Epitaf unui bețiv
Dragi foști tovarăși de festin,
Pe lutul ce mă împresoară,
Vărsați o lacrimă amară
Să-mi treacă dorul de... pelin!
epitaf epigramatic de Alexandru Clenciu din Cimitirul vesel (2000)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Propunere de epitaf pentru Alexandru Clenciu
Sub lutul presărat cu flori
Să-i fie tihna necurmată!
Fu Alexandru deseori;
A fost și "clenci" câte o dată...
epitaf epigramatic de Cornelius Enescu din Epigrame pentru eternitate (1980)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Replică:
Frumoasă e, ca o artistă!
Dragi cititori e bine să aflați
Cp TANȚA-i și epigramistă
Dar și MASCOTA celor din... Galați!
epigramă de Alexandru Clenciu din 101 epigramiști retușați și încondeiați de Alexandru Clenciu (2001)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Răspuns, lui Alexandru Clenciu
Provocându-mă, sunt gata
Să-ți răspund cu vorbe tandre:
- Eu iau duhul de la tata,
Tu, de unde, Alexandre?
epigramă de Mircea Ionescu-Quintus din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Lui Alexandru Clenciu
Când îl văd sosind pe Clenciu,
Îmi arunc cât colo trenciu',
Fi'ndcă știu că n-o să plouă
Cu vreo epigramă nouă.
epigramă de Ion Acsan din Epigramiști români contemporani, Mic dicționar - antologie (2002)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Veniți după mine, tovarăși
Prietenilor mei
Veniți lângă mine, tovarăși! E toamnă,
se coace
pelinul în boabe de struguri
și-n gușe de viperi veninul.
C-un chiot vreau astăzi să-nchin
în cinstea sălbaticei mele minuni, care pleacă
lăsându-mă singur,
cu plânsul,
cu voi,
și cu toamna.
Veniți mai aproape! - Și cel care are
urechi de-auzit să audă:
durerile nu sunt adânci decât atuncea când râd.
Să râdă deci astăzi în mine
amarul
și-n hohote mari să-și arunce pocalul în nori!
Veniți lângă mine, tovarăși, să bem!
Ha, ha! Ce licărește-așa straniu pe cer?
E cornul de lună?
Nu, nu! E un ciob dintr-o cupă de aur,
ce-am spart-o de boltă
cu bratul de fier.
Sunt beat și aș vrea să dărâm tot ce-i vis,
ce a temple și-altar!
Veniți lângă mine, tovarăși! Ca mâne-o să mor,
dar vă las moștenire
superbul meu crania, din care să beți
pelin
când vi-e dor de viață,
și-otravă
când vreți să-mi urmați! - Veniți după mine, tovarăși!
poezie celebră de Lucian Blaga din Pașii profetului (1921)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Semnal de toamnă
O voce ieri din adânc s-a-nălțat
amară, amară, amară.
Îngeri mulți murind și-au lăsat
lutul în tară.
Un semn pe subt cer ieri
s-a dat în cercul înșelăciunii.
Apoi spre Saturn au plecat
vântul, lăstunii.
poezie celebră de Lucian Blaga din La cumpăna apelor (1931)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Clenciu, bravu meu
Clenciu, bravul meu rival,
Vrea să-mi taie capul. Fie!
Poate-așa, în bătălie
Vom lupta de la egal!
epigramă de Mircea Trifu din 101 epigramiști retușați și încondeiați de Alexandru Clenciu (2001)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe această lume în care nu aveam ce căuta
nu mai vreau decât un colț întunecat
de unde să-mi chem moartea ca pe o binecuvântare
cu o jumătate dintr-o lacrimă amară o să plătesc cucul
să-mi cânte alintat balada impară a cuiburilor străine
cu ce mi-a rămas din toată bucuria florilor de cais
o să răsfăț câmpiile sub care îmi vor crește munți din suflet
așa ca să aibă cărarea neumblată unde căuta vârful
apoi ca și când aș număra invers toate stelele necăzute
o să-mi numesc gândurile iarbă
și le voi cosi dimineața
înainte să-mi cânte toți greierii a dincolo
pe această lume în care nu-mi găsesc locul
o să-mi dau și jumătatea dulce din lacrimă
pe un cântec de privighetoare
cât să-mi crească înapoi tăcerea
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

- amic
- Amici. Dragi tovarăși și prieteni.
definiție aforistică de David Boia (27 august 2018)
Adăugat de David Boia

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

Dorul
Unde-i dorul?
Sunt departe...
Pe sub pleoape
Pe sub...
Gene
Se tot scaldă-n cele vise
Dragi făpturi nepământene.
Lin se pierde-n nebunia
Focului
Ce n-are leac
Risipit....
Ca păpădia
Pe aripi de vânt pribeag.
Se tot duce
Și tot vine
Inima să-mi chinuiască
Apoi pleacă
Și mă uită
Cine să mă mai iubească??
poezie de Constanța Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragi tovarăși inamici
Vă rog să mă iertați tovarăși
dacă și azi v-am deranjat
căci mâine sigur o fac iarăși
tot ca poet tot ca bărbat
Dacă și azi v-am deranjat
mă rog la naiba-n epigramă
când am făcut în cer curat
cu versurile gata să doarmă
Mă rog la naiba-n epigramă
căci mâine sigur o fac iarăși
spontan ca un surâs de mamă
vă rog să mă iertați tovarăși
Dacă și azi v-am deranjat
cu scrisul meu cel de soldat
rondel de Costel Zăgan din Nostalgii asumate (3 februarie 2015)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Implicare
De ce n-ai spus de la-nceput,
Altei femei îi esti vândut
Cu trup si suflet.
Corăbier fără catarg
Din largul mării adunat
Din marea caldă de corali
De știre trebuia să-mi dai
Că nu ești liber.
Imi cer iertare de-am greșit
La mine-i veșnic răsărit
Din cupa amară cu pelin
Eu beau doar vin!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Octogenarul către iubita lui
Simțeam că am ceva pierdut
În sărutările șuvoi:
Mai dă-mi, iubito, un sărut,
Să-mi iau... proteza înapoi!
epigramă de Alexandru Clenciu din ziarul "Amprenta" (aprilie 2000)
Adăugat de Ica Ungureanu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Miere amară
Am pus flori de tei în ceai
Și o frunză de pelin.
Te-am rugat: "mai stai..., mai stai!"
Tu ai zis: "mai vin..., mai vin!"
Nici nu știu cum a tors timpul
Un fuior de ani mărunți.
A trecut un veac sau nouă,
Îndeajuns cât să mă uiți.
Văzul l-am pierdut în zare,
Sufletul l-ai luat cu tine.
Într-un vers repet speranța:
"Poate vine..., poate vine!"
Am pus flori de tei în ceai
Pentru-a nu știu câta oară
Și-mi zic: " mierea, fără tine,
E amară..., e amară!"
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Lasă-mă
Lasă-mă să-ți sorb
aerul de pe buze
numai așa o să-mi treacă
de zbor.
Lasă-mă să disting
culoarea dintre două priviri
numai așa o să-mi treacă
de sete.
Dar mai ales lasă să-mi bată
secundele în inima ta
pentru a vibra sensibile strune.
poezie de Ilorian Păunoiu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Dușmanii cei mai redutabili pot fi regăsiți - și nu te puține ori - printre foști prieteni, dar și foști iubiți.
aforism de Viorel Vintila
Adăugat de Dan Zehan

Comentează! | Votează! | Copiază!

