Fascinaţie

E ca "Păstorul întristat"
Când transhumanţa lasă urmă
Şi-n păstoriţă închistat,
Îşi riscă spiritul de turmă.

epigramă de Constantin Deneş din Cuget, deci exist, dar nu mai rezist (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Electorală

Cu înclinaţii spre gregar
Îi vom alege iar şi-n urmă;
Români treziţi-vă măcar
Acum din spiritul de turmă.

epigramă de Arcadie Chirşbaum din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când mor tigrii, îşi lasă blana în urmă. Când mor oamenii, îşi lasă numele în urmă.

proverbe coreene
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Constatare

Moravurile toate
Consacră, pân' la urmă,
Valoarea unei gloate
Prin spiritul de turmă.

epigramă de Eugen Pop din O, tempora! O, mores!, Tema "Ce timpuri / vremuri! Ce moravuri / năravuri!", Menţiune la concursul "Mircea Trifu" (2011)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui ministru

Tatăl lui fiind oier
L-a împins în minister;
Şi i-a prins pe mulţi din urmă
C-are spiritul de turmă.

epigramă de Aura Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hibernală

S-au îmbrăcat în fuste lungi
Codanele, şi-n iarna asta,
De poţi sub poala lor s-ajungi,
Chiar dacă bântuie... nevasta.

epigramă de Constantin Deneş din Epigrame cu şi despre femei (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu cât turma este mai turmă, cu atât păstorul este mai singur. Trebuie ca, din când în când, o oaie să se rătăcească pentru ca o singurătate să vină să vorbească singurătăţii lui.

Gustave Thibon în Ignoranţa înstelată
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu trecut, prezent şi viitor

Venim cu toţii din trecut.
Am călcat aceeaşi urmă.
Unul câte unul ne-am născut
Şi am devenit o turmă.

Tot cu toţi trăim prezentul,
Dar călcăm o altă urmă.
Folosind bine talentul,
Ne deosebim în turmă.

Încrezători în viitor
Nu ne mai uităm în urmă.
Avem suflu-nnoitor
Şi nu mai suntem o turmă.

Cu trecut, prezent şi viitor,
Timpul tot aşa se scurge.
Omul iese-nvingător,
Viaţa mai departe curge.

poezie de Dumitru Delcă (27 octombrie 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

La aşa parlament, aşa lege

Trei câini la fiecare stână;
Oile pasc mai pe sub mână.
Votat-au legea pân' la urmă,
Că-nvinse spiritul de... turmă

epigramă de Mihaela Banu din volumul de versuri Cu pânzele întinse (2016)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Condiţii minime pentru a fi politician mioritic

Comportare de porcine,
Lipsă crasă de ruşine,
Spirit dezvoltat de turmă
Şi hoţ ce nu lasă urmă...

pamflet de George Budoi din Dicţionarul corupţiei (3 martie 2014)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

om (vezi şi fiinţă umană)

Omul este un fir de praf pierdut în nemărginire, înzestrat însă cu scânteia divină. De aceea adesea îşi depăşeşte condiţia, caută neobosit, riscă, descifrează tainele universului, iar în cele din urmă îşi fixează privirea spre cer şi nu se sperie de sfidările sale.

definiţie de Vanga
Adăugat de holy graal
Comentează! | Votează! | Copiază!

Guvernări dezastruoase (după Topîrceanu)

"Astfel turmă după turmă"
Cu partide de corupţi,
Vin şi pleacă, iar la urmă,
Pantalonii-n fund ni-s rupţi.

epigramă de Mihai Haivas din Epigrama zilei
Adăugat de Mihai Haivas
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colaborarea intimă între artist şi materialele folosite, precum şi pasiunea care uneşte bucuria meseriaşului - cu elanul vizionarului, îl duc pe rând la esenţializare, la forma ideii în sine... Sculptorul trebuie să îşi pună spiritul în armonie cu spiritul materialului.

citat celebru din Constantin Brâncuşi
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Norocul

Zic nuntaşii: "Ce mai noapte!
Ce noroc pe fata Stanei!"
Până-n zori când, pe la şapte,
Mirele fugi cu banii.

epigramă de Constantin Deneş din ziarul "Viaţa Buzăului" (21 februarie 2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe calea sfinţilor

în fiecare zi sărbătorin un sfânt
Patria e croită din slavă şi cinstire
dar glia s-a umplut de cimitire
şi este multă jale pe acest pământ.

sfinţenia cerească toţi o nutrim
trecând prin patimi şi prin chinuri
plătim tributuri mari, tainuri
de când ne naştem şi până murim.

unirea cu Hristos ne este aleanul
El este mântuirea fericirea din urmă
cu iubirea lui deznădejdea o curmă
şi ne luminează sufletele tot anul.

El este Păstorul noi suntem o turmă
credinţa ne conduce să găsim limanul.

poezie de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Primejdie

Când talentaţii nu se-nhamă
La cel mai valoros pariu,
Cea mai parşivă epigramă,
O va semna un ageamiu!

epigramă de Constantin Deneş din săptămânalul "Amprenta" din Buzău (8 august 2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pastorală (amfibrahic)

Alaiul păstorului rău
Îşi spune, mergându-i pe urmă:
"Şi oaia cea NEAGRĂ din turmă
Tot ALB va da laptele său!"

epigramă de Mihai Haivas din 444 EPI(AFORI)GRAME (2023)
Adăugat de Mihai Haivas
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dublă pensionare

Vigoarea mea, cândva zăludă,
Azi-noapte şi-a golit paharul,
Când eu, mascul în stare nudă,
Erotic, mi-am depus dosarul!

epigramă de Constantin Deneş din săptămânalul "Amprenta" din Buzău (8 august 2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui leneş bine intenţionat

M-apostofaşi, făcându-mi vină,
Când m-au apreciat în plen,
Că tu ai vrea să treci albină,
Dar eşti alergic la polen.

epigramă de Constantin Deneş din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

La ştrand

Când înotam în jurul tău,
Iar tu citeai Balzac pe prund,
În loc s-ajungi la braţul meu,
Mai bine m-aş fi dus la fund.

epigramă de Constantin Deneş din Epigrame cu şi despre femei (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Farmec disproporţionat

Cui te-adresezi, vestite bard,
Punând în joc măiastra-ţi artă,
Când văd că dincolo de gard,
Asistă-un hârb şi-o oală spartă?!

epigramă de Constantin Deneş din săptămânalul "Amprenta" din Buzău (8 august 2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!