Divina... Italie
Am cam uitat DIVINA COMEDIE
Dar am râvnit mereu la PARADISUL
Italian, cel plin de nostalgie.
Deci, după ce am obținut permisul...
De zbor fără motor, prin fantezie,
M-am și decis să-mi văd cu ochii visul.
Clonând subtil, pe-o foaie de hârtie,
Un Pegas, din păcate iluzoriu,
Am decolat pe-aripi de voioșie.
Condus, pe un traseu aleatoriu,
De o zeiță brună și candrie
Am evitat și... vama-PURGATORIU.
Cuprins de-o stare de euforie,
Am străbătut, plin de elan, eternul
Sălaș al frumuseții ce îmbie.
Privind timid tărâmul cel prosper, nu-l
Înțelegeam pe cel ce-a vrut să scrie
Pe sub măslini și portocali... INFERNUL.
Dar, antrenat atunci spre reverie,
De-un grup de drăgălașe florentine,
De unduioasa mare azurie
Și Alpii profilați prin zări senine,
Am fost tentat să-ncerc în poezie
Formula celor clasice terține
Prolog pentru-o... terestră comedie!
poezie de Eugen Deutsch din Codul lui Eugen
Adăugat de Eugen Deutsch
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre visare
- poezii despre reverie
- poezii despre religie
- poezii despre rai
- poezii despre portocale
- poezii despre poezie
- poezii despre ochi
- poezii despre măslini
Citate similare
Lămurire
Cu "Divina Comedie"
Dante a creat Eternul,
Dar fără femei, se știe,
Nu putea scrie "Infernul".
epigramă de Cosmin Ciotloș din Epigrame cu și despre femei (1999)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi epigrame despre religie, epigrame despre iad, epigrame despre femei sau epigrame despre comedie
Florența e liberă
stătea o nălucă fără permis de tre
cere pe ponte vecchio
se ridicase de
asupra orașului eliberat
de familia
medici știa că e infernul
scris de dante printre portocali
sau
măslini - știa de purgatoriu -
decolând pe un pegas sau un ducati
îi prevede moartea lui machiavelli
năluca e cu
prinsă de o spaimă
primește ajutorul lui virgiliu
poetul din divina comedie
e ghidul spiritual
fac checking pe ponte vecchio
poetul e nălucă și năluca e poetul
fac un film documentar
ultimul medici alungat fuge
din florența - florentinii au uitat
sau n
- au uitat
de spaniolii
mercenari care
au prădat orașul
republică - conspirația lui machiavelli (?!)
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre oraș, poezii despre Florența, poezii despre uitare, poezii despre spiritualitate, poezii despre spaimă sau poezii despre republică
În inima naturii
natura cunoaște mereu cel mai bine
calea spre frumusețe și spre miraj
ea produce minuni sub zări senine
și ne dă lecții de mare curaj.
în Paradisul meu izvorul e un brâu
care-nconjoară câmpul cu murmure line
precum doina duioasă din lanul cu grâu
cântată de mirle cântată de mine.
m-am unit cu natura de când m-am născut
ea simte cel mai bine ce mă doare
este protecția cu cel mai nobil scut
împotriva stihiilor din lumea mare.
în univers natura-i miracol absolut
pun urechea la inimă s-ascult a ei chemare.
poezie de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre natură
- poezii despre inimă
- poezii despre urechi
- poezii despre superlative
- poezii despre protejare
- poezii despre protecție
- poezii despre naștere
- poezii despre muzică
- lecții de engleză
- căsătorie (vezi și căsnicie)
- Căsătoria este Divina Comedie întoarsă pe dos: întâi Paradisul, apoi Purgatoriul și, în sfârșit, Infernul.
definiție clasică de Șerban Milcoveanu în Zâmbetul promițător de sentiment (2006)
Adăugat de Macris Florica
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre căsătorie, citate despre sfârșit, citate despre religie, citate despre rai, citate despre iad, citate despre comedie sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Dialog
M-a întreabat într-o zi poezia,
Ia să-mi spui prietenul meu drag.
De ce mă scrii pe o coală de hârtie?
Și nu mă ții la tine în cap.
Și i-am răspuns cu glasul plin de melancolie,
Ea este tot ce eu am mai sfânt.
De aceea o scriu pe o foaie de hârtie
Ca și alții să citească al meu gând!
Ea atunci m-a înțeles și mi-a răspuns.
Cu un glas plin de bucurie.
Scrie -mă dragă poete pe ce vrei,
Dar să nu uiți că eu sunt o simplă poezie
Și lumea e plină de atei.
poezie de Vladimir Potlog (25 mai 2020)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre hârtie, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre prietenie, poezii despre melancolie, poezii despre gânduri, poezii despre bucurie sau poezii despre ateism
Fantezie
Vremea de afară mă închide-n mine
Și-mi pornesc prin gânduri o călătorie
Printre visuri care, dintr-o utopie,
Par cu viitorul meu să se îmbine.