De-ar fi
De-ar fi să mor,
Voi să-mi găsiți un loc
Aproape de dușmanii mei,
Să pot să fiu alături de acei
Ce m-au vândut...
Vreau vorba mincinoasă să le-ascult
Și plângerea în van,
Căci vor avea, nu pumnul de arginți,
Ci rugi fierbinți...
Să-mi cânte-n noapte fluierul de soc,
Să-mi lumineze pe cărări de foc
Iubirea de prieteni și copii,
Iar când nu are cine mă jeli,
Puneți să-mi cânte fluierul de fag,
Să-mi treacă ploi de lacrimi peste prag.
Doiniți-mi plâns de lacrimă amară
Pentru acei care-au plecat din țară!
Ciopliți-mi tron din trupul unui brad!
O veșnicie-n lume vreau să ard...
Vulcan mi-e gândul și-am erupt în voi!
Aici e frig cumplit și vânt și ploi...
Mi-e sufletul arzând - o lumânare
De-acum, în marea morții-ntunecare.
Sinistre legi mi-au frânt identitatea,
Mă doare plânsul și mă strânge moartea!
În mine bate-un clopot, timpul doare
Și-am rătăcit a anilor cărare.
La crucea grea de lemn, în rugi sfioase,
Rămân pe veci doar candelele arse.
De ce m-ar plânge cei ramași, un hoit?!
Și poate cu aceasta, am spus tot...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
"Boborul meu"; "Dragi tovarăși și pretini"; "Stimați concetățeni": trei moduri eufemistice ale lui Carol al II-lea, Ceaușescu și Iliescu de a se adresa mulțimilor în loc de "Prostănacilor!"
aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Cum?
Cum îmi voi mai plânge dorul
După-nchiderea de pleoapă?
Mi-a simți lutul fiorul -
Lutul ce dormea în groapă?
Cum vedea-voi luna plină
Care printre nori înoată?
Pomii dragi de prin grădină
Cum să-i mai culeg vreodată?
Cum voi mai păși prin iarbă
Diminețile cu rouă
Când voi ține fără treabă
Pe piept mâinile-amândouă?
Cum s-ascult seară de seară
Cântul mierlei de prin șes
Când la mine nu-i coboară
Trilul dulce ca un vers?
Cum să îmi mai țesăl roibul
Pregătit de călărie
Când i-a șade-n coamă colbul
Ce s-a ridicat din glie?
Cum să port în sărbătoare
Mândra-n șaua de aramă,
Să-i culeg, de drag, vreo floare...
... Să beau vin, să mânc pastramă?
Cum vreun iepure sălbatic
Doborî-voi c-o săgeată?
Rumenitul pe jăratic
Mândra n-o să-l mai împartă...
Cum să îți mai sorb surâsul
Ce răpitu-l-ai din rai
Când, strângându-mă într-însul,
N-o vrea lutul să mă ai?
Vino, ia-mi iubirea toată,
Să mai fim iar amândoi!
Trece timpul, nu se gată,
Ne găta-vom, însă, noi!
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu (5 august 2015)
Adăugat de Ioan Ciprian Moroșanu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Cum?
Cum îmi voi mai plânge dorul
După-nchiderea de pleoapă?
Mi-a simți lutul fiorul -
Lutul ce dormea în groapă?
Cum vedea-voi luna plină
Care printre nori înoată?
Pomii dragi de prin grădină
Cum să-i mai culeg vreodată?
Cum voi mai păși prin iarbă
Diminețile cu rouă
Când voi ține fără treabă
Pe piept mâinile-amândouă?
Cum s-ascult seară de seară
Cântul mierlei de prin șes
Când la mine nu-i coboară
Trilul dulce ca un vers?
Cum să îmi mai țesăl roibul
Pregătit de călărie
Când i-a șade-n coamă colbul
Ce s-a ridicat din glie?
Cum să port în sărbătoare
Mândra-n șaua de aramă,
Să-i culeg, de drag, vreo floare...
... Să beau vin, să mânc pastramă?
Cum vreun iepure sălbatic
Doborî-voi c-o săgeată?
Rumenitul pe jăratic
Mândra n-o să-l mai împartă...
Cum să îți mai sorb surâsul
Ce răpitu-l-ai din rai
Când, strângându-mă într-însul,
N-o vrea lutul să mă ai?
Vino, ia-mi iubirea toată,
Să mai fim iar amândoi!
Trece timpul, nu se gată,
Ne găta-vom, însă, noi!
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu
Adăugat de Ioan Ciprian Moroșanu

Comentează! | Votează! | Copiază!