Te caut c-o durere grea
Te caut c-o durere grea
Că-ași vrea să-ți mai aud doar, glasul,
Ași vrea să te mai pot vedea
Și-n urma ta să-mi mai țin pasul...
Dar sugrumat îmi este-avântul,
De întuneric și mormânt
Și ciocârlia-și curmă cântul
Sub niște bulgări de pământ.
Acolo nu mai e simțire,
Nici plâns, nici dor, nici bucurie;
Dar tu-ai fost plină de iubire
Și-iubirea, veșnic este vie!
Te caut... mereu te-oi căuta,
Dar nu-n mormânt întunecat
Căci tu îmi umpli inima
Și mi-o ții trează neîncetat.
Da! Te aflu în inima mea,
Căci tu-mi ai inima cu tine
Și știu că ne vom revedea,
Curând, în slăvile divine.
Te caut c-o durere grea
Și-ți simt aproape pasul;
Cutreieră-n în inima mea
Și-n ea-ți freamătă glasul...
poezie de Ioan Hapca
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Căci te iubesc, iubito, ca o chemare în mormânt
Te caut prin lume și-n beznă m-afund,
Iar norii mă-ndemnă adesea să-ți cânt,
Căci te iubesc, cu sete-n ochi și în gând,
Ca o chemare, în mormânt.
Te caut cu ochi nevăzuți în lumină,
Și îi ascund de iubire mereu.
Si-atunci, cand la mine lumina va fi să mai vină,
Nu voi mai fi crestin, voi fi ateu.
Te caut, femeie, cu pași neumblați
Si-n ceafă iti simt mângâierea,
Iar noi, de moarte am fi putut să fim salvați
Dacă in locul durerii, mi-ai fi lăsat iubirea.
Te caut in vise, si-n ele bărbat nu mai sunt,
Sunt lup, sunt demon și-ți sfâșii plăcerea,
Căci te iubesc, iubito, ca o chemare-n mormânt,
Dar ziua imi piere puterea.
Te caut in lumea-ți de vis, colorată,
Si în mine mai tare se-ntunecă noaptea
Caci tu, îi esti vieții-adorată,
Iar eu de aici sunt plecat, sunt una cu moartea!
poezie de Iuliana Dinte
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vise dorite
E toamnă afară, e toamnă și-n inima mea
Și mi-e dor, atât de dor de tine, iubite...
Căci e-nnorat și nu văd nici măcar o stea,
Iar tu nu vii să-mi trezești simțurile adormite.
E toamnă afară, e toamnă și-n ochii mei
Și mi-e dor, atât de dor de vocea-ți blândă,
Căci doar tu tristețea din inimă poți să o iei,
Doar lângă tine sufletu-mi știe să surâdă.
E toamnă afară, e toamnă și-n sufletul meu
Și mi-e dor, atât de dor de șoapte de iubire,
Căci fără tine mi-e greu, te vreau alături mereu,
Să-mi cânte sufletul, să dansez de fericire.
E toamnă afară, e toamnă și-n trupu-mi rece
Și mi-e dor, atât de dor de-a ta mângâiere,
Căci fără tine dorul e crunt, nu-mi mai trece,
Iar de tristețe simt că sufletu-mi plâns piere.
E toamnă afară, e toamnă și-n gândul meu
Și mi-e dor, atât de dor de tine, iubite...
Să-ți ating inima și sufletul... azi și mereu,
Sperând să-mi îndeplinești visele dorite...
poezie de Daciana Lazăr (10 octombrie 2014)
Adăugat de dory58

Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu inima mea curată
Cu inima mea curată, zi de zi te caut, Doamne.
Prin viscole, ploi și zloată, Te caut și-n veri și-n toamne.
Lucruri multe am a-ți spune, ce-n inimă le-am sechestrat.
Nu le-am împărtășit la lume, în suflet le-am ferecat.
Când o fi și-o fi să fie, în fața Ta fruntea să plec,
am să rup acea frânghie și inima mi-o dezleg.
Tot ce-am greșit pe pământ, Ție îți mărturisesc.
Ascultând al Tău cuvânt, păcatele îmi ispășesc.
poezie de Dumitru Delcă (iulie 2023)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Mormântul din sufletul meu
Inima mea e doar un cimitir
În care pe tine te-am îngropat.
Și-atunci când mă aflu în delir
Plâng și te caut, caut neîncetat!
poezie de Alina-Georgiana Drosu (8 noiembrie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Inima e curvă grea
Inima e curvă grea,
Deși-s în vârstă ea tot vrea...
Mulțumită-i cu puțin,
Cu ochii tăi plini de senin...
Cu sânii de merișor,
Cu torsul care-mi dă fior...
Pe-o bancă de catifea
Ți-am spus că inima te vrea...
Râs-ai prin colaci de fum
Și am împins viața în scrum...
Inima, ce curvă grea,
Deși sunt ars ea tot te vrea!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

În palma ta
În palma ta, căuș făcută, mi-aș pune sufletul și gândul
Să mă topesc, alene,-n ea, din piept să îmi alung plângândul.
Că-n palma ta, înfrigurată, eu uit de lacrimi și suspine,
De grijile ce mă-nfășoară, de-al tău tumult, dar... și de mine.
În mâna ta îmi e destinul, așa precum ne-a fost lăsatul,
Să mă iubești, să-mi fii aproape, dacă greșesc, să-mi ierți păcatul.
Iar dacă tu, la rândul tău, cu pietre mai arunci în ape
Din valurile ce se nasc eu ies, te iert și-ți sunt aproape.
La pas cu tine, doar cu tine, adesea pe un drum pietros
Încerc să-ți fiu mereu aproape, să te ridic, dacă pici jos,
Iar dacă pasul meu e moale și, cumva-n urma ta rămâne
Mă prinzi de umeri și, alături, mă treci din astăzi către mâine.
În mintea ta eu stărui veșnic, și azi, și mâine,-ntotdeauna
Și navigăm pe valul vieții, cârmind și ocolind furtuna,
Iar dacă-n ochiul ei ne prinde și nu avem altă scăpare
Îmbrățișați plutim pe valuri, ori ne-afundăm, tăcuți, în mare.
În inima tu mi-ai făcut un loc, ce este doar al meu,
Un loc în care-ți stăm, alături, doar eu și bunul Dumnezeu,
Căci Domnul Sfânt te ocrotește, te apără și-ți dă putere,
Iar eu sunt floarea ta de nufăr, pe care-o aperi de durere.
Durere ce mi-o stingi cu vorba când voi pleca de lângă tine
În palma lui Iisus, Preabunul, gândind c-acolo mi-e mai bine.
În mâna ta și-n mâna Lui eu viața toată mi v-am pus
Că voi știți să grijiți de mine, tu, Om și marele Iisus.
poezie de Eugenia Mihu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum să judec frunzele
niciodată nu caut vinovați de toamnă
nici mustul nici gutuile
nici nucile de sub covorul galben
nici brazda sub care doarme pâinea
poate inima
în mod cert bătăile inimii mele sunt vinovate
nu numai de toamnă
ci de toată trecerea vieții
poate și pleoapele
când despart visele în clipe
nu pot judeca nici moartea
niciodată nu caut vinovați de efemer
nici fluturii nici floarea soarelui
nici măcar mișcarea de rotație
nici ziua
nici noaptea
poate doar inima
e vinovată de toate
chiar și de aceste cuvinte
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Te caut
Te caut,
in zeci de amintiri frumoase,
dar cad doar lacrimi dureroase
mi-e greu sa cred ca s-a terminat
acum esti altu, te-ai schimbat.
Te caut,
Caci nu mai pot suporta
durerea din inima mea,
dar nu te gasesc si plang mereu
cu zeci de lacrimi in sufletul meu.
Te caut,
iar atunci cand te gasesc
cu durere in suflet te privesc,
cum treci pe langa mine
parca nu as fi existat pentru tine
poezie de Adriana Monica Burtea (29 ianuarie 2004)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Am înțeles
Azi, iar am înțeles că pentru tine
Sunt doar o umbră caldă pe pământ
Ce face, uneori, să-ți fie bine,
Căci inima-ți nu mi-e așezământ.
Mă luneci, iar, în ere glaciare,
Mă-ndemni să caut sensuri în cuvânt ;
Din viață-mi clipe-atât de trecătoare
Le scuturi în de-a valma în mormânt,
Dar toate se îngroapă-mperecheate
Cu cele ce ți-au fost și încă sânt
Clipite ce îți ard nejudecate
De tot ce ai promis - doar vorbe-n vânt.
Nu fie nici o piatră funerară
Și nici fiori de jale în vreun cânt,
Căci, făr-a viețui i-a fost să moară
Iubirii celei goale în veșmânt!
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu (13 aprilie 2015)
Adăugat de Ioan Ciprian Moroșanu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Am fost blestemată de zei
Am fost blestemată de zei,
Să mă nasc pe Muntele Olimp.
Mamă îmi este marea, tată cerul sfânt!
Ți-am auzit glasul, o biet nemuritor
Și sufletul mi-e sfâșiat de durere și dor.
Am fost blestemată de zei,
Să mă nasc pe Muntele Olimp
Aș vrea să fiu nemuritoare,
Dar nu pot, nu sunt!
Aș vrea să fiu o femeie cu chip urât,
Dar să am inima plină de iubire și suflet fericit.
Aș vrea să fiu alături de tine mereu!
Să te iubesc și să te venerezi ca pe un zeu.
Dar am fost blestemată să fiu cea mai frumoasă din Olimp!
Și port această cruce, cum pot și oricând.
poezie de Vladimir Potlog (16 ianuarie 2022)
Adăugat de Vladimir Potlog

Comentează! | Votează! | Copiază!

Te aștept să vii
Pierdut în zare,
Te aștept să vii.
Dar să nu plângi,
Dacă mă vei găsi cu părul alb!
Tu iartă-mi inima din piept
C-a vrut ca să trăiesc și să te-aștept!
Te rog sa-mi ierți și glasul răgușit,
Ce este amărât de-atâta plâns și de oftat!
Te aștept să vii, când vrei!
Nu ai o oră sau o dată scrisă.
Eu te aștept iubire,
Căci nici nu știu, dacă mi-e dor de tine,
Sau de un vis
Pierdut în zare...
Nu te mai caut, deși,
Caăn fiecare zi de sărbătoare,
Ca un nebun,
Te-aștep, te-aștept să vii!
Aceeași destinație vom avea
Iar pașii noștri vor măsura
Treaptă cu treaptă, bătăile inimii.
poezie de Diodor Firulescu din Viața într-o călimară
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

O filă
Am din nou inima goală
Doar pereții simt în ea
Dulce-i locul plin de tine
Oare când te-oi mai vedea?
Am scris pân-acum o carte
Cu coperte aurii
Îmi spuneai că vine-o toamnă
Să o prinzi în file, mii.
Dar deschid la întâmplare
Foaia cu semnul din carte
Unde îți citesc povestea
Dintr-alt timp și-n altă parte.
Inima de a-ți cuprinde
Până-n toamnele din noi
Aș mai domoli din pasul
Zilelor pline de ploi.
Și-aș aduce mai aproape
Drumul lung si sec prin ape.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Te caut
Te caut,
Te caut în sinele meu.
Nu te caut
Prin oraș,
Pe stradă,
Pe la altă adresă,
Pe aleea din parc,
Prin alte paturi,
Prin case conspirative,
Eu te caut doar în mine,
În sinele meu
Când mi-e dor.
Chiar dacă m-ai părăsit de mult,
Eu te găsesc mereu,
Mereu acolo te am,
Într-un ciob de inimă frântă,
Într-un cuib de fântână,
În inima pietrei din inimă,
Într-o cazemată a sufletului,
Necucerită,
Unde te-am refugiat
De potrivnicia vremurilor,
De zgomotele sociale,
De otrava cotidiană,
De toaca care bate...
Mereu ești acolo și mă aștepți
Cuminte,
În sinele meu,
Triunghiul dintre
Inimă, minte și suflet,
În firida tăcerii,
În cicatricea veche,
Din vremea când mi-ai rupt inima,
Să te poți ascunde acolo,
Ca să te pot găsi
Doar eu...
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvântul scris
În fiecare seară citesc
Scrisoarea de la tine
Cuvinte scrise regăsesc
Rămânem suflete străine
Te caut și nu te găsesc
Să te-ntâlnesc străine
În vis doar te gândesc
Stăpânul algelor marine
Pași se aud în noapte
Flacăra lumânării se stinge
Un aer cald mâna-mi atinge
Umbre dansează și șoapte
Să fac un pas eu nu mai pot
Inima îmi bate cu putere
Prin întuneric eu înot
Sufletul îmi geme de durere
Să ard scrisoarea eu aș vrea
Dar ceara pică și mă frige
Alung din vis durerea grea
El, cuvântul scris, învinge
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Dacă am părăsit-o pe cea care
Inima mea cu patimă-o iubea,
Nu am făcut-o nici din nepăsare
Și nici din neiubire pentru ea.
A săvârșit însă-o greșală mare,
Și-acea greșală nu i-o pot ierta:
A vrut și-un alt părtaș la desfătare,
La dragostea ce-mi prinse inima,
Când inima mea sângeră și moare,
Și mințile-mi se-aprind de-o ură grea,
Și-n mine nu-i nimic să fie-n stare
Să ia părtaș lângă iubirea sa!
poezie din O mie și una de nopți
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Suferință dulce
Vreau doar să-mbătrânesc bolnav de tine,
Să nu mă vindec niciodată-aș vrea,
Să-mi lași o urmă veșnic pe retine
Și-n puls să simt de fapt inima ta.
În aerul din jur îți vreau mirosul
Și urmele de ruj pe ceașca mea,
Iar firul tău de păr ca abanosul,
Să îl găsesc pe pernă, de-o cădea.
Nu am să caut leac, convalescența,
Am să o prelungesc atât cât pot,
Te rog să-mi dai, de vrei, să beau esența
Iubirii tale fără antidot.
Să mă-ngrijești atât cât simți nevoia,
La pieptul tău să sufăr aș mai sta,
Tu să-mi fi vraci, de asta îți e voia,
Dar dragostea, te rog, nu-mi vindeca.
poezie de Adi Conțu din Dansul emoției
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Caut lumina...
Caut lumina divină,
Sufletul să mi-l inunde,
Ca apa curată, făptura omenească,
Și ca văzduhul, suflarea păsărească.
Caut iubirea adevărată,
Să-mi răsfăț inima flămândă,
Ca noaptea, de stele înfometată,
Și ca viața, de iubirea lumii toată.
Caut raiul pământesc și frumusețea lui,
Căci fără de ele, chiar n-are rost să trăiesc.
Dar, unde-i lumina divină?
La câți ani, lumină?
Și iubirea visată...
La ce distanță-i de lume, de mine?
Noroc cu raiul naturii altruiste,
Căci, încă mai rezistă și are vise.
Și, ce este lumina, iubirea, frumosul?
După care orbecăim cu toții până la moarte,
Decât, Sfânta înțelepciune,
Sau pacea și armonia oamenilor,
În lume și-n toate.
poezie de Valeria Mahok (30 noiembrie 2016)
Adăugat de Valeria Mahok

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vraja iubirii
Mă simt ademenit de-o vrajă
Sculptată de un glas de fată,-n vânt,
Urechea fermecată îmi stă strajă
La căpătâiul dulcelui ei cânt.
Pășesc ușor pe abur de iubire
Ce îmi îmbată mintea cu povești ;
Un val de fierbințeală-mi dă de știre
Că ruptă ești din slăvile cerești.
Tu ești a frumuseții diademă
Purtată cu mândrie printre zei...
Mi-e mintea încurcată-n grea dilemă:
De te doresc, tu oare-ai sâ mă vrei?
Un chip mai minunat nici că se poate,
Parcă dansează totu-n jurul tău,
Vântul îți duce cântu-n zări, departe -
Se minunează-n cer și Dumnezeu...
Nu știu nici cine ești, nici cum te cheamă
Și nici de ești promisă altcuiva,
Dar inima spre tine mă îndeamnă,
În taine să-ți pătrund și voi afla.
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu (14 decembrie 2014)
Adăugat de Ioan Ciprian Moroșanu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ultima noapte
În matinal sfârșit de vis
adulmecând aroma pernei,
te-am urmărit în fund de iris;
ți-am căutat lucirea perlei.
Te caut în oglinda trează
în dimineți ce îmi sunt goale
de suflet, ce se-nfricoșează
de nu pot cap să-ți pun în poale.
De-am vrut să îmi ghicesc norocul,
te-am căutat în elixirul
străfundului desen, ce focul
cafelei ți-a-ntregit profilul.
Te caut în amiaza mare
în orice chip... Să-ți ascult glasul
mi-ascut auzul... Să-ți simt pasul
mă-ngenunchiez pe-orice cărare.
Te caut în amurg pe boltă,
pe cerul mov cu licăriri;
cum bobul rar, sădit-recoltă,
te caut zâna-n povestiri.
Te regăsesc sleită-n somn
și mă topesc în caldu-ți trup;
un fir de dor ce-ating diform
de-o boare-n vis neîntrerupt.
Te țin, m-agăț cu disperare,
să-ți fiu alături mângâiere;
vreau noapte doar de-acum, nu soare...
s-am hrana-ți, de nectar și miere.
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (18 mai 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Plânge în inima mea
Plânge în inima mea
Cum plouă peste oraș;
Ce-i tristețea aceasta grea
Răul ce inima-mi ia?
O, dulce murmur de ploaie
Pe acoperișe și-n zare!
În inima ce se îndoaie,
O, cântecul, murmur de ploaie!
Plânsul noimă nu are
În inima ce mi se frânge.
Ce? Nici o trădare?
Jalea noimă nu are.
Un chin e fără măsură
Să nu știi de ce,
Fără iubire și ură,
Suferi peste măsură.
poezie de Paul Verlaine, traducere de Lucian Blaga
Adăugat de Vlad Chirinciuc

Comentează! | Votează! | Copiază!