groaza

112-Caracal, salvaţi copiii!!!

Mi-e groază, Doamne, că e plin pământul
De proxeneţi, corupţi şi criminali
Ce sapă unei ţări întregi mormântul,
Căci au puterea veşnicii penali.

Mi-e groază, Doamne, să mai merg pe stradă,
Să spun ce simt, să scriu, să mai visez,
C-am devenit de multă vreme pradă
Şi n-am la cine să mă adresez.

Părinţii stau cu frică şi m-aşteaptă
S-ajung acasă teafăr de la şcoală,
Aşa e lumea, Doamne, nu e dreaptă,
E mult mai tristă, mult mai rea şi goală.

Mi-e groază, Doamne, să mai fiu copil,
Îmbătrâneşte-mă, acum, pe loc,
Şi du-mă într-un prăpădit de-azil,
Că viaţa mea a devenit un joc

[...] Citeşte tot

poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De-a oamenilor vorbă îmi e groază

De-a oamenilor vorbă îmi e groază.
Ei totul spun atât de desluşit:
asta se cheamă câine şi cealaltă – casă,
şi aici e-nceput şi coló e sfârşit.

Şi duhul lor mă sperie, cu jocul lui flecar,
ei ştiu tot, ce va fi şi ce s-a-ntâmplat;
pentru ei nici un munte nu mai e minunat;
moşia, grădina, cu Dumnezeu li-s hotar.

Rămâneţi departe, strig, şi apăr, în gând,
mi-atât de drag s-aud lucrurile cântând.
Le-atingeţi voi: sunt mute şi-ngheţate.
Voi îmi ucideţi lucrurile toate.

poezie de Rainer Maria Rilke, traducere de Maria Banuş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu vrem război

Ochii mei plâng de atâta zăpada,
Şi albul intens iese din matcă
O fâşie de iarbă roasă e miza
Dacă o treci, poţi să ai libertate.

Cerul e roşul plin de obuze
Oameni cu frica în sân se roagă
Norii fulguie spaima si groază
Un copil plânge în poala mamei.

O fantomă urâtă e moartea
Ca şi războiul ce nu-şi are rostul,
Ambiţii străine şi pline de ură
Distrug raţionamentele bune.

Lăsaţi viaţa să curgă normal
Opriţi să mai faceţi victime, iar
Totul e groază şi vis de coşmar
Oameni suntem să murim e păcat.

poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În anul secetos

Groaza cu ochii de apă
S-a deghizat într-o fată
Cine o vede o dată
De sărutare nu scapă.

Muma cu sapte feciori
Nu-i lasă seara pe drum
Groaza cu ochi mîncatori
Trece şi fluieră fum.

Laptele scade-n hîrdau
Pîinea în mîini e fărîmă
Cel mai sălbatec flăcau
Poarta de lemn o dărîmă.

Colo-n culcuş de urzici
Sade Frumoasa pe brînci
Nara nu-i roşie nici
Precît sînt ochii de-adînci.

[...] Citeşte tot

poezie de Nina Cassian
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

35

În temple, în genunchi pe lespezi pică,
Se strâng de groaza Iadului şi strigă...
Dar Dumnezeu e bun! De ce să-ţi crească
În inimă doar holdele de frică?

poezie de Omar Khayyam din Ai clipa doar...
Adăugat de Cecilia Casiana Ivanov
Comentează! | Votează! | Copiază!

Legea

"La munca silnică pe viaţă!"
Fu a juraţilor sentinţă;
Iar vinovatul, — trist şi galbăn
De groază şi de suferinţă, —
Îmbrăţişîndu-şi copilaşii,
Strigă cu vocea înecată:
"De astăzi nu mai aveţi tată!"

poezie celebră de Traian Demetrescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Romanţa zeilor de ieri

Taci,
Să nu-mi deştepţi tristeţea amintirilor culcate
În sicriurile-albastre ale zilelor de ieri!...
Taci,
Să nu-mi deştepţi în suflet tragediile jucate
În aplauzele mute ale-ntâilor dureri!
Treci tăcut ca beduinul ce cutreieră nisipul,
Treci tăcut ca cel ce-şi pune mâinile-n cruciş pe piept,
Şi să nu mă chemi pe nume –
Să-mi deştepţi din piatră chipul
Sfinxului,
Ce-ar vrea să-mi spună că e timpul să-l deştept!...
Ocoleşte-mă cu groază ca pe-un stârv de om ucis —
Nu de oameni,
Ci de mâna ne-ntrupatelor dorinţi —
Şi pe piatra-mi funerară nu citi poemul scris
De nebunul din cetatea plină numai de cuminţi!...
Ocoleşte-mă cu groază...
Dar opreşte-te departe,
Să mă poţi privi de-a-ntregul

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Ion Minulescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În hoteluri

În hoteluri, noaptea, te ia groaza când trecând pe coridoare
Vezi toţi acei papuci încremeniţi lângă uşi, într-o mută-aşteptare.

poezie de Louis MacNeice din Suntem aici – la fel ca întotdeauna – în siguranţă în pielea noastră, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epava navei Deutschland

Da, am spus, şi s-a întunecat pământul,
Iar biciul, spinii-au pătruns până la oase;
M-ai auzit mai adânc decât cuvântul
Ţi-a descris groaza, Isuse. O, Hristoase.

poezie de Gerard Manley Hopkins, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Versuri scrise pe un album - XVI

Ziua toată în tăcere a o trece îs silit,
Să m-arăt cu nepăsare, să mă fac că-s liniştit.
Căci de groază mă cutremur, nu cumva vreun oftat
Duşmanilor să vădească focul ce mi-ai atâţat.

poezie de Alexandru Hrisoverghi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!