La 84 de ani prin cimitir
Văzând pe cruci cât au trăit
Acei ce zac aci. n mormânt,
M-am întrebat nedumerit.
Eu ce mai caut pe pământ?.
epigramă de Florea Ștefănescu (iulie 2010)
Adăugat de Florea Ștefănescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Fabula măgarului
Acei mai mari în turmă
Sunt mai mereu la urmă;
Măgarul, cap ușor,
E-n fruntea tuturor.
fabulă epigramatică de Florea Ștefănescu (mai 2006)
Adăugat de Florea Ștefănescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Alesul încrezut
Este unul din acei
Care trece drept ateu ;
Nu prea crede el în zei,
Dar se crede că e... zeu.
epigramă de Florea Ștefănescu (mai 2003)
Adăugat de Florea Ștefănescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Unuia care și-a lăsat cioc
Văzând ciocul care-l are
Aș avea ceva de spus:
(E de fapt o întrebare)
O fi cioc crescut sau pus?
epigramă de Florea Ștefănescu din Lumea haimanalelor (2002)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Mereu m-am întrebat de ce păsările stau în același loc deși au aripi și pot zbura oriunde pe pământ. Și după aceea m-am întrebat pe mine același lucru.
citat din Harun Yahya
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!
Autoepitaf
În viață-am dat din coate
Să fiu eu cel dintâi
Și m-am ales din toate
C-un stâlp la căpătâi.
epitaf epigramatic de Florea Ștefănescu (august 1998)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
La 80 de ani
Deși am 80 de ani
Nu m-a luat Domnul Sfânt,
Sper, cum nu-i sunt printre fani,
Să mă uite pe pământ.
epigramă de Florea Ștefănescu (septembrie 2006)
Adăugat de Florea Ștefănescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Scrisoare către ai mei
Acum vă sctiu aceste rânduri,
Dorind să știți că eu mai sânt,
Că mai trăiesc, mai am și gânduri,
În rest... fac umbră pe pământ.
epigramă de Florea Ștefănescu (februarie 2011)
Adăugat de Florea Ștefănescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

M-am întrebat ...
M-am întrebat ades dom' senator
Dac-ai uitat, plecând dintre popor,
Stând la tribuna plenului, bățos,
De votul meu e unul de prisos.
Ades m-am întrebat dom'le ministru,
De om ești, sau un orator sinistru,
Trecând abil prin multele guverne,
Stând mândru, plin de ifose, pe perne.
M-am întrebat ades dom' deputat
Dacă ai fost sau ești bărbat de stat,
Nerușinat, când dormi în parlament,
Nevrând sau nefiind preopinent.
M-am întrebat d-le guvernator,
De ce în buzunare n-am un chior,
În timp ce grangurii din parlament,
Învârt la miliarde cu talent.
Ades m-am întrebat dom' președinte:
Încremenit-ai între jurăminte?!
Nu mai mă-ntreb deloc, că văd eu bine,
Politica de stat nu-i pentru mine.
poezie de Mihaela Banu din Ne învârtim în cercul vieții (2012)
Adăugat de Mihaela Banu

Comentează! | Votează! | Copiază!

M-am întrebat
M-am întrebat
Când sunt prea liric...
Ce sunt Satir,
Sau sunt satiric?
epigramă de Cincinat Pavelescu
Adăugat de Lucian Velea

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cerere udă
Noi cerem o bucată de pământ
Cât să ne facem un mormânt sau casă
Că ne-au promis aceasta pe cuvânt
Acei ce doar pe-afară ne mai lasă.
Căci am ieșit pe lume ca un vânt
Și ca un val spre țărm o să plecăm
I ne mirăm că tocmai pe pământ
N-avem pământ în care să intrăm.
poezie de Marius Robu din Visul Stejarului (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Gânduri sumbre
Când mă gândesc că am să mor
De viață mi se face dor;
Când mă gândesc cum am trăit
Gândesc la moarte fericit.
epigramă de Florea Ștefănescu (februarie 2011)
Adăugat de Florea Ștefănescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce părinții-s muritori?
M-am întrebat uneori,
De ce părinții-s muritori?
Dacă dau viață la om,
De ce nu-s veșnici,
ca un pom?
Și-n loc de pletele sure,
La tâmple s-aibă pădure?
Din riduri și adânci cute,
Ramuri să fie crescute?
Iar pasărea să-i vegheze,
Pe umeri să le danseze?
Falnici prin furtuni și vânt,
Pe pământ, nu în pământ...
Toamna, de-o fi să le fure,
Frunze din tâmpla-pădure,
... Noi, copiii lor, vom ști,
Că în "Mart" vor înverzi.
Iar iarna dac-o să vrea,
Să ningă, pe ei, cu nea,
Să ningă! Zile la rând,
Că-i știm drepți,
nu în pământ...
*****************
M-am întrebat uneori,
De ce părinții-s muritori?
Dacă dau viață la om,
De ce nu-s veșnici,
ca un pom?
poezie de Andreea Văduva din Blogul "Rânduri rupte din viață"
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Viața mea s-a confundat cu muntele. Nu m-am întrebat niciodată de ce mă cațăr, pentru că nu m-am întrebat nciodată de ce trăiesc.
citat din Erhard Loretan
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!
Refuz
Refuz raiul, Doamne sfânt,
Prefer iadul pe pământ,
Îmi doresc aicea traiul,
Nu cred bancul tău cu raiul.
epigramă de Florea Ștefănescu (octombrie 2006)
Adăugat de Florea Ștefănescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Rugă pentru oameni
Dă-le pâine, Doamne sfânt,
Dă-le hrană, dă-le linguri,
Dă-le bine pe pământ,
Nu și rău, că și-l fac singuri!
epigramă de Florea Ștefănescu din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Stăpânul meu e plecat
Stăpânul meu e plecat.
M-am trezit de dimineață
fără să știu ce muncă
mi-a lăsat să fac.
Am mers la servitoare
și am întrebat:
"Ce-a zis Stăpânul meu
să fac?"
Servitoarea a ridicat din umeri
fără a se opri
din dereticat.
Am coborât în curte
și pe tăietorul de lemne
l-am întrebat:
"Ce vorbă a lăsat Stăpânul meu
să fac?"
Tăietorul și-a scuipat în palme,
văzând de treaba sa,
mirat.
Am mers la ciobani
la plugari, la tâmplari,
la țesătoare...
Am mers și prin ogradă,
pe la animale
Nimeni n-a știut ce muncă
trebuia să fac,
așa că m-am rugat,
pentru fiecare.
poezie de Silvia Velea (2 octombrie 2001)
Adăugat de Silvia Velea

Comentează! | Votează! | Copiază!
Te caut c-o durere grea
Te caut c-o durere grea
Că-ași vrea să-ți mai aud doar, glasul,
Ași vrea să te mai pot vedea
Și-n urma ta să-mi mai țin pasul...
Dar sugrumat îmi este-avântul,
De întuneric și mormânt
Și ciocârlia-și curmă cântul
Sub niște bulgări de pământ.
Acolo nu mai e simțire,
Nici plâns, nici dor, nici bucurie;
Dar tu-ai fost plină de iubire
Și-iubirea, veșnic este vie!
Te caut... mereu te-oi căuta,
Dar nu-n mormânt întunecat
Căci tu îmi umpli inima
Și mi-o ții trează neîncetat.
Da! Te aflu în inima mea,
Căci tu-mi ai inima cu tine
Și știu că ne vom revedea,
Curând, în slăvile divine.
Te caut c-o durere grea
Și-ți simt aproape pasul;
Cutreieră-n în inima mea
Și-n ea-ți freamătă glasul...
poezie de Ioan Hapca
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
O, trecător, cât îmi semeni
Cu ochii plecați în pământ...
Și eu mi-i plecam, de asemeni.
Oprește-te lângă mormânt,
Din orbul găinii - anume
Citește - și maci adunând:
Mă cheamă Marina pe nume
De când m-am născut pe pământ.
Să nu-ți fie teamă... Din hume
Stafie n-oi crește subit,
Prea mult mi-a plăcut pe-astă lume
Să râd când e râsul oprit.
Și flăcări mi-au curs lungi în vine
Și plete jucat-am în vânt
Am fost doar cândva! O, străine
Oprește-te lângă mormânt!
Sălbatic un lujer îți smulge
Și fructul la buze să-l duci
Căci nu afli fragă mai dulce
Ca fraga crescută-ntre cruci.
Dar nu zăbovi în suspine
Și nu-ți pleca fruntea în piept;
Gândește-te-n treacăt la mine
Și uită - e mai înțelept.
Cum cade apusul de soare
Din colb auriu pari țesut.
O, fie să nu te-nfioare
Cuvintele mele din lut...
poezie celebră de Marina Țvetaeva din Poezii (1970), traducere de Ion Covaci
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Răstălmăciri
Eu încă-ți mai răstălmăcesc cuvinte
Și-ncerc să mă conving că negru-i gri
Când pașii-mi sunt amprente pe morminte
Iar gândurile-mi sunt mai cenușii.
Tot caut alte și-alte înțelesuri
Pe cruci înțepenite în pământ,
Descoperind în epitafuri sensuri
Ce-mi par doar vorbe aruncate-n vânt.
Dar caut, vreau să cred că cele scrise
Nu au culoarea gândului funebru
Și-a vorbei șuierată prin culise
De șerpi ascunși, înveșmântați în negru.
Mai caut, printre urmele din minte,
Răstălmăcind culorile-n cuvinte.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Căci te iubesc, iubito, ca o chemare în mormânt
Te caut prin lume și-n beznă m-afund,
Iar norii mă-ndemnă adesea să-ți cânt,
Căci te iubesc, cu sete-n ochi și în gând,
Ca o chemare, în mormânt.
Te caut cu ochi nevăzuți în lumină,
Și îi ascund de iubire mereu.
Si-atunci, cand la mine lumina va fi să mai vină,
Nu voi mai fi crestin, voi fi ateu.
Te caut, femeie, cu pași neumblați
Si-n ceafă iti simt mângâierea,
Iar noi, de moarte am fi putut să fim salvați
Dacă in locul durerii, mi-ai fi lăsat iubirea.
Te caut in vise, si-n ele bărbat nu mai sunt,
Sunt lup, sunt demon și-ți sfâșii plăcerea,
Căci te iubesc, iubito, ca o chemare-n mormânt,
Dar ziua imi piere puterea.
Te caut in lumea-ți de vis, colorată,
Si în mine mai tare se-ntunecă noaptea
Caci tu, îi esti vieții-adorată,
Iar eu de aici sunt plecat, sunt una cu moartea!
poezie de Iuliana Dinte
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!