
Pentru public am făcut tot ce mi-a stat în putință. Eu m-am achitat cu credință de fiecare dată. Vârsta își spune cuvântul, oricât zicem noi că rezistăm, că facem! Inima rămâne tânără, dar nu se poate. Ne cheamă Doamne!
citat clasic din Jean Constantin
Adăugat de Veronica Șerbănoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
La sfârșitul vieții mele, când voi da socoteală în fața propriei mele persoane, ce voi spune? A meritat? Am făcut tot ce mi-a stat în putință pentru a face lumea mai bună sau am fost comod și am așteptat să primesc de la ceilalți?
citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu am făcut revistă și știu cât este de greu, pentru că acolo se realizează primul impact cu teatrul al unui public, să-i zicem, mai comod. Dacă actorii de la revistă câștigă acest public, treapta spirituală următoare e deja ceva mai aproape, mai ușor de atins. Se formează un public pentru comedie, preferințele pot evolua, se creează obișnuința de a veni în sala de teatru.
Dinu Manolache în revista "Teatrul Azi", nr. 1-2 (1997)
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!
Tânără copilă,naturii regină
Tânără frumoasă,
dulce, majestoasă,
inima mea bate
și te vrea aproape.
Tânără copilă
naturii regină,
sufletu-mi te cheamă,
nu iubi cu teamă.
Floare înflorită
de lume iubită,
petalele tale
sunt mărgăritare.
Ochii tăi - rubine-
caută la mine.
Dragostea se-aprinde,
nu se poate stinge.
Viața ne îndeamnă,
destine să unim,
iubirea ne cheamă,
fericiți să fim.
poezie de Dumitru Delcă (decembrie 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!

Odă eroilor
Un glonț mi-a spart pieptul... Când țara plângea,
Plângea jumătate din inima mea...
Un înger venise și-n zbor către cer,
Un gând de luină, mă luase cu el.
Se-aprinde în ceruri o candelă - vis.
Aripa de ceară în foc s-a prelins.
Mă plânge poporul, mă cheamă, mă vrea.
Poporul rămâne în inima mea.
Mă cheamă părinții - un fluturen zbor,
În vis, o lumină - o șoaptă de dor.
Troița se-nalță un cânt către cer...
E viața și moartea, un cerc de mister.
O inimă-n soare, prin voi m-am născut.
Aveam misiunea de-a fii pe pământ...
M-am stins pentru țară, erou ne-nfricat,
Veghez libertatea de-aici, din înalt...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
Păi de când cu carantina,
Soața parcă-i mai umflată.
Ba chiar și vecina Gina
Îmi șoptește: cred că-i fată.
Fată nu-i și știu eu bine
Că de mult s-a măritat.
Ea îmi spune: Măi vecine,
Nu cumva te-ai îmbătat?!
Da de unde. Știi că barul
E departe. N-am ce face.
M-am dezinfectat cu țuică
Și-am lucrat... la patru ace.
Doamne, măi, ferească Sfântul!
Cu Covidul nu te pui...
M-a-nșelat?! O să-i rup gâtul...
E gravidă?! Poate nu-i...
Nu cumva ai stat acasă
Și-ai uitat ce ai făcut?!
- Ba am stat, am stat vecină...
Acum... ce e de făcut?
Aoleu, mă doare capul!
Acum leagănă și taci!
Asta e, ai dat de dracul.
Nu-ți mai face mii de draci!
pamflet de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Înțelepciune veșnică
Înțelepciune veșnică, Înălțime inaccesibilă,
Domn al sufletului meu,
nu te supăra dacă inima mea, care-și uită nimicnicia ei,
astăzi ar dori să-ți înalțe un dulce imn de iubire:
Spune-mi ce vrei de la mine, spune Doamne!
M-am născut pentru Tine,
pentru tine e inima mea:
Spune-mi ce vrei de la mine, spune Doamne!
Ce dorești, o Domnul meu, să facă
pentru Tine acest suflet al meu,
atât de incapabil să opereze, atât de mizerabil
păcătos și rău?
Iată-mă aici la picioarele tale,
singura mea Dragoste:
Spune-mi ce vrei de la mine, spune Doamne!
Viața mea, inima mea, corpul și sufletul,
tot ceea ce eu sunt, Doamne,
totul la picioarele tale, dulcele meu Mire,
totul depun și dăruiesc,
Ca jertfă de iubire mă consacru Ție.
Spune-mi ce vrei de la mine, spune Doamne!
poezie clasică de Sfânta Tereza de Avila
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Odă eroilor
(lacrimile nu se usucă nicicând din ochii poporului și ai mamei)
Un glonț mi-a spart pieptul... Când țara plângea,
Plângea jumătate din inima mea...
Un înger venise și-n zbor către cer,
Un gând de lumină, mă luase cu el.
Se-aprinde în ceruri o candelă - vis.
Aripa de ceară în foc s-a prelins.
Mă plânge poporul, mă cheamă, mă vrea.
Poporul rămâne în inima mea.
Mă cheamă părinții - un fluture-n zbor,
În vis, o lumină - o șoaptă de dor.
Troița se-nalță un cânt către cer...
E viața și moartea, un cerc de mister.
O inimă-n soare, prin voi m-am născut.
Aveam misiunea de-a fii pe pământ...
M-am stins pentru țară, erou ne-nfricat,
Veghez libertatea de-aici, din înalt...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Și mie mi-a fost furată inima - însă m-am dus și mi-am luat-o înapoi de fiecare dată!
citat din Salma Hayek
Adăugat de Lucian Velea

Comentează! | Votează! | Copiază!

Chemarea
M-am dus în fața Lui și am zis..
"Doamne... Tu ești?"
Iar El mi-a zis
"Du-te înapoi!"
Și m-am dus!
Apoi a venit El și mi-a zis
"Doamne.. Tu ești?"
și eu i-am zis
"Nu Doamne... Nu!"
Și El mi-a zis
"Păi vezi!
Dacă spuneai du-te înapoi
Mă duceam...
Mă duceam!"
Și nu m-am mai dus!
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Am făcut o greșeală
Am făcut o greșeală
De neiertat;
Mi-am dat prea multă osteneală...
Răul altor-am răscumpărat.
Am făcut o greșeală
Neînchipuită;
M-am îndrăgostit până la boală...
Din mine-am rupt, m-am rupt, pentr-o iubită.
Am făcut o greșeală
Necalculată;
Am învățat, am făcut, prea multă școală...
Nu știam c-așa-i cariera ratată.
Am făcut o greșeală...
Ce naivitate;
Am crezut că prietenia-i reală...
N-am știut că-i doar o oportunitate.
Am făcut o greșeală
Capitală;
M-am înșelat că dreptatea-i universală
Și m-au furat toți... m-au lăsat cu mâna goală.
Am făcut o greșeală;
Multă sinceritate...
Mi-am făcut din ea credință falsă, ideală
Și-am fost pedepsit la sânge, cu tenacitate.
Am făcut o greșeală...
Și poate multe mii;
M-am dedicat, le-am învelit lumea-n poleială,
Am crezut că ce nasc, este ca mine... Am făcut copii.
Am făcut o greșeală
Ce-mi dă fiori de gheață;
N-am știut să mă reped, s-aleg, s-adun din îmbulzeală...
Am stat la urmă și mi-am irosit, un impotent, (o) viață!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (26 aprilie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Labirintul singurătății
Să nu mă judece Doamne alții
Când Tu nu vrei a mă judeca
Sufletul e-o artă a singurătății,
Nu-l mai șlefui o, cu lacrima Ta!
Fiecare destrămare are-un început
Fiecare surâs are-o lacrimă-n ascuns...
Fără de credință, trupul moare-n lut;
Fără de credință nu mai ajung eu SUS!
Să nu mă judece Doamne alții
Când Tu nu vrei a mă judeca
Sufletul e-o artă a singurătății,
Nu-l mai șlefui o, cu lacrima Ta!
Fiecare abis e un zbor închis ciudat
În care aripi însângerate se tot zbat...
Fără de credință, metaforele ființei ard stelare;
Fără de credință nu este iubire, nu este iertare!
Să nu mă judece Doamne alții
Când Tu nu vrei a mă judeca
Sufletul e-o artă a singurătății,
Nu-l mai șlefui o, cu lacrima Ta!
Fiecare gând se cicatrizează în sine
Psalmul de lumină sieși îi aparține...
Fără de credință nu mai e Sfântul Cuvânt;
Fără de credință suntem toți... o apă și-un pământ!
poezie de Constantin Anton
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Sărac, bogat cu Dumnezeu
Merg mereu desculț că mi-s sărac,
Și mă taie pietrele în talpă,
Mă doare, dar nu plâng, ci numa' tac,
O lacrimă din ochii mei nu scapă.
Încerc prin viața asta să răzbesc,
Să alung toată tristețea mea,
Fac Doamne ce pot s-o potolesc,
Dar sărăcia este foarte grea.
Acum numai salcâmii-n sat mă știu,
Salcâmii pe sub care trec ades,
Toți mă văd ca pe-al vântului fiu,
Destin pe care eu nu l-am ales.
Ce vină Doamne aș putea avea,
Când eu m-am născut din nedorință,
Mi-a fost dată soarta asta rea,
Și trec prin ea având mare credință.
Cred mereu în Tine și-n cuvântul Tău,
Și cred că viața mea va fi o biruință,
Doamne Tu mă scoți din cumplitul hău,
În Tine cred cu întreaga mea ființă.
poezie de Răzvan Isac (20 martie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac

Comentează! | Votează! | Copiază!
Rezistăm împreună
De ce să crezi în povești,
Să crezi mai mult în viață
De când te naști tu ești
Un om fără speranță.
Deși viața e mai grea
În doi o facem mai bună,
Poate să fie cât de rea,
E mai ușoară împreună.
Nu lăsăm lacrima rece,
Nici o secundă, nici un minut,
Nu lăsăm să ne înece,
Din dragoste facem scut.
Suntem doi avem iubire,
Lumea doar ură nebună,
Atacăm cu fericire,
Rezistăm tot impreună.
Nici un rău nu ne atinge,
Când cu drag te țin de mână,
Amândoi noi vom învinge,
Și-l vom trece împreună.
poezie de Eugenia Calancea (15 septembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea

Comentează! | Votează! | Copiază!

În tinerețea unui stat înfloresc armele; la vârsta mijlocie a unui stat, învățătura; după aceea ambele împreună pentru un timp oarecare; la vârsta declinului unui stat înfloresc meșteșugurile și comerțul.
citat clasic din Francis Bacon
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.

Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrisoare despre tăcerile lumii și tăcerea din inima ta
Iubite, tăcerile de la marginea lumii acesteia
au făcut coadă la ușa albastră din inima mea
și noaptea durerilor toate s-a adăpostit la mine-n perdea.
(Mai știi când mi-ai spus că visul nostru n-o să se spulbere
niciodată și că numai cu mine ai trăit veșnicia?)
S-a făcut tăcere în gropile nevăzute ale singurătății
Și m-am întrebat ca și Blaga odinioară într-o Scrisoare de-a sa - "Doamne,
Doamne de cine m-am lepădat?"
Mi s-au strivit încheieturile zborului și am plecat
poezie de Alina Florica
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-ar spune că sunt perfidă, și cuvântul acesta mi-a făcut totdeaua plăcere: după cuvântul "crudă", e cel care sună mai dulce la urechea unei femei, și nu e așa de penibil să-l meriți.
Choderlos de Laclos în Legăturile primejdioase (1782)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Rațiunea ne poate spune la ce să renunțăm, inima ne poate spune ce trebuie să facem.
citat clasic din Joseph Joubert
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Speranță
Împrăștiat de vânturi ca sămânță,
Destinul m-a purtat în depărtare
Și am crescut cum am putut sub soare,
Iar Dumnezeu mi-a dăruit credință.
Eu m-am rugat febril și prin urmare,
Am reușit să-mi fie cu putință
Să trec prin viață fără suferință,
Să nu fiu rupt de vânt ori val de mare.
M-am priponit în rădăcină tare
Și poate să mă bată uraganul,
Dar el nu va putea să mă doboare
Chiar dacă-n temelie-mi scurmă valul.
Speranță astăzi s-a născut în sine-mi
Și simt că-n piept zvâcnesc vreo șapte inimi.
sonet de Ioan Friciu (2017)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vârsta inimii mele
Sunt în sfârșit la vârsta care-mi place,
vârsta inimii mele.
Asta pentru că sunt încă curioasă,
pentru a-mi cultiva visele,
să iubești și să te minunezi.
Nu am mai multe temeri
și nesiguranță decât înainte,
nici măcar nostalgie pentru trecut,
pentru că trăiesc și iubesc prezentul.
Am vârsta care-mi permite
să-mi înfrunt viața,
cu ușurință și responsabilitate,
pentru a spune liber ceea ce cred eu.
Sunt la o vârstă frumoasă, îmi place.
Totul mi se pare mai detașat și mai ușor,
pentru că m-am împăcat cu mine însumi,
în sfârșit, am vârsta mea,
vârsta pe care am crezut
că o voi avea de-a lungul anilor,
uitându-mă la bunica mea
și apoi la mama mea.
poezie de Eugenia Calancea (15 august 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vârsta inimii mele
Sunt în sfârșit la vârsta care-mi place,
vârsta inimii mele.
Asta pentru că sunt încă curioasă,
pentru a-mi cultiva visele,
să iubești și să te minunezi.
Nu am mai multe temeri
și nesiguranță decât înainte,
nici măcar nostalgie pentru trecut,
pentru că trăiesc și iubesc prezentul.
Am vârsta care-mi permite
să-mi înfrunt viața,
cu ușurință și responsabilitate,
pentru a spune liber ceea ce cred eu.
Sunt la o vârstă frumoasă, îmi place.
Totul mi se pare mai detașat și mai ușor,
pentru că m-am împăcat cu mine însumi,
în sfârșit, am vârsta mea,
vârsta pe care am crezut
că o voi avea de-a lungul anilor,
uitându-mă la bunica mea
și apoi la mama mea.
poezie de Eugenia Calancea (15 august 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea

Comentează! | Votează! | Copiază!