Orbul

Mă rătăceşte ziua,
mă rătăceşte noaptea
şi drumul către mine
îl caut ne-ncetat.
Mă rătăceşte ziua
aştept să îmi dai dreapta
să te aşez de-a stânga
cu darul ce mi-ai dat.

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Darul meu
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Orbul

Mă rătăceşte ziua,
mă rătăceşte
noaptea
şi drumul către mine
îl caut
ne-ncetat!
Mă rătăceşte ziua,
aştept, să îmi dai
dreapta,
să te aşez de-a stânga
cu darul
ce mi-ai dat.

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvenţe în alb şi negru (14 februarie 2011)
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Alerg ca un mosc în umbra pădurii înnebunit de propria lui mireasmă
Noaptea e noaptea miezului de mai, briza e briza sudului.
Îmi pierd drumul şi rătăcesc, caut ceea ce nu găsesc şi găsesc ceea ce nu caut.

Din inima mea se iveşte şi dansează imaginea propriului meu dor...
Vedenia sclipitoare dispare.
Încerc stăruitor s-o cuprind, dar ea se fereşte de mine şi mă rătăceşte din drum.
Caut ceea ce nu pot găsi şi găsesc ceea ce nu caut.

poezie celebră de Rabindranath Tagore
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Memento

Pe când ninsoarea rătăceşte...
In ceasul vremii au bătut
Dureri pe sufletele moarte -
Deşi... acestea sunt lucruri din trecut!

Pe când ninsoarea rătăceşte...
Din nou, iubiri ce-au dispărut
Trezesc poeţii singuratici -
Deşi... acestea sunt lucruri din trecut!

Pe când ninsoarea rătăceşte...
Ca un tărm necunoscut...
Din nou gândesc ca eşti frumoasă -
Deşi... acestea sunt lucruri din trecut!

poezie celebră de George Bacovia din Poezii - Editura Tineretului - 1966
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lovitură de graţie

Întâlnirea ce mi-ai dat
Cu alta ai consumat!

distih de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

December

un sărut suspină-n ruginiu de toamnă
o cană se îmbracă cu roşu de struguri
amintiri strivesc buze din nopţi de jăratec
rătăcită o rază spre noapte aleargă
spre apus cerul suspină încă lumină
un eu mă alergă spre iarnă
un ochi de lac închide gene printre raze
târziu frigul se zgribuleşte-n ferestre uitate
pe mine am dezbrăcate priviri
un colţ de umbră rătăceşte tremurând câmpia
zarea dincolo de mine uită ziua trecută
o frântură de rouă se sparge îngheţată
toamna spre iarnă strigă cu vânt şi zăpadă
un strigăt de pasăre caută cerul ranită
fără priviri culori în cenuşiu pictează zarea
vara trecută amăgeşte încă destine
năuc aleargă visul prin mine şi-mi spulberă speranţa
în pumn am strânsă amintirea ta
mă doare
nopţile curg încet în mine şi rana vieţi-mi suspină
un copac zgribulit îmi opreşte privirea
fără paşi pierduţi îmi caut încă cărarea
o mască albă îmbracă pământul
ascunde rănile şi durerile toamnei din mine
timpurile trecute-mi plâng amăgirea
pădurea desfrunzită mă atrage în întuneric
colţul ierbii moare sub tristeţea de sus căzută
gândul meu în alb îmbrăcat rătăceşte privirea
imesitatea nu-i departe văd lacrimi în fulgi de suflet
dinspre December tu baţi în geamul din mine
te aştept în durere

poezie de Viorel Muha (noiembrie 2011)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Haiku

porumbul înalt -
nepotul rătăceşte
drumul spre zarzăr

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru mine poezia e pădurea ce se rătăceşte într-un copac.

aforism de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Om bun

Ca o candelă în biserica
de lut
este trupul meu
care pâlpâie
în faţa ta, Doamne
uit de mine
nu ştiu cât va dura
frigul rătăceşte prin vene
mă pierd
dar nu-mi pasă

drumul e plin cu oameni

gestul îmi îngăduie
să iau forma zilei
şi să respir

poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

Om bun

Ca o candelă în biserica
de lut
este trupul meu
care pâlpâie
în faţa ta, Doamne
uit de mine
nu ştiu cât va dura
frigul rătăceşte prin vene
mă pierd
dar nu-mi pasă

drumul e plin cu oameni

gestul îmi îngăduie
să iau forma zilei
şi să respir

poezie de Teodor Dume din Temniţa de sub rană (2017)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

Grădinare, unde eşti?

E o arşiţă cumplită.
Grădinare unde eşti,
Să-mi uzi dragostea-nflorită
Şi să ţesem vii poveşti?

Doamne, dă un strop de ploaie
Sau trimite-mi grădinarul,
Care toată ziua cântă
Să ridice stăvilarul!

Să-mi ude la rădăcină,
Trandafirul meu curat!
Floarea dragostei-lumină
Să-mi respire ne-ncetat!

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvenţe în alb şi negru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Grădinare, unde eşti?

E o arşiţă cumplită.
Grădinare unde eşti,
Să-mi uzi dragostea-nflorită
Şi să ţesem vii poveşti?

Doamne, dă un strop de ploaie
Sau trimite-mi grădinarul,
Care toată ziua cântă,
Să ridice stăvilarul!

Să-mi ude la rădăcină,
Trandafirul meu curat!
Floarea dragostei-lumină
Să-mi respire ne-ncetat!

poezie de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Liniştea sufletului

Doamne,
Nu mi-ai spus
cât să urc
când ai pus în mine, zborul
şi nici câte râuri voi naşte,
când mi-ai dăruit lacrima!
Darurile tale
mi-au împletit
drum
spre mine.
Liniştea sufletului,
TU mi-ai dat-o odată cu ele!

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvenţe în alb şi negru (14 februarie 2011)
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Printre căutări

vârtej de gânduri
curg, se scurg
dintr-un suflet în alt suflet
zăpadă pe drum
steaguri bezmetice atârnă în beznă
astăzi, acum
gândul izbeşte zidul întunericului
se pierde în gol
întrebările curg pe alte ziduri acum
aşez cuibul de gânduri
în ungherele singurătăţii
pentru a plânge, deplânge, sfârşitul
de spus, nu mai e nimic de spus
totul a apus în neguri de suflet
am ochii acoperiţi cu gheaţă
cad, uit să mă ridic
ceaţă deasă în mine
mă izbesc de pereţi
acopăr adâncimile cu marginile trupului
o pasăre rătăceşte în amurg
uitase drumul către casă
luna absentă, n-am felinar, deci
caut în altă parte
lumina de veci
ce viaţă, ce soartă
lipsită de o hartă

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să ştiu că el era impresionat privindu-mă întinsă, îmi părea deja formidabil. Formidabilul dorinţei. Simţeam cum, erotic, rătăceşte cu închipuirea prin mine, şi atât de intensă i-a fost această rătăcire, că a sfârşit prin a mă molipsi şi pe mine.

citat din Dacia Maraini
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu e totul să ai o floare

Urmând dar firul vieţii
Eu caut nu ştiu ce...
Ştiu bine că există,
Dar parcă tot nu e.
Livada îmi închină
Mereu parfumul ei
Şi-o creangă îmi anină
În păr, doi mugurei.
Splendoarea nu mă lasă
Eu caut şi găsesc
În mugurii aninaţi
Un zâmbet îngeresc
.........................

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Albumul cenaclului buzoian prin corenspodenţă "Prietenia" (1977)
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cât timp năzuieşte sau se străduieşte omul rătăceşte. Dar în ciuda rătăcirii sale, în inima lui el ştie mereu care este drumul cel drept.

citat celebru din piesa de teatru Faust de Goethe
Adăugat de adrina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine întreabă nu se rătăceşte uşor.

proverbe arabe
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un ochi

Rătăceşte, trist şi înlăcrimat, un ochi prin oraş.
O lume amărâtă trece pe lângă el
prefăcându-se că nu-l vede.
Nimeni, nimeni nu-l întreabă:
ochiule, vrei să fii al meu?
Nimeni, nimeni nu-i zice:
ochiule, ce mult îmi lipseşti!
Orbii nu vor să mai vadă.
Văzătorii nu vor să vadă mai mult decât văd.
Lumea se teme de ochiul acesta
care mai ştie ce-i plânsul:
i-ar putea schimba punctul de vedere
asupra propriei sale orbiri.

Rătăceşte, trist şi înlăcrimat, un ochi prin oraş.

poezie de Vasile Romanciuc (1997)
Adăugat de Mădălina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Darul meu, sunt eu!

Dăruindu-mă ţie
am aflat că trăiesc!
Sunt vie!
Credeam că mi-am golit sacul.
Şi pentru ultima dată,
Iată, darul meu, sunt eu!

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Darul meu
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţânţarul nu se rătăceşte, niciodată...

aforism de Corneliu Vornicu (23 martie 2020)
Adăugat de Corneliu Vornicu
Comentează! | Votează! | Copiază!