Scuzele epigramistului

Iertaţi-mi fapta, nu e gravă,
C-am tras cu o săgeată dreaptă;
Săgeata nu e cu otravă
Şi nu ucide, ci îndreaptă.

epigramă de Cristian Morgenstern din Epigrama germană de cinci secole (1999), traducere de Florea Ştefănescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Săgeata

Rănitul s-ar fi rătăcit
În pădure,
Dacă nu s-ar fi ţinut după săgeată.

Săgeata
Îi ieşise mai mult de jumătate
Prin piept
Şi-i arăta calea.

Săgeata
Îl lovise din spate.
Îi străpunsese pieptul
Şi vârful ei însângerat
Îi arăta calea.
Un noroc - un mare noroc
Să ai o săgeată indicatoare
În pădure.

Rănitul ştia că de-acum nu se mai poate rătăci
Şi că nu mai e departe.

poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu Săgeata Albastră

Mergând acuma prima dată,
Observ şi eu, destul de bine,
Că-i mult mai fain într-o Săgeată,
Decât să fie ea în tine!...

epigramă de Ioan Toderaşcu din revista "Epigrama" (2006)
Adăugat de Ioan Toderaşcu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cârcoteli la titlul lui Păstorel "Tămâie şi otravă"

Constat în titlu o carenţă gravă
Şi paradoxul mă loveşte-n tâmplă:
Tămâie înainte de otravă? –
În viaţă tocmai invers se întâmplă!

epigramă de Ion Diviza
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Grozavă otravă e veninul. Uneori el atacă pe altul, dar mai curând ucide pe cel ce îl fabrică. Şi ucide încet, neobservat şi hidos.

citat clasic din Grigore T. Popa
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

tu
o săgeată pornită
din lumi doar de tine ştiute
eu
altă săgeată plecată
din ochiul verde căprui
spre zidul care
iată
reverberează
în fereastra cetăţii care ştie
că azi
săgeata are gust de trădare

zeii sunt obosiţi de prea multe amurguri
şi se ascund
în spatele oglinzilor ovale

la mine ajunge un dinte
din vârful de stea
tu eşti cel care mânuieşti arcul
ţii degetul strâns pe săgeată
de ce ne condamni pe-amândoi
la o singură viaţă
eu verde căprui
tu înveşmântat în zăpadă

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dulce otravă

Unduiri uşoare,
ochi străvezii-cristal,
paşi de-ncepătoare,
iubire-ritual,
să nu te ascunzi de mine!
Adu-mi extaz, plăcere.
În ziua care vine
chiar de e durere,
împreunare gravă
să nu-mi dai ocol
dulce otravă,
al unui nou miracol.

poezie de Dorel Lazăr
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

cuvânt

Cuvintele

Sunt colacii de salvare
Cei de care te serveşti,
Însă n-au nici o valoare
Când greşit îi foloseşti.

definiţie epigramatică de Cristian Morgenstern din Epigrama germană de cinci secole (1999), traducere de Florea Ştefănescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Destăinuire

Nu-s medic ca să operez,
Dar în epigramă îi bifez
Pe cei ce mintea li-i bolnavă:
Le dau câte-o săgeată... cu otravă.

epigramă de Adrian Timofte (februarie 2020)
Adăugat de Adrian Timofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Candidatul

Cu talent el mereu suie,
Cu dulceţuri te tămâie,
Dar îţi dă cu voce gravă
Miere dreasă cu otravă!

epigramă de Constantin Enescu (10 octombrie 2014)
Adăugat de Constantin Enescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Imaginaţi-vă omul ca pe un arc, principiul gândirii ca pe o săgeată şi pe Dumnezeu ca pe o ţintă. Ţintiţi cu luare-aminte şi cu mare atenţie şi când săgeata va fi una cu ţinta veţi deveni una cu Dumnezeu.

citat din Swami Shivananda
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chiar dacă ai tras de mai multe ori cu arcul, continuă să fii atent la felul cum pui săgeata şi întinzi coarda.

citat din Paulo Coelho
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem involuntar

Săgeata
destinului

Mi-
a
nimerit

Mâna
dreaptă

Poemele
mele
sunt
rănite

poezie de Costel Zăgan din Interludiu (25 februarie 2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

în viaţa asta
cât un zbor de săgeată
de la degetul prim
spre vânatul ce ştie
că viaţa lui stă
în ochiul celui ce trimite săgeata
mereu am zâmbit
niciodată n-am plâns

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când te răneşte o săgeată otrăvită, important este s-o scoţi mai întâi; nu e momentul să te întrebi de unde vine, cine a tras-o sau ce otravă poartă.

citat din Dalai Lama
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pisica este foarte sensibilă la energiile negative (ioni pozitivi) care vă traversează casa. Se poate întâmpla ca energia negativă să se concentreze asupra unui punct specific în locuinţă, formându-se ceea ce chinezii numesc "săgeata otrăvită". Ce face această "săgeată otrăvită"? Îi împiedică pe cei ai casei să trăiască în pace. Ce face pisica? Dacă locuinţa ta este ţinta unei "săgeţi otrăvite" (energie negativă stagnantă), pisica merge acolo şi o neutralizează, căci "săgeata otrăvită" atrage pisica.

Virginia Faur în Un brevet de viaţă lungă
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umorul lui e prea amar
şi veselia o prea gravă
poetul ăsta ca un zar
are cerneala de otravă

catren de Costel Zăgan din Ia catrenul, neamule! (23 februarie 2010)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Există soluţie

Nu-i o problemă foarte gravă
Căci un bărbat, dotat cu fler,
Tratează anii de otravă
Cu antidotul adulter.

epigramă de Constantin Iuraşcu-Tataia din Reflexe (şi reflecţii) într-o picătură de cerneală (2005)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fumatul

Fumatul e o boală gravă
Şi o puternică otravă,
De care moartea te mai scapă
Şi popa... când te bagă-n groapă.

epigramă de Ion Romanescu din Fumuri (culegere de epigrame) (2002)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ura

Ura este o otravă,
Lentă, însă foarte gravă;
Sufletul ţi-l otrăveşte
Şi treptat ţi-l nimiceşte.

pamflet de George Budoi din Pamflete şi satire (19 martie 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Săgeata

Ca o săgeată a străpuns liniştea nopţii,
Prelung la malul mării; pescăruşi
Ţipând şi valuri stranii
Durerea i-a spălat, ducând cu ele,
Însângerate umbre şi mărgele
De lacrimi care i-au răpit suflarea...
Şi s-a pătat cu sângele lui, zarea...

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Lucirea tristeţii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!