Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Farmec disproporționat

Cui te-adresezi, vestite bard,
Punând în joc măiastra-ți artă,
Când văd că dincolo de gard,
Asistă-un hârb și-o oală spartă?!

epigramă de din săptămânalul "Amprenta" din Buzău (8 august 2005)
Adăugat de Gheorghe CulicovschiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Râde hârb de oală spartă.

proverbe românești
Adăugat de gabrielaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 8 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Cu ironie ciudată,
Râde ciob de oală spartă.
Uită a fost odată,
Parte dintr-o oală spartă.

catren de (5 noiembrie 2012)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Sfârșit de lună...

Toate-n lumea asta au o randuială:
după vreme rea vine vreme bună,
după hârb și oală - iar întreaga oală,
după vremea bună - lume tot nebună!

Si se duce naibii orice randuială
fără noimă. Vreme vine tot nebună...
Și se zbate lume, între hârb și oală,
și apus de soare, și sfârșit de lună...

poezie de (12 iulie 2020)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Deși ești ca mine creată,
Eu sunt făcut cu multă artă.
Pe când tu ești cam demodată,
Râdea un ciob de oală spartă!

catren de (5 iunie 2015)
Adăugat de Vasile DumitracheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Girel Barbu

* * *

omule cu viața spartă
cu atâta zel și artă
și în mațul fricii fiartă
într-o oală fără toartă

cu răul urlând la poartă
cu atâta zel și artă
pus pe harță și pe ceartă
într-o limbă (beată) moartă

omule belit de soartă
cu atâta zel și artă
mulți ar vrea să te împartă
în județe mici pe-o hartă

lumea iată îți deșartă
cu atâta zel și artă
sinele pe neagra "cartă" -
asta-n veci nu i se iartă.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Imposibila înnoire

Ca România Țară nu-i.
În loc de fapte îndârjite,
Ne punem zilnic pofta-n cui
Și mestecăm răbdări prăjite.

epigramă de din ziarul "Viața Buzăului" (21 februarie 2006)
Adăugat de Gheorghe CulicovschiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Râde ciob de oală spartă.

proverbe românești
Adăugat de FableSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Olarul bea din oală spartă.

proverbe persane
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Nu poți să ții apă într-o oală spartă.

proverbe bengaleze
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cea mai mare artă

Greșelile, în fond, sunt omenești.
Să afle deci acei cu gura spartă:
"Să știi s-asculți este o artă,
Dar artă și mai mare-i să vorbești!"

epigramă de autor necunoscut/anonim, după Epictet
Adăugat de Gheorghe CulicovschiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 5 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Disponibilitate

Croiesc și cos, după tipic,
E cert, le execut cu artă
Iar la nevoie, pot să zic,
Voi repara și-o... gură spartă.

epigramă de din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe CulicovschiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Constantin Păun

Dincolo de gard
în grădina văduvei
lăstarul crește

haiku de din Foșnet de stele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
George Coșbuc

În muzeu

Iar ulciorul mi-a vorbit,
Vrând, se vede, să mă mustre:
În colibile lacustre,
Stând pe scaunul cioplit

De-un druid, eu fui podoaba
Tribului întreg; și-mi fu
Drag pe-atunci. O vezi și tu:
Eu și cu Dalvine roaba,

Fost-am de-un etrusc isteț
Peste lac în luntre-aduse.
El sub lavițe-avea puse
Multe altele de preț,

Cari pe-acele vremi senine
Artă și minuni erau!
Astăzi hârburi poate stau,
Bietele, pe-un raft cu mine!

