când sufletul ți-e istovit.

Am tresărit emoții fine,
Netălmăcitele trăiri,
Ce le resimt când sunt cu tine
Și le păstrez în amintiri.

M-am transformat în dans petale,
Culori amurg și asfințit,
Sunt fulg din aripile tale,
Plutind spre trupul tău iubit.

Stau așezat culcuș pe-o geană,
te privesc cum îmi surâzi,
Îmi ești iubire, îmi ești teamă,
Ești lacrimi pe obrajii uzi.

Tu ești răceală, îmi ești patimi,
Ești ce urăsc și ce iubesc,
La fel îmi ești bătăi de inimi,
Ești înger sfânt... păcat trupesc.

~Adi Conțu~

poezie de (12 august 2018)
Adăugat de Anna GheorghiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info
Cineva are nevoie de răspunsul tău: Cum îmi pot afla IP-ul? Fii primul care răspunde!
Direcționează
3,5%
către Asociația Culturală Citatepedia!

Citește detalii »

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!