Unui medic gazetar

Mai lasă, doctore, condeiul
Şi pune mâna pe scalpelă;
Căci dacă-i tragi cu tocul, moare
Şi ce-a rămas din clientelă...

epigramă de Constantin C. Brăiesku din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui M.

Decis, în fine, să se-nsoare
Ca fiecare muritor,
El mâna fetei a cerut-o
Şi s-a trezit cu un picior!

epigramă de Constantin C. Brăiesku din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Evei

Cum că Eva fu cinstită
Nu e lucru de mirat;
Căci Adam, pe vremea-aceea
Era singurul bărbat...

epigramă de Constantin C. Brăiesku din Urmaşii lui Cincinat (2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Consultaţie

Dacă-i ceva periculos,
Să aflu, doctore, insist;
Căci m-am culcat om sănătos
Şi m-am trezit... epigramist!

epigramă de Costel Stancu din Când pleca odată, la război, un om... (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ai fost, eşti şi vei fi...

Din teiul tău, Emine, mi-am fabricat condeiul,
Frunzele de pe ram ca pergament le-am folosit,
Darnice muze ai trimis să-mi zidească temeiul
În arta scrierii unde cu paşi timizi am poposit.

Cu crengile-mâini la pieptu-ţi m-ai îmbrăţişat
În sângele prelins pe scoarţă tocul mi-l înmoi,
Slovele dansează romantic într-un stil încrucişat
Apoi se depun pe hârtie supuse, cu pasul greoi.

Eşti mentorul meu şi-al multor muritori de rând
Ce-ţi interpretează urletul durerii în feluri diferite,
Spiritul tău va dăinui în cer şi pe pământ oricând
Căci urmaşii-ţi calcă sfios pe cărările bătătorite.

Eşti soare, eşti lună, eşti stea, dragoste şi cuvânt,
Eşti codru, eşti plop, eşti tei şi salcie plângătoare,
Ai fost, eşti, vei fi ce-a avut românul mai sfânt
Luceafăr-candelă ce te-aprinzi când lumea moare.

poezie de Maria-Magdalena Stan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nopţi

Doamne, vino Doamne,
Să vezi ce-a mai rămas din oameni!
Doamne, vino Doamne,
Să vezi ce-a mai rămas din oameni!

Nopţi lungi şi triste
Acasă mă gândesc
Şi pe voi acolo vă zăresc
Sunt nopţi pline de groază pentru mine, în război
Sunt nopţi de basm acolo, la voi
Şi Doamne, pentru ce o viaţă de coşmar
Şi pentru cine se moare în zadar?
Sunt nopţi pline de groază
Când teama mi-e să fiu
Sunt nopţi de basm de care nu mai ştiu

Doamne, vino Doamne,
Să vezi ce-a mai rămas din oameni!
Doamne, vino Doamne,
Să vezi ce-a mai rămas din oameni!

De ce nu încetaţi acest cumplit război?
De ce va gândiţi numai la voi?
Şi nici nu vă pasă de mama care-şi plânge
Copilul său ucis ce zace-n bălţi de sânge!
Şi nici nu vă pasă de cei ce nu mai sunt
De cei ce vă acuză de-acolo din mormânt!

Doamne, vino Doamne,
Să vezi ce-a mai rămas din oameni!
Doamne, vino Doamne,
Să vezi ce-a mai rămas din oameni!

cântec interpretat de Valeriu Sterian, versuri de Valeriu Sterian
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cad lacrimi

Strânge mâna poza-n care
Tu erai om, ci nu stea
Curg din ochi lacrimi şiroaie
C-ai plecat din viaţa mea.

Plâng şi mă gândesc la tine
Neuitând ce s-a sfârşit
Căci ai fost speranţa care
Prea devreme mi-a murit.

Curg din ochi lacrimi amare,
Timpu-ngroapă în uitare
Tot ce-a fost şi nu mai moare,
Tot ce-a fost şi încă doare.

poezie de Marina Geanina Voinea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui avocat ghinionist şi fără clientelă

Supărat, pentru moment,
Că nu reuşeşte-odată,
Şi-a făcut angajament
Şi s-a dat în judecată.

epigramă de Mircea Oancea din Urmaşii lui Cincinat (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sare prin gaură

în gaură şiretul îl bagi
tragi şi te uiţi la bătrână
degeaba o întrebi dacă a mâncat
ea spune acelaşi lucru
e numai piele şi os. simţi
că se duce
tragi şiretul papucului
până simţi deznădejdea
cum urcă în capul tău pătrat
de la ultimul chef. te uiţi. o
simţi că pleacă
te întrebi cât de mult
mai ţii la ea. atingi mâna ei
e rece de la circulaţia deficitară
zâmbetul a rămas acelaşi
şiretul sare din gaură
în gaură şi tragi uşor
e jocul învăţat de la ea
când erai bolnav. spunea
că şiretul era iepuraş
vocea ei alina durerea

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă învelesc de frig...

Mă învelesc de frig într-o speranţă
cum se-nveleşte soba nou zidită
în relieful de faianţă
cu focul pururi logodită.

Nu pune mâna peste mine dacă-i vară
căci n-ai să înţelegi nimic
stimată doamnă-domnişoară
din frig.

Ci vino când nu merge nimeni,
când nu avem picioare, vino
dar mai ales când voi fi orb,
lumino.

poezie celebră de Nichita Stănescu din În dulcele stil clasic (1970)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamnei V.

De când ţi-ai părăsit bărbatul
Şi cu amantul ai fugit,
Pe drept cuvânt lumea se-ntreabă:
Cam care e mai păcălit?...

epigramă de Constantin C. Brăiesku din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

În minoritate!

Nimeni nu moare singur!
Doar doi câte doi mor
de pluralitate!
Moare mâna ce sare-ntr-un picior.
Moare ochiul într-o ureche.
Mor nările puse la acelaşi colţ
la perete.
Mor dinţii ce se pun în gură cu gura
Moare degetul băgat în beregate
Moare talpa cărată în spate
cu limba scoasă...
în minoritate!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Podul Mirabeau

Sub podul Mirabeau Sena curge lin
Şi dragostea noastră...
Eu ştiu prea bine: bucuriile vin
După dureri, senin.

Se lasă noapte, sună ceas,
Zilele au trecut, eu am rămas.

Mână în mână, că ne-am iubit,
Sub braţele noastre
Ca un pod trecea infinit
Râul, de priviri obosit.

Se lasă noapte, sună ceas,
Zilele au trecut, eu am rămas.

Iubirea ca râul curge uşor
Şi se petrece.
Înceată-i viaţa - val călător,
Nesecat e-al Speranţei zbor.

Se lasă noapte, sună ceas,
Zilele au trecut, eu am rămas.

Zilele au trecut - toate una ca una.
Ceea ce-a fost, s-a dus
Şi dragostea noastră s-a dus de-acuma.
Sub podul Mirabeau Sena curge întruna.

Se lasă noapte, sună ceas,
Zilele au trecut, eu am rămas.

poezie celebră de Guillaume Apollinaire, traducere de Dumitru Matcovschi
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doctore!!!

Doctore oftalmolog! Nu-mi atinge vasele lacrimogene! Poate nu sunt din nastere omogene! Poate nici inima mea nu mai plange, doar geme.
Doctore ortoped, indreapta-mi coloana cocosata nu numai de greutati, ci si de poverile vietii... stiu ca singur mi le-am adunat poate chiar cu pretul sanatatii.
Doctore gastrolog, nu-mi baga iarasi furtunul! Eu nu am bagat in mine mancarea cu tunul.
Doctore cardiolog, asculta-mi atent inima cum bate, -eu o simt mai degraba ca se zbate... vrea din rasputeri libertate.
Doctore psiholog! Vindeci si suflete? Dupa ce ma consulti... vreau si eu un raspuns: m-a vindec... dac-aplic:- DRAGOSTE???

poezie de Bogdan Caraiman (31 august 2011)
Adăugat de Bogdan Caraiman
Comentează! | Votează! | Copiază!

Debutul hoţului

I-a spus tatăl, părinteşte,
Astăzi este săptămâna;
- Pune mâna şi munceşte!
Şi de-atunci el... pune mâna!

epigramă de Viorel Martin din 101 epigramişti retuşaţi şi încondeiaţi de Alexamdru Clenciu (2001)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unei cochete

Vai! Capul mi-am pierdut, a zis
Când a greşit întâia oară...
Probabil că l-a regăsit,
Că s-a grăbit să-l piardă iară!...

epigramă de Constantin C. Brăiesku din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gol

ai luat tot
lasă te rog
ce am mai rămas
pune fragmentat
în memorie
un trup gol
de suflet

poezie de Viorel Muha (2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stela: Ce-ar fi să mănânci şi tu cu noi, frumosule?
Lucian: Fie. Nu vă pot refuza.
Stela: Sper că tu ai acolo mâncare de regim, cum ţi-am prescris eu.
Lucian: Bineînţeles. Ţi-am urmat întocmai recomandările. Dacă nu mă crezi, poţi verifica.
Stela: Lasă... Nu cred că mă tragi pe sfoară. Dar sper că mie nu mi-ai pus mâncare de regim.
Lucian: De ce nu, doctore? Faci separatisme? Sau nu-ţi plac mâncărurile cu restricţii? Cred că ţi-ar prinde bine o porţie de regim, să vezi ce-mi prescrii mie să consum.
Stela: Renunţă, frumosule! Eu nu sunt bolnavă, deci n-am nevoie de regim. Când voi fi, atunci mai zic, însă nu acum.
Lucian: Nu-ţi face griji, doctore. Te asigur că tu şi Lia nu aveţi mâncare de regim; doar eu.
Stela: Vezi, aşa mai merge. Mă bucur că eşti ascultător şi nu-mi creezi probleme. Ce zici, Lia?! L-am "dresat" bine, nu-i aşa?!

replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui artist

Patruzeci de ani în teatru
Nu e glumă... să joci dramă!
Ce răbdare pentru dânsul,
Pentru public... mai cu seamă!

epigramă de Constantin C. Brăiesku din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întuneric

E încă noapte şi-i atât de rece
Şi nu ştiu azi dac-o să se lumine
Căci întunericul de fapt e-n mine
Şi sufletul încearcă să mi-l sece.

Bunătatea cu-amar mi-o otrăveşte
Bucuriilor le dă să bea venin
Durerii-apoi îi pune de-un festin
Pe inima ce-n pumnu-i o striveşte.

Şi nu mai reuşesc să simt căldura
Căci nu mai am în mine nimic sfânt

Iubirilor le-a luat firimitura
Dispreţul risipindu-le în vânt.

Tot ce-a rămas în urmă e doar ura
Ş-un greu blestem ce-mi cade din cuvânt...

poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi hârtia e în mâna lui, şi condeiul.

proverbe armeneşti
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!