Și din toate și-a ales
Capul cetelor ilire
Un ulcior să nu te mire
Că suspin așa de des

Un ulcior, și-o roabă, biata!
Văd trecând pe-aici femei,
Și-mi evoc mândrețea ei,
Și-n etern slăvi-voi fata

Cea de-acum opt mii de ani!
Poate, albele ei oase,
Din nămolul apei scoase,
Poți și tu cu doi-trei bani

Să le vezi aici, străine,
Ori altunde-n vrun muzeu.
Am pierit, și ea și eu,
Când din văile vecine

Au venit arcașii goi,
Mulți și tari, zvârlind tăciunii.
Au scăpat pe luntre unii
Dintre-ai noștri, cei vro doi,

Însă cei mai mulți pieriră.
Și de-atunci, pe fund de lac
Și-astăzi părți din mine zac.
Iar pe câte le găsiră

Le-au adus aici, punând
Ciob la ciob ca să mă-nchege.
Ah, dar ce pot înțelege
Câți îi văd pe-aici trecând?

Văd și ei o oală spartă
Dintr-un lut sărac și prost:
Eu, ce-ntr-alte vremi am fost
Ultima putință-n artă.

Și desenul meu! Ușor
C-un cărbune de pe vatră
Mult mai bine-l fac pe-o piatră
Azi copiii-n jocul lor!

Tu ai sufletul mai larg,
Scapă-mă! Ce chin ai stinge,
Dacă-n lături m-ai împinge
Ca să cad și să mă sparg!

Cât m-a-nduioșat ulciorul!
Și-aș fi vrut să-i fiu pe plac,
Însă ce puteam să fac?
Să mă vază păzitorul,

Iar a doua zi, fatal,
Să m-arăte prin ziare:
Un nebun, pe cât se pare,
În muzeu, și-un criminal!

Și-am întors fără speranță
Ochii și-ncepui s-admir
Cum stăteau pe raft în șir
Acele de siguranță.

poezie celebră de
Adăugat de SagittariusSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Balade si idile" de George Coșbuc este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -9.90- 4.99 lei.
Constantin Păun

Când plouă la noi
Văd dincolo de tine
Caiși înfloriți

haiku de din Cristale hașurate (2008)
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Colegilor epigramiști

Îi admir știind cum fac pe
Moraliștii ce nu iartă;
Nu rezist un gând să-mi scape:
Râde ciob de oală spartă!

epigramă de din Când pleca odată, la război, un om... (2010)
Adăugat de Gheorghe CulicovschiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Gheorghe Ionescu

Ieremistă

Ține morțiș ca-ntre toți
El să fie mai cu moț.
Dar cât se crede de bard
Tot dă cu oiștea-n gard.

epigramă de din Epigrame (2006)
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Girel Barbu

Rondelul limbajului de lemn

Să dai din mâini este o artă,
Din gură când nu ai ce spune
Și limba-n care te exprimi e moartă
Și-njurătura-ți seamănă a rugăciune.

În cârcă porți mereu o poartă,
Sperând necontenit la o minune.
Să dai din mâini, este o artă,
Din gură când nu ai ce spune.

De data asta ai făcut-o fiartă,
Gesticulând la națiune.
Dar asta-i altă chestiune...
E bai, de cel cu "gura spartă".

Să dai din mâini este o artă.

rondel de
Adăugat de Adrian BarbuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Girel Barbu

Rondelul limbajului de lemn

Să dai din mâini este o artă,
Din gură când nu ai ce spune.
Și limba-n care te exprimi e moartă
Și-njurătura îți seamănă a rugăciune.

În cârcă porți mereu o poartă,
Sperând necontenit la o minune,
Să dai din mâini este o artă
Din gură când nu ai ce spune.

De data asta ai făcut-o fiartă -
Gesticulând la națiune
Dar asta-i altă chestiune...
E bai de cel cu gura spartă.

Să dai din mâini este o artă.

rondel de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Fascinație

E ca "Păstorul întristat"
Când transhumanța lasă urmă
Și-n păstoriță închistat,
Își riscă spiritul de turmă.

epigramă de din Cuget, deci exist, dar nu mai rezist (2005)
Adăugat de Gheorghe CulicovschiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Scară

Rîde ciob de oală spartă,
Ea nu-l supără, nu-l ceartă.
Ce să facă dacă-i pus
Pe o poliță mai sus?

epigramă de din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe CulicovschiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook