Unei guralive
Sub această piatră zace
Jos, la umbra unui dud;
Și acum, când știu că tace,
Parcă tot o mai aud.
epigramă de Constant Petrescu din Cimitirul vesel (2000)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Epitaf unei guralive
Sub această piatră zace,
Jos, la umbra unui dud;
Și acum, știind că tace,
Parcă tot o mai aud.
epitaf epigramatic de Constant Petrescu din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Epitaful unui fost ministru
A făcut parte din guvern,
Dar a murit de-un of intern...
În această groapă zace,
Singurul loc în care tace.
epitaf epigramatic de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Epitaf unui bas
Sub această piatră grea
Zace basul maiestuos,
Coborî atât de jos,
Că n-a mai putut "urca"...
epitaf epigramatic de Mircea Angelescu din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Umbra
Punct infinit,
clopot mă
tace,
dăngăne clipa
cu fluturi de colb;
ierburi înalte
pasc amintirea,
umbra coasei,
prin giulgiul verde,
pipăie nechipul.
poezie de N. Petrescu-Redi din Înrourări (2005)
Adăugat de Mariea Petrescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Epitaf unui general
Sub această piatră zace
Mare general, de soi,
Cu medalii pentru pace
Câștigate în război.
epitaf epigramatic de Mihai Sălcuțan din Cuget, deci exist, dar nu mai rezist (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Epitaf - Unui fost funcționar
Sub această piatră zace
Un fost șef de personal.
Nu-l treziți că el vă face
Încă o filă la dosar!
epitaf epigramatic de Adrian Timofte din Versuri și vorbe (2008)
Adăugat de Adrian Timofte

Comentează! | Votează! | Copiază!

La moartea soacrei
Acum când mama soacră zace,
Într-un mormânt ostil și crud,
Vă spun că-i prima zi când tace
Și totuși... încă o aud!
epigramă de Nicolae Bunduri
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

LA MOARTEA SOACREI
Acum - când mama soacră zace
Într-un mormânt ostil și crud,
De două zile dânsa tace
Și totuși... încă o aud.
epigramă de Nicolae Bunduri
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu sunt nebun și poate nici chiar atât de prost pe cât se pare. Înțeleg foarte bine că astăzi pământul se scufundă sub picioarele celui ce vorbește ca mine, dacă nu se ține cu tărie pe această Piatră despre care s-a spus că "Porțile iadului nu o vor învinge". Și totuși nu pe ea stau, sau cel puțin nu întotdeauna, mai cobor uneori. Din ce motiv și în ce scop, voi explica mai târziu. Acum voi spune doar un singur lucru: pentru cei ce stăruie pe această Piatră nu are nicio importanță dacă pământul se scufundă și lumea piere - "Împărăția Mea nu este din lumea aceasta". Așa se interpretează ceea ce s-a spus despre Piatră. Însă nu așa înțeleg eu - pierderea lumii nu îmi este indiferentă. Știu că nu există altă Piatră, și cine se bizuie pe ea va fi mântuit - însă mai știu că cei asemenea mie nu se vor mântui până când nu vor salva, odată cu ei, lumea ce piere.
Dmitri Merejkovski în Iisus necunoscut, volumul I
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Regal
Eu sunt doar umbra unui vis,
Sunt un cuvânt rănit mortal,
O piatră stinsă de opal,
Eu îți sunt visul interzis.
Ce este drept, ce mi-e permis,
Când cercul s-a făcut oval?
Eu sunt doar umbra unui vis,
Sunt un cuvânt rănit mortal.
Și totuși ușa ți-am deschis,
Azi te invit la un regal,
Cuvintele ce ți le-am scris
Au îmbrăcat rochii de bal,
Eu sunt doar umbra unui vis...
rondel de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Tăcere
Se rup frunze
și cad uscate,
vântul se-oprește
și pasărea tace.
Timpul, nu știu
s-a oprit sau trece,
nu aud ceasul
și liniștea zace.
Îmi cade stiloul,
cuvintele pier
și lacrimi pe-obraji
nu-mi dau pace.
Tăcerea doare,
se lasă apăsătoare,
nimic nu se mișcă
nici pasărea zburătoare.
Timpul devine
o singură clipă
lumea părându-mi prea mică
și nimeni nu tulbură
eterna clipă
ce tace...
Mă-ntreb: totul moare?
De ce totul tace?
poezie de Monica Trif
Adăugat de Monica Trif

Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui debutant
Dorind să intre în Parnas
Își procurase un Pegas,
Dar judecând după cum scrie,
Iar trebui o herghelie.
epigramă de Constant Petrescu din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui umorist prolific
E-n har sărac, o spun deschis,
Dar în relații cum e tare,
Eu cred că n-ar fi de mirare
Să publice și ce n-a scris.
epigramă de Constant Petrescu din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Amintirile unui donjuan
Apare soțul - un taifun
Dar eu sării pe geam și du-te!
Era, prieteni, cum vă spun,
Prin una mie nouă sute!
epigramă de Constant Petrescu din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Riscul
Cântă găina, cocoșul tace;
Însă, la oameni, invers se face:
Dacă femeia, cumva, nu tace,
Biet cocoșelul... atuncea zace!
epigramă de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

"Casă de piatră, de piatră, de piatră", răsuna în urechea Anei lui Manole ecoul urărilor din ziua nunții.
aforism de N. Petrescu-Redi din Reverber (2005)
Adăugat de Mariea Petrescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Unuia cu relații
Sub această piatră zace,
Smuls din șirul său de zile;
Nu-l deplângeți, dați-i pace,
Va-nvia, că are pile!
epigramă de Ion Velican din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Epitaf
Sub această piatră vastă
Zace scumpa mea nevastă.
Dacă mai trăia o lună
Stam în groapă împreună.
epitaf epigramatic de Gabriel Teodorescu din Epigrame pentru eternitate (1980)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Epitaf unui provincial
Această piatră sepulcrală
Acoperă acum pe-acel
Ce-n groapă și-a atins un țel:
Un loc etern în Capitală!
epitaf epigramatic de Constantin Sachelaride din Cimitirul vesel (2000)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui confrate avocat pledant
Cum scrie mult, dar fără sens,
Cu circumstanțe-atenuante
Să-i acordăm, toți în consens
Și derogare de la poante.
epigramă de Constant Petrescu din Urmașii lui Cincinat (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!