Care-i viitorul? Sigur, cel gândit
În acele clipe dintr-o reverie
Când, cuprins cu totul de melancolie,
M-am lăsat de-o muză, iar, ademenit
Și-am pășit pe ape, am urcat pe nori,
I-am urmat căraraea prin sălbăticie,
Am simțit parfumul ei cum îmi adie
Când priveau spre mine ochii-i doritori.
Fremătam în visul fără nici un leac
Bun să îmi aducă-n sânge acalmie,
Să primesc iertare, poate-o amnistie
Când, atras de-o apă, deveneam copac.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre apă, poezii despre viitor, poezii despre sânge, poezii despre nori sau poezii despre iertare
Dialog
Dialog
M-a întreabat într-o zi poezia,
Ia să-mi spui prietenul meu drag.
De ce mă scrii pe o coală de hârtie?
Și nu mă ții la tine în cap.
Și i-am răspuns cu glasul plin de melancolie,
Ea este tot ce eu am mai sfânt.
De aceea o scriu pe o foaie de hârtie
Ca și alții să citească al meu gând!
Ea atunci m-a înțeles și mi-a răspuns.
Cu un glas plin de bucurie.
Scrie -mă dragă poete pe ce vrei,
Dar să nu uiți că eu sunt o simplă poezie
Și lumea e plină de atei.
poezie de Vladimir Potlog (25 mai 2020)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te văd înviat
Privind spre Tine prin credință
Te văd, Isuse, înviat
Noianu-ntreg de neputință
Bine-nțeles, s-a dărâmat.
Te văd... și știu evenimentul
Când ai ieșit din noaptea grea
Cu Tine biruim torentul
Și împliniri putem avea.
Privirea Ta cuceritoare
Îmi spune că, în veci, ești viu
Din răni Tu faci o sărbătoare
Și-așezi verdeață în pustiu.
Te văd acum nu pe o cruce
Și nici în grotă-nmormântat
Ci-ntr-o grădină ce produce
Un rod atât de savurat.
Au vrut să fii-n eternitate
În acel vid nemărginit
N-au procedat după dreptate
Atunci când ei Te-au răstignit...
Dar planul conceput în Slavă
Se împlinea sub ochii lor
Trei zile stat-ai în epavă
Dar ai ieșit, biruitor.
Îți văd, desigur, și cununa
Dar nu din spini ce-nțeapă greu
Mă fericești întotdeauna,
Nu mă lași singur pe traseu.
Dovadă c-a fost înviere?
Te-aud, Te văd; nu mă-ndoiesc
În suflet simt o adiere,
În harul Tău mă adâncesc.
Că-mi cercetezi viața toată
E semn că n-ai rămas în vid
O, vorba Ta înmiresmată
M-ajută să dărâm un zid.
Citesc pe chipul Tău candoare
Și înțeleg ce vrei să-mi spui
Trăiești să-nving în încercare
Balsamul Tău pe răni să-l pui.
Ți-aud apelul plin de viață
Chemându-mă să Te urmez
Prin ger, prin foc, prin densa ceață
C-atunci victorii-nregistrez.
Găsesc o pace-n Înviere
Ce-n altă parte n-o găsesc
Trimite, zilnic, mângâiere
Și un elan dumnezeiesc.
poezie de George Cornici din Pelerini printre versuri (2016)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viață, poezii despre timp, poezii despre zile, poezii despre sărbători, poezii despre suflet, poezii despre noapte, poezii despre lectură sau poezii despre inocență
Bucăți de suflet pe-o hârtie
Mă-ntreb mereu de-o vreme-ncoace
Oare ce este poezia?
E un necaz scris pe o foaie
Sau clipa ei e nebunia
M-am tot gândit, zile și nopți
O lună a trecut de-a rândul
Răspunsuri n-am găsit în cărți
Prin file albe nu-i niciunul
Tot ce-am găsit e-n mintea mea
Și-am răscolit-o și ea știe
Doar un răspuns mă mulțumea
Bucăți de suflet pe-o hârtie
M-am auzit spunându-i lunii
Deci ce-i aceea. poezie?
E doar un suflet pe-o hârtie
Deci nu e nicio nebunie
De sus din cerul ei de smoală
Luna tăcută ninse raze
Pătrunseră încet și masa,
e luminată cum îmi place
M-am aplecat pe foaia albă
Și-am scris răspunsul dintr-o dată
Luna atât de mulțumită
Zâmbi pe cer îmbujorată
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre nebunie, poezii despre alb, poezii despre zâmbet sau poezii despre tăcere
* * *
- Eu sunt clipa, eu sunt visul,
Infernul și paradisul,
Eu sunt tot ce-am fost și sunt
Frunza legănată-n vânt
Și sunt vântul ce adie
Șoaptele precum le știe
Repetând cu obstinație
Întrebarea cea de grație
Cine-ai fost și cine ești
Ființă născută-n povești
Zămislite de străbuni
Când mai răi și când mai buni
Sunt nimic, însă sunt totul,
Visul ca și visătorul,
Cel ce doarme și veghează
Iluzia lumii trează.
Eu sunt cel care întreabă,
Și tot eu cel ce răspunde
Purtând visul adânc în mine
Și sperând mereu la bine.
- Ia-mi speranța și ia-mi visul
Recrează-mi paradisul!
poezie de Adriana Popescu din Fiul tăcerii
Adăugat de Radu Farcasu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre încăpățânare, poezii despre somn, poezii despre iad sau poezii despre frunze
Pegas
Un cal ce zburdă-n nostalgie
fără căpăstru, fără hamuri
Trecând c-o-ntreagă herghelie
Lasă în urmă stropi de lauri
Și peste tot pe unde trece
Galopu-i ritmic se preface
În versuri care stau s-aplece
Cuvântul care încă tace.
Văzduhu-i plin de poezie,
De vânători pământu-i plin,
Mulți prind un mânz, fără să știe
Îi pun un ham și nu îl țin.
Tot versul greu se-gălbenește
Prins în căpăstru pe hârtie
Ce în cuvinte se dorește
Un cal ce zburdă-n nostalgie.
poezie de Christian W. Schenk din Convorbiri literare (13 decembrie 2015)
Adăugat de Gheorghe Papuc
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cai, poezii despre versuri, poezii despre cuvinte, poezii despre vânătoare, poezii despre ritm sau poezii despre dorințe
Rondelul poetului în reverie
E cuprins de reverie
Ca în fiecare seară,
În suflet ascunde o elegie
Din existența lui precară.
Înmoaie pana-n călimară
Și ar vrea ceva să scrie,
Dar e cuprins de reverie
Ca în fiecare seară.
Nimeni n-are cum să știe,
Poetul ce idei presară
Pe coala albă de hârtie,
Când el nu vrea să pară
Că-i cuprins de reverie...
rondel de Ioan Friciu (12 decembrie 2015)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre seară, poezii despre idei sau poezii despre existență
Poem afectiv
Instinctul e fantezie
Omul o enigmă vie
Natura o veselie
Viața o filozofie
Iubirea o bucurie
Teatrul o comedie
Sufletul o reverie
Lumea toată-i poezie.
poezie de David Boia (4 martie 2016)
Adăugat de anca petru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre teatru, poezii despre iubire, poezii despre instinct sau poezii despre filozofie
Te-aștept, iubită stea
Pluteam, în barca gândurilor mele,
pe apele din visul tropical,
privind inconfundabilele stele
cu străluciri din timpul ancestral.
Nu mă gândeam la mii de ani lumină,
ci la o stea de-aici, de pe Pământ,
căci gândul nu putea să se abțină
să zboare, prin iluzii, plin de-avânt.
N-a fost decât un val, ceva mai mare,
venit de nicăieri, dar, ca un vip,
m-a ridicat pe culmi amețitoare,
și m-a lăsat pe-o insulă,-n nisip.
Eram pierdut și singur într-o vreme
în care și-o furtună-i fără sens,
privirile-mi împrăștiau dileme
pe țărmul unde-n viață n-am mai mers.
În zorii de atunci era tristețe,
și-mi apăreau mai mult ca un apus
menit ca inima să mi-o înghețe
în frigul ce părea că m-a răpus.
Îmi amintesc de-acea înfrigurare
cu care, de pe jos, m-am ridicat,
și-a fost destul, eram, iar, pe picioare
pe-o insulă, cu mine, resemnat.
În jur, bucăți de viață, naufragiu
din care am scăpat... sunt viu, sunt eu,
iar valului aș vrea s-aduc omagiu,
căci pot să mă transform în Prometeu,
s-aprind un foc pe insula-mi pustie,
și să-i apară stelei ca un far
ce, dinspre mare, poate-o s-o îmbie
spre cel ce poartă-n suflet un amnar.
Te-aștept, iubită stea, în noaptea noastră,
la focul ce va fi mereu nestins,
privirea mea-nsetată și albastră,
te va cuprinde-n focul reaprins,
în brațe vom lua iubirea noastră
și o vom legăna sub clar de lună,
o vom păstra doar pentru noi, sihastră,
pe-o insulă c-un foc și... împreună.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Zece
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre foc, poezii despre tristețe sau poezii despre promisiuni
Între două arce
Între două arce... zări de cer purtate,
te văd prins, iubite, între zi și noapte;
mâinile deschise către amândouă -
în văzduh de cruce trupu-ți plin de rouă.
Te văd prins, iubite, între zi și noapte,
blândă resemnare prin singurătate;
ochii tăi cu sete par că mie-mi plouă -
ah!... ce mai aversă'i roua dată-n două.
Blândă resemnare prin singurătate,
țin pe umeri cerul plin de apostate,
cearcănul meu fuge, mă trădează-mi pare,
vrea să-mi dau sfârșitul pe o 'mbrățișare.
Țin pe umeri cerul plin de apostate,
brațe ce sunt arce-n zări apropiate;
gleznele ce-ți prind... crucea mea de rouă,
blândă-i răzvrătirea dată pe din două.
Brațele-mi sunt arce-n zări apropiate
și-s păgâna nopții-n cruci fără păcate;
să nu-mi certe nimeni cearcăne ridate
că te port cu mine între zi și noapte.
poezie de Iolanda Șerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cruce, poezii despre rouă, poezii despre ploaie, poezii despre singurătate, poezii despre sfârșit sau poezii despre mâini
Divina Comedie ca artă poetică
Făcând poemului respirație gură la gură
simți că Dumnezeu e a doua sa natură
distih de Costel Zăgan din Distihuri rebele (12 februarie 2010)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe citate despre poezie, citate despre natură, citate despre gură, citate despre artă sau citate despre Dumnezeu
Che fece...il gran rifiuto *
Vine pentru unii oameni o zi
când trebuie să pronunțe marele Da
sau marele Nu. Cel care-l are pe Da
deja în sufletul lui, rostindu-l,
merge onorat de toți și sigur pe el pe drumul drept.
Cel care refuză, nu se căiește. Întrebat iarăși,
El va spune în continuare nu.
Deși acel nu exact acel nu
îl va trage în jos întreaga lui viață.
* Titlul este o trimitere la Divina Comedie / Infernul lui Dante Aligheri, mai exact la al LX lea vers din al III-lea cânt: " Che fece per viltade il gran rifiuto " " Care a făcut, din lașitate, marele refuz" vers prin care Dante îl condamnă, pare-se, pe papa Celestino al V-lea, cel care, ales papă, "din lașitate" a refuzat pe 13 August 1294 tiara și scaunul pontifical.
poezie de Constantine P. Cavafy, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lașitate sau poezii despre comedie
În comedie nici un cineast nu se poate îmbăta cu apă rece. Dacă publicul nu râde, nu el e cel lipsit de umor, ci filmul. Râsul publicului îți dă măsura exactă a reușitei intențiilor tale ca autor. O sală care tace la o comedie dă un verdict fără drept de apel. Poți să minți că ți-ar fi plăcut la nebunie filmul cutare, dar nu poți să te faci că râzi. Ceea ce nu înseamnă, așa cum greșit s-a interpretat, că ilaritatea din sală indică neapărat o comedie bună. Râsul are și el diverse paliere de calitate. Există și râs vulgar.
citat din Nae Caranfil
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre râs, citate despre umor, citate despre tăcere, citate despre nebunie, citate despre minciună, citate despre greșeli, citate despre filme sau citate despre existență
Păstorel la "Judecata de apoi".
Prin duhul dat s-a stins de-o "boală".
L-ar fi urcat chiar Cel Divin,
Scos din cazanul plin cu smoală,
Dus în butoiul plin cu... vin!
epigramă de Grigore Vasile din Cimitirul vesel (2000)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre medicină, epigrame despre boală sau epigrame despre Păstorel Teodoreanu
Sonet... precuvântător
Doi sonetiști cuprinși de mari ambiții
Porniră-n zbor, pe-aripi de... tastatură,
Să dea, prin universul nostru, o tură
Dar făr-a respecta prea vechi tradiții.
Voioși, preopinenții străbătură
Cel COSMOS, pustiit de noi tranziții,
De parc-au năvălit tătarii, sciții,
Spre-un alt BIG-BANG, cu multă tevatură.
Deși-și pierdură-n zbor destule pene,
Ba chiar și-un toc ce își uitase rolul,
L-au depășit, plutind, pe... Demostene
Și-acum desfac râvnitele pachete
Spre-a demonstra c-au reușit OCOLUL
CUVÂNTULUI ÎN 80 DE SONETE.
sonet epigramatic de Eugen Deutsch din Ocolul cuvântului în 80 de sonete plus încă 10 piruete
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre încălțăminte, poezii despre tradiții, poezii despre spațiul cosmic, poezii despre depășire, poezii despre astronomie sau poezii despre ambiție