Colibriul

Colibriul verde, rege pe coline,
Văzând greaua rouă şi un soare blând,
Strălucind în cuibul tors din ierburi fine,
Raze răcoroase-n aerul vibrând,

Zboară la izvorul apelor vecine,
Unde-n bambus marea vuietul şi-a frânt,
Unde-asoka roşă, cu-adieri divine,
Înfloreşte-n inimi jilav fulger; vânt,

Către floarea de-aur se coboară-n poză:
Dragoste atâta bea din cupa roză,
Până îl ucide, neputând s-o sece –

Pe-a ta gură pură, prea-iubită, scut,
La fel al meu suflet moare şi petrece,
Parfumând-o, grabnic, primul meu sărut.

sonet de Leconte de Lisle din Poeme barbare, traducere de Savin Badea
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rouă

E adunare
La clasa mare,
Culeg o floare
Mai cu vigoare.

Bătută de vânt,
Văzută de soare,
Ce ştie s-adune
Rouă din bolta frunţii.

Visul, speranţa,
Îi sunt părinţii
Floarea se-nclină surâzătoare
Ca unei raze blânde de soare.

poezie de Constantin Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lecţie

De la păsări care zboară
În înalturi către soare
Omul nostru ia aminte
De la ele până moare.

De la floarea ce se-ndreaptă
Totdeauna către sori
Ia modelul soldăţelul
Care face raportări...

De la păsări, de la flori!

poezie de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

aerul jilav
ploaia îşi strânge stropii în nori
în iarbă cântec
greieri se scaldă în boabe de rouă
scena se joacă sub raze de lună

gogyohka de Mihaela Poduţ Ienuţaş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sărut ...

O pecetluire
Sfântă de iubire
Zefir ce adie
Puf de păpădie
Inimi în simţire
Din vis tresărire
Petale de roze
Candori de mimoze
Zbatere de fluturi
Zbor înalt de vulturi
Perle mici de rouă
Strop de lună nouă
Aripi moi de înger
Lucire de fulger
Raze blânde-n soare
Plinul de savoare
Pe nouri plutire
Tandră contopire
Buze-mpreunate
Pe nerăsuflate
Sorb polenul florii
Deşteptând fiorii

poezie de Mihaela Banu din Ne învârtim în cercul vieţii (2012)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

eşti frumoasă ca un câmp nearat
din care ciulinii îşi deschid floarea
să ardă sălbatic sub soare
eşti frumoasă ca o pânză de apă
ce se arată celor care sapă cu trudă
din zori până la marea cea moartă
pentru o gură de adevăr
eşti mai frumoasă chiar decât stânca
alintată de copite subţiri
ale caprelor negre ce trec fantomatic
dinspre noapte spre zi
eşti cea mai frumoasă lume a mea
în care trăiesc pânză şi pictor deopotrivă
atât de trist şi singur mi te zidesc în suflet
pe tine cea mai pură din marea de minuni a lumii
poezie

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poveste

Adesea zboară gândul
Deasupra munţilor,
Adesea zboară visul
Deasupra bolţilor...

Şi vuietul pădurii,
Surâsul apelor
Adesea te-nfioară
Şi ne dor...

Ce zile minunate,
Ce clipe fermecate
Ce farmec, ce plăcere
Până totul va piere...
Şi gânduri şi durere.

poezie de Elena Creţan din Lumina vieţii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pădurea de bambus

(Lui Net)

Pădure de bambus
Frumoasă, frumoasă,
Tu să nu pleci niciodată
De-acasă!
Fie ca muzica glasului tău
Să-ncânte pământul şi cerul mereu.
Muşchiul era moale sub tălpile tale
Şi-n loc de buze aveai două petale
Care rosteau ca un greieraş:
"Am văzut un mic fluturaş
Un fluturaş alb, alb am văzut"
Zbura prin pădurea ta
La-nceput.

Pădure de bambus legănată de vânt
Născută prin biruinţa acelui CUVÂNT
Ce mi-a adus atâta mângâiere
Cât cuprinde pădurea ta adiere.
Doar eu înţeleg ce se-ascunde sub pleoape
Când izvorul de lacrimi stă gata s-adape
Căprioarele ochilor tăi neştutori,
Eu te-am ţinut în braţe până-n zori.

Pădure de bambus
Frumoasă, frumoasă...
Tu să nu pleci niciodată de-acasă
Până când nu voi pleca eu prima,
Căci vreau să-ţi alint până-n
Ultma clipă tâmpla şi mâna.

poezie de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nisipul rece

Dă-mi mâna, sufletul meu
Alerg nisipul umed, rece
Fără ajutor nu-l pot trece,
Trec fiori, pasul este greu

Atinge gândul cu un sărut
Izvor, apă sărată cântând...
Apa macină nisipul urlând,
Vioara cântă, glasu-i pierdut

Pe mal, iubire, primul sărut
Marea iubeşte valul mereu,
Suflet bun, eşti gândul meu,
Nisipul ţărmul nu l-a pierdut

Pluteşte gândul tău pe val,
Unduie melodia unui cobzar
Spirituală melodie de vioară,
Dans, val după val, marele bal

Înaintez, nisipul umed, rece
El zboară ca notele-n vioară,
Dansez acum ca prima oară
Nisipul rece începe să sece...

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi roză, şi crin, porumbiţă şi soare

Şi roză, şi crin, porumbiţă şi soare,
Iubit-am în dragoste desfătătoare.
Acuma o fată mi-e singură-aleasă,
Frumoasă, duioasă, sfioasă mireasă.
Ea ştie-ale dragostei limpezi izvoare,
Ea-i roză şi crin, porumbiţă şi soare.

poezie celebră de Heinrich Heine din Intermezzo liric (1822)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Crinul

Ce parfum îmbătător are floarea cea frumoasă,
Care creşte în pridvor şi vrea să fie de cineva culeasă.
De un om cu inimă bună şi suflet blând,
Ca să împletească din ea cunună, ca s-o poarte când e ploaie şi când e vânt.

E floarea crinului albă ca luna de pe cer,
E floarea destinului plină de splendoare şi mister.
Ce miros îmbătător ai tu, floare de Dumnezeu aleasă,
Ca să răspândeşti în jurul tău dragoste, amor şi să faci viaţa mai frumoasă.

poezie de Vladimir Potlog (15 iunie 2017)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea ucisă

Iubirea de departe
Ucide sufletul,
Îl împarte în două:
O parte raze de soare,
O parte boabe de rouă.

Arşiţa usucă,
Iubirea strigă
Păcatul în luncă,
Cine răspunde
Sub ploaia de stele
Găseşte suspine,
Rubine – blesteme
Şi inimi strivite
În frumoase poeme!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pleiadă

Cat în sus, în noapte sus,
stelele-n pleiadă număr.
Sunt o clipă, alta nu-s -
- semne cerului pe-un umăr.
Vânt le iscă, vânt le duce,
cineva le pune-n cruce.
Vânt le-aprinde, vânt le stânge,
mi le-aruncă-n gând şi-n sânge.

Joc de focuri, joc de inimi -
Ostenescu-mă să număr
înc-o dată aştri minimi.
Focuri mari şi focuri line-
- Câte văd, atâtea inimi
bat în spaţii pentru mine.
Ard în văi şi pe coline
inimi mari şi inimi line.

poezie celebră de Lucian Blaga din Nebănuitele trepte (1943)
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Erotică pură

În mistică şi în nefericire,
Recurg la erotica pură,
Picurul preacurat din natură,
De dragoste şi de buimăcire,

E duh infinit, e pură trăire,
Sărut şi aromă pe gură,
În mistică şi în nefericire,
Trăiesc la o minimă temperatură...

În rest, iubite,-i doar risipire
Şi parcă-i o cruntă fisură,
Abstractă şi pură literatură,
Speranţă-i de bună-vestire,

În mistică şi în nefericire...

poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Două inimi înfocate

Două inimi înfocate
Îşi duc dorul peste ape
Pe corabie purtate
Peste mări învolburate.

Au plecat prin ochi de lună
Prinzând cerului cunună
Cu a aurului soare
Pescuind mărgăritare.

Dorul greu dacând cu ele
Îl presară-n floricele
Cerul plânge-n colţ de lume
Timpul fulger lasă urme.

Blând adie un vânticel
Purtând primăvara în el
Marea de vise se umple
Dragostea sună în temple.

poezie de Liliana Roibu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Natura are suflet

Natura are suflet: pomul, câmpia, floarea de narcisă,
Izvorul sunt viaţă eternă; ele vorbesc în tăcere
Despre-o fericire care nu poate fi de condei descrisă;
Nu-i nimic muritor în substanţa lor, doar o petrecere

A vieţii din verde înapoi în verde; o continuă migrare
De frunze de pe-un ram de-aramă pe-un ram înmugurit.
Naşterea ei întru veşnicie-i o binecuvântare
A zilelor şi a nopţilor sub cerul rumenit
De soare şi de lună, paradis şi tânără mirare.

poezie clasică de John Clare, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Elemente reaşezate

Scară din inimi de lemn
spre stele din inimi de piatră
Fierul! Fierul zboară
în inimi de păsări
izbind
în piepturi de ostaşi
cu inima la gură
la o gură de aer
ce întreţine arderea
lemnului
şi pietrei
şi sărutului.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noaptea dorinţelor

Când luna-şi va-ntâlni,
În noapte al său rege
C-o ultimă suflare,
Misterul să-l dezlege.

Îi va intinde mâna,
Cuprinsă de-un sărut
Căci stele-i dau fiori,
Cum nici n-ar fi crezut.

Din ochi răsar ecouri,
Priviri, cântec din liră
Atinsă pân' la lacrimi,
Toţi îngerii-o admiră.

Păşind cu glezna fină,
Pe norii cei pufoşi
În jur se strâng visând,
Cei veşnic curioşi.

C-o trenă încrustată,
De mângâieri divine
Aşteaptă-ncet vibrând,
Un zâmbet s-o aline.

Nu ştie ce-o aşteaptă,
Şi-atât de-nflăcărată
În braţe va fi strânsă,
Mai mult ca niciodată.

Şi-n zori cu al său rege,
Se vor pierde în zare
Lăsând în locul lor,
Regina cu-al său soare.

poezie de Mihail Rujoiu din Ecoul dintr-un vis
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Extazul era

să împărţim aceeaşi bucăţică de zahăr
o ţineam în gură pe rând sorbind o înghiţitură
de cafea şi prin sărut ne-o trecem din gură
în gură îndulcind cafeaua cu aceeaşi bucată
ce intră sau iese savant pe buzele noastre
pofticioase de atâta patimă o floare
înfloreşte uluită în îmbrăţişarea noastră

rămânem robii extazului până la topirea
zahărului în cuvinte de dragoste şoptite

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anul nou

Din cireşul veşniciei
S-a mai scuturat o floare
După ce-a visat sub lună
După ce-a surâs sub soare.
Şi-n clipita-n care floarea
A căzut pierind în vânt,
Câte visuri neîmplinite,
Câte doruri nu s-au frânt!

Dar în locul celei duse,
Altă floare vine acum,
Sufletul să ni-l îmbete
Cu nemaigustat parfum.

Şi cum primăvara codrul
Muguri mii desface-n rouă,
Floarea nouă ne aduce
Muguri de nădejde nouă..

Îmbrăcaţi al vostru suflet
În veşmânt de sărbătoare
Şi primiţi cu imn de slavă
Noua veşniciei floare.

Iar dacă-ntre voi iubirea
Va cânta fără să plângă,
Nici un vis n-o fi himeră,
Nici un dor n-o să se frângă.

poezie de Vasile Militaru
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îndemn spre mai târziu

De-ţi va lipsi iubirea mea vreodată
coboară-n suflet! Mă vei întâlni!
Căci de acolo, cred că niciodată
să mă alungi, tu nu vei îndrăzni!

De-ţi va lipsi iubirea mea vreodată,
coboară-n suflet! Nu voi fi plecat!
Voi fi rămas cu dragostea-mi curată,
ce al tău chip în suflet mi-a săpat.

De-ţi va lipsi iubirea mea vreodată,
coboară-n suflet respirând profund
şi cheamă-mă! Vei fi îmbrăţişată
de-al meu amor, mai tandru ca oricând!

De-ţi va lipsi iubirea mea vreodată
coboară-n suflet! Azi, îţi tipăresc
pe cea mai delicată a sa coardă
o floricică şi un "Te iubesc!"

De-ţi voi lipsi... închide ochii, simte!
Pe-aripi de vânt voi coborî să-ţi mângâi
sufletul greu. Şi inima-ţi fierbinte
voi săruta, din nou putere dându-i!

poezie de Eugen Paul Popa